„În războiul cultural al lui Trump, Europa însăși este ținta” – avertismentul unui important think-tank despre strategia SUA în UE / Cazul României este relevant

Administrația Trump poartă un război cultural împotriva Europei prin promovarea agresivă a aliaților politici și ideologici ai mișcării MAGA pe continent și prin umilirea publică a UE pe scena mondială, concluzionează un raport comun al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un judge-tank cu sediul la Bruxelles, și al Fundației Culturale Europene din Olanda.

Un studiu care analizează dinamica relației SUA-UE susține că președintele american încearcă în mod activ să se amestece în alegerile europene, să transforme relația transatlantică în direcția valorilor conservatoare și să mobilizeze populiștii de dreapta din Europa în jurul unor teme precum libertatea de exprimare.

România este un exemplu în acest context, ținând cont de criticile lui JD Vance privind anularea alegerilor și de valorile trumpiste asumate de liderul AUR George Simion, candidat la alegerile prezidențiale din primăvară.

Raportul, realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un judge-tank cu sediul la Bruxelles, și de Fundația Culturală Europană din Olanda, mai sugerează că diviziunile, ezitările și abordarea „flatantă, conciliantă, distragătoare” a liderilor UE în relația cu Trump nu au făcut decât să încurajeze un astfel de tratament.

Pentru knowledgeable-europeni există însă motive de încredere.

Pe baza cercetărilor și sondajelor efectuate în toate cele 27 de notify membre ale UE, raportul susține că un număr suficient de țări au totuși guverne knowledgeable-europene – iar opinia publică europeană este suficient de puternică – pentru ca blocul să se ridice și să „apere o Europă care își scrie propriul scenariu”.

Raportul susține în acest context că liderii UE consumă prea multă energie reacționând la crizele generate de Trump și aliații săi europeni – precum Viktor Orbán în Ungaria, Giorgia Meloni în Italia sau Robert Fico în Slovacia – de la amenințări cu taxe vamale și dispute privind libertatea de exprimare până la cheltuieli pentru securitate și temeri legate de migrație.

Momentul în care războiul cultural a fost declarat deschis

„În războiul cultural al lui Trump, Europa însăși este ținta”, concluzionează Pawel Zerka, knowledgeable ECFR, specialist în relații externe și analiza opiniei publice, vorbind despre acuzația lui JD Vance din februarie 2025, potrivit căreia Europa „se îndepărtează de valorile fundamentale comune”, ca fiind momentul în care războiul cultural a fost declarat în mod deschis, scrie The Guardian.

La Munchen, observă studiul, vicepreședintele SUA a denunțat anularea alegerilor prezidențiale din România din noiembrie 2024, avertizând că același lucru s-ar putea întâmpla și în Germania „dacă lucrurile nu merg conform planului”.

Vance a deplâns de asemenea reducerea libertății de exprimare în Europa. Și, pentru a încheia, i-a criticat pe centristi pentru că ignoră alegătorii preocupați de chestiuni precum cea a migrației.

Discursul lui Vance la Conferința de securitate de la München a dezvăluit intenția Washingtonului de a se amesteca în alegeri, de a prezenta relațiile dintre SUA și UE ca pe o „diviziune de valori” și de a face din libertatea de exprimare un slogan pentru partidele care susțin cauza MAGA în Europa, afirmă Zerka.

De atunci, Trump „și-a dezvăluit și mai mult intențiile în această privință, excluzând liderii UE din discuțiile privind viitorul Ucrainei, atacând partidele politice mainstream de pe continent și șantajând instituțiile de la Bruxelles în cadrul negocierilor comerciale”, adaugă el.

Promovarea aliaților ideologici în Germania, România, Polonia

La Munchen, Vance a criticat absența noilor lideri de dreapta de pe scenă, iar a doua zi a organizat o întâlnire care a spart tabuurile cu Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), observă studiul.

