„Împăratul Alb” și capcana psihologică. Cât de real este avansul Chinei în războiul spațial?

La începutul lunii septembrie, Beijingul a organizat o nouă demonstrație de forță. Pe străzile capitalei chineze au defilat unele dintre cele mai sofisticate arme din dotarea Armatei Populare de Eliberare: rachete intercontinentale DF-5C cu rază de 20.000 km, torpile cu lungimea unui autobuz și lansatoare balistice JL-3. Ce nu s-a văzut însă la paradă a fost poate și mai grăitor: lipsa unui prototip anunțat intens în ultimii ani – avionul hipersonic de generația a șasea, denumit sugestiv „Împăratul Alb”.

Împăratul alb, avionul hipersonic chinezesc/FOTO:X

Absența lui a alimentat speculații. Există cu adevărat acest proiect militaro-spațial al Chinei sau suntem martorii unei sofisticate operațiuni de influență, menită să declanșeze o reacție strategică – și financiară – din partea Statelor Unite?

Un proiect între realitate și mit: „Porțile Cerului de Sud”

În ultimii ani, China a alimentat în mod constant, în mass-media controlată de stat, ideea unei revoluții tehnologice în domeniul apărării aeriene și spațiale. Proiectul Nantianmen (literal: „Porțile Cerului de Sud”), derulat sub umbrela gigantului industrial AVIC, promite integrarea totală a tehnologiilor hipersonice, capacităților de zbor orbital și inteligenței artificiale într-o platformă unică de luptă.

Începând din 2019, diverse modele conceptuale au fost prezentate la expoziții și demonstrații militare, înfățișând vehicule spațiale fără pilot, avioane dotate cu acceleratoare de particule, generatoare mezonice sau armament electromagnetic. Unele nume, precum „Luanniao” sau „Xuannv”, par mai degrabă desprinse dintr-un film SF decât din realitatea industrială. Aceste alegorii mitologice au fost interpretate de analiștii occidentali ca parte a unei strategii psihologice de inducere în eroare.

„Împăratul Alb”: o platformă, multe întrebări

Cea mai tangibilă piesă a proiectului este așa-numitul „Împărat Alb” (Baidi), un prototip de avion spațial hipersonic prezentat pentru prima oară la scară reală în 2024, în cadrul salonului aeronautic de la Zhuhai, cu ocazia aniversării a 75 de ani de la înființarea Forțelor Aeriene chineze.

Conform surselor oficiale, acest aparat ar trebui să fie capabil de manevre la viteze hipersonice, să opereze la limita spațiului și să lovească ținte din afara atmosferei terestre – inclusiv sateliți sau infrastructură orbitală. Versiunea B ar include sisteme AI de fuziune a datelor, avionică modulară și o arhitectură stealth avansată, cu un compartiment intern pentru armament de mare calibru.

Și totuși, în pofida tuturor acestor detalii, „Împăratul Alb” rămâne în stadiul de prototip nefuncțional. Nu există imagini din zbor, demonstrații publice sau dovezi clare ale viabilității tehnologice. Cu alte cuvinte, dincolo de machete și randări video spectaculoase, ceea ce avem este un concept – și o campanie.

O capcană pentru bugetul american?

Mai mulți analiști occidentali, printre care și fostul consilier al Congresului american Brandon J. Weichert, avertizează că miza acestui tip de propagandă nu este doar regională. China ar putea încerca să declanșeze un răspuns exagerat din partea Statelor Unite, determinându-le să aloce bugete colosale pentru a concura o tehnologie care, în fapt, nu există (încă).

Este un mecanism similar celui care, în anii ’80, a determinat Uniunea Sovietică să aloce resurse imense pentru a ține pasul cu Inițiativa de Apărare Strategică a administrației Reagan – cu un cost economic și politic devastator.

Cât de departe este, totuși, China?

Trebuie spus clar: China este deja un actor major în domeniul tehnologiilor avansate de apărare. Produce în masă avioane de generația a cincea, cum ar fi J-20 și J-35, în timp ce americanii se confruntă în continuare cu dificultăți în operarea flotei F-35. Acest dezechilibru ridică întrebarea: de ce ar risca Beijingul să investească masiv într-un program cu un nivel uriaș de incertitudine tehnologică?

Și mai important: chiar dacă „Împăratul Alb” ar deveni realitate, cât de mult ar schimba regulile jocului?

Liniște și prudență

Pentru SUA – și pentru aliații săi din regiunea Asia-Pacific, precum India sau Japonia – nu este momentul pentru panică, ci pentru evaluare rece și calculată. Dacă proiectul chinezesc va avansa, el va necesita ani de testare, validare și integrare. Dar chiar și în lipsa unor rezultate imediate, dezvoltările tehnologice ale Chinei indică o direcție strategică clară: dominarea viitorului spațiului militarizat.

Așadar, între mit și realitate, „Porțile Cerului de Sud” nu sunt (încă) deschise. Dar ele rămân o oglindă a ambițiilor Beijingului – și un semnal că superioritatea tehnologică americană nu mai poate fi presupusă, ci trebuie reconfirmată permanent.