Impredictibilitatea economică și creșterea taxelor pun presiune pe industria serviciilor pentru afaceri, arată o analiză făcută de specialiști

Inflația în creștere, deficitul bugetar și lipsa de predictibilitate economică afectează competitivitatea industriei serviciilor pentru afaceri. Aceste condiții limitează
investițiile noi și pot duce la relocarea unor activități în alte regiuni, unde
costurile sunt mai bine controlate.

Taxe FOTO: Pexels

ABSL (Asociația Business Service Leaders)
atrage atenția asupra acestor riscuri, printr-o analiză realizată împreună cu
Deloitte România despre impactul contextului economic actual asupra dezvoltării
industriei.

Reducerea deficitului bugetar este o
prioritate macroeconomică. Dincolo de aceste măsuri structurale, sunt necesare
și intervenții complementare pe plan fiscal și bugetar. Digitalizarea
administrației fiscale ar îmbunătăți colectarea și ar reduce evaziunea, în timp
ce eficientizarea cheltuielilor și atragerea fondurilor europene ar degreva
bugetul de stat. Totodată, economia ar putea fi stimulată fără impact bugetar
direct prin simplificarea procedurilor administrative pentru companii și
antreprenori.

“Industria serviciilor pentru afaceri
generează venituri importante la bugetul de stat, situându-se în top 5 sectoare
ca pondere în PIB și angajând peste 200.000 de oameni.
Forța de muncă din acest sector este înalt calificată și se situează printre
cele mai bine remunerate din economie, contribuind la bugetul de stat atât prin
taxe și impozite, cât și prin stimularea consumului intern. Într-o
industrie în care relocarea este ușoară, către regiuni cu salarii mai mici sau
medii fiscale și legislative mai atractive, România nu își poate permite să
piardă acești investitori. De aceea, Guvernul are nevoie nu doar de soluții pe
termen scurt pentru reducerea deficitului bugetar, ci și de o strategie pe
termen lung, care să protejeze o industrie cu valoare adăugată ridicată,
conectată la cele mai noi tehnologii și care reține în țară unii dintre cei mai
buni specialiști. Nu putem sacrifica această resursă strategică pentru
câștiguri imediate, riscând să pierdem o întreagă industrie, veniturile
generate și avantajul competitiv al României”, arată Cătălin Iorgulescu,
Vicepreședinte ABSL.

Cătălin Iorgulescu, Vicepreședinte ABSL

Industria serviciilor pentru afaceri
este extrem de expusă la schimbările fiscale și legislative, dat fiind mediul
competitiv global și ușurința relocării către regiuni mai atractive. În ultimii
ani, România a pierdut teren în fața țărilor vecine, care dispun de programe
consistente de sprijin – granturi, facilități fiscale și scheme de formare
profesională. Introducerea de taxe suplimentare sau bariere administrative ar
amplifica acest decalaj de competitivitate.

„Nu putem ignora reapariția inflației,
deoarece, odată cu apropierea salariilor din România de media celor din
regiune, o majorare a acestora în același ritm cu inflația devine tot mai
dificil de susținut. Din acest motiv, observăm o atenție sporită din partea
clienților noștri asupra costurilor totale, care, în cazul companiilor de
servicii, sunt generate în principal de cheltuielile cu personalul (salarii,
instruire etc.)”, spune Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România.

Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România

România are nevoie de facilități
pentru angajarea tinerilor absolvenți, tot mai afectați de dispariția joburilor
de început de carieră, preluate de soluții bazate pe inteligență artificială,
precum și de scheme de stimulare a locurilor de muncă înalt calificate, care
s-au dovedit eficiente în trecut. În prezent, există deja stimulente pentru
activități de cercetare-dezvoltare (deducerea suplimentară de 50% a
cheltuielilor eligibile și scutirea de impozit pe venit pentru angajați), însă
acestea ar trebui consolidate și extinse.

În ultima perioadă, în România au
crescut și taxele pentru freelanceri, prin ajustarea plafoanelor la normele de
venit și la contribuția de sănătate. Statul pare să limiteze aceste activități,
suspectate uneori că înlocuiesc contractele de muncă, iar controalele vor fi
intensificate. Freelancerii sunt afectați și de noile reguli privind
capitalizarea firmelor. Acest context afectează activitatea companiilor din
industrie, procentul de companii care folosesc freelanceri în proiectele lor
fiind de aproximativ 18%, conform raportului ABSL din 2024.

O măsură cu impact semnificativ asupra
industriei este propunerea de a limita deductibilitatea serviciilor
achiziționate de la entități afiliate nerezidente la maximum 1% din totalul
cheltuielilor. Având în vedere sfera foarte largă a acestei prevederi, care
include cheltuieli de consultanță, management, precum și anumite drepturi de
proprietate intelectuală, efectul anticipat este creșterea cotei efective de
impozitare.

Această evoluție ar putea diminua competitivitatea companiei în
cadrul grupului, în special în raport cu centrele de servicii localizate în
alte regiuni, și ar putea genera decizii de relocare către state cu un regim
fiscal mai favorabil.

“Impozitul minim pe cifra de afaceri a
adus un impact financiar semnificativ și multă impredictibilitate în piață, fiind
păstrat alături de noi taxe pentru multinaționale. Din analizele noastre,
rezultă că sunt câteva zeci de companii din industria de outsourcing care intră
în sfera de aplicabilitate a acestui impozit. Însă, din punctul meu de vedere,
acest impozit nu este aliniat cu reglementările și metodologiile consacrate de
prețuri de transfer pe care companiile vizate le aplică, astfel că acestea se
confruntă cu creșterea cotei efective de impozitare. O soluție mult mai
eficientă pentru majorarea încasărilor la buget din impozitele directe, dacă
asta urmăresc autoritățile, ar fi aceea de ajustare a cotei de impozit pe
profit mai aproape de media europeană (20-21%)”, explică Alexandra Smedoiu,
partener Deloitte România.

Cele mai multe companii din industrie
activeazã în București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov și Sibiu.