Elon Musk a promovat, de asemenea, AfD în perioada premergătoare alegerilor din Germania. AfD nu a câștigat alegerile, dar scorul de 21% a fost suficient pentru a-i asigura locul al doilea (și cel mai bun rezultat al partidului din toate timpurile).

Asta nu înseamnă că intervențiile americane au influențat neapărat rezultatul într-un fel sau altul, dar ilustrează clar dorința MAGA de a renunța la normele internaționale pentru a-și susține aliații, spune raportul.

Încercările MAGA de a influența alegerile europene nu s-au oprit în Germania.

În România, candidatul exclus din primul tur, Călin Georgescu, a fost înlocuit de George Simion, care s-a prezentat ca un aliat al lui Trump și a apărut în podcastul fostului strateg al lui Trump, Steve Bannon, spune studiul.

Raportul citează și Polonia ca exemplu al încercării lui Trump de a „muta centrul de greutate ideologic al politicii europene”, prin primirea lui Karol Nawrocki, candidatul naționalist la președinție, la Casa Albă și promovarea acestuia pe rețelele sociale.

De asemenea, Trump l-a susținut pe fostul luptător de arte marțiale mixte Conor McGregor în candidatura sa (acum eșuată) pentru președinția Irlandei.

Acest lucru arată cum trumpiștii pot folosi chiar și alegeri relativ minore pentru a introduce temele MAGA în dezbaterile naționale din Europa, spune studiul.

Intersectarea politicii din Europa și SUA

La Munchen, Vance a declarat că SUA și Europa sunt, „fundamental, în aceeași echipă”.

Prin această afirmație, el a prezentat Europa și The USA ca părți ale aceleiași civilizații – ceea ce, în opinia sa, le conferă probabil trumpiștilor dreptul de a corecta traiectoria europeană, observă studiul ECFR.

Acest lucru reflectă o presupunere mai profundă în The USA lui Trump: politica europeană este o extensie a scenei interne americane.

Nu așa vorbește The USA lui Trump cu Brazilia sau Japonia. Diferența constă în modul în care se intersectează politica europeană și cea americană, spun autorii studiului.

În trecut, democrații americani foloseau Europa pentru a-l delegitima pe Trump în țara sa, subliniind lipsa sa de popularitate în rândul europenilor și prezentând politicile europene în domeniul sănătății și al climei ca modele de bun simț.

Astăzi, MAGA este cea care folosește Europa ca armă în lupta partizană din The USA. În discursul trumpist, partidele mainstream din Europa – aliate cu democrații americani – sunt trădătoare ale moștenirii occidentale.

Libertatea de exprimare

Studiul merge mai departe și citează apelul lui Samuel Samson, angajat al Departamentului de Stat al SUA, către „aliații civilizației din Europa”, presupus „un focar de cenzură digitală, migrație în masă, restricții asupra libertății religioase și alte atacuri asupra autoguvernării democratice”.

Departamentul de stat condus de Marco Rubio a fost deosebit de activ în lupta civilizațională, spune studiul.

Ultimul raport al departamentului privind drepturile omului, publicat în august, a cruțat Ungaria, în ciuda persecuției comunităților LGBTQ+ din această țară.

Însă nu a avut aceeași milă pentru Marea Britanie, Franța și Germania, criticând toate cele trei țări pentru abordarea lor față de libertatea de exprimare.

Acuzațiile de acest gen sunt pline de contradicții, observă studiul. Administrația Trump însăși a marginalizat jurnaliștii critici și a tăiat finanțarea posturilor publice de televiziune și radio.

Studiul subliniază în același timp că în unele țări, anumite legi referitoare la libertatea de exprimare par să meargă prea departe (de exemplu, o lege împotriva „insultării politicienilor” în Germania).

MAGA și noua dreaptă exploatează astfel de percepții de exces pentru a-și extinde popularitatea.

„Umilirea Europei”

Acordul comercial din iulie 2025 între UE și SUA ilustrează dinamica relației SUA-UE, spune studiul.

Trump a amenințat blocul cu taxe vamale de 30% pentru exporturile către SUA, ceea ce a determinat Comisia Europeană să accepte un plafon de 15% și să se angajeze să achiziționeze produse din SUA în valoare de sute de miliarde de dolari.

Statele membre au fost divizate: unii lideri doreau ca Bruxelles să amenințe cu măsuri de retorsiune, dar majoritatea au preferat să evite escaladarea conflictului.

Aceste diviziuni și atmosfera generală de prudență au contribuit la susținerea unui compromis.

Și totuși, imaginea care a rămas în memoria colectivă după întâlnirea din Scoția a fost cea a Ursulei von der Leyen zâmbind alături de Trump – o fotografie pe care criticii au descris-o ca simbolizând „Europa umilită”.

Cazul summitului NATO este iarăși connected, ținând cont de declarațiile flatante ale multor oficiali europeni, în special cele ale secretarului normal al Alianței, Imprint Rutte, către Trump.

Același scenariu se aplică și diplomației ucrainene.

Europenii se străduiesc să se implice în negocierile pentru încetarea războiului. Trump, însă, preferă să trateze bilateral cu președintele rus Vladimir Putin, iar administrația sa tratează liderii europeni ca pe niște figuranți iritanți, mai degrabă decât ca pe niște actori deliver implicați, observă studiul.

Bruxelles și capitalele naționale trebuie să „accepte că se află într-un război cultural – cu Europa ca țintă”

Expertul ECFR Zerka spune că războiul cultural s-a desfășurat pe două niveluri: un battle ideologic asupra valorilor care stau la baza politicii europene, dar și „o luptă pentru demnitatea, credibilitatea și identitatea Europei ca actor autonom pe scena mondială”.

Bruxelles și capitalele naționale trebuie să „accepte că se află într-un război cultural – cu Europa ca țintă” și să acționeze în consecință, a spus el.

„Asta nu înseamnă că Europa ar trebui să-l provoace pe Trump la fiecare pas. Uneori este necesar să câștigi timp”, a continuat Zerka.

Dar, jucând pe punctele sale specialty, blocul poate „să prospere, în loc să sufere, într-o ordine mondială a cărei destabilizare a fost accelerată de președintele SUA”.

Încredere în Europa

Studiul sugerează că europenii au toate condițiile pentru a nu fi victimele lui Trump.

Sondajele arată că sentimentul european – sentimentul de apartenență la un spațiu comun, de împărtășire a unui viitor comun și de aderare la valori comune – este puternic.

Datele Eurobarometrului arată că încrederea cetățenilor în UE este la cel mai înalt nivel din 2007 și a crescut în 12 țări – cel mai puternic în Suedia, Franța, Danemarca și Portugalia – de când Trump s-a întors la Casa Albă.

De asemenea, majoritatea cetățenilor din aproape toate țările se simt atașați de UE.

Aproape niciun partid nu mai dorește să părăsească UE, iar majoritatea cetățenilor din toate țările, cu excepția a trei (România, Polonia și Republica Cehă), consideră că rolul UE în protejarea cetățenilor europeni împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate trebuie să devină mai fundamental.

Sondajul ECFR din luna mai a relevat, de asemenea, un sprijin larg pentru creșterea cheltuielilor europene în domeniul apărării și pentru autonomia militară față de SUA, precum și un sentiment tot mai puternic că Europa și SUA reprezintă „două modele diferite de democrație”.

Sfaturi pentru europeni

Concluzia autorilor studiului este că Europa trebuie să nu își abandoneze valorile, că trebuie să fie mai asertivă în fața SUA și să își construiască autonomia strategică.

Una dintre ideile raportului este că partidele mainstream trebuie să recâștige încrederea în Europa și să găsească curajul de a-i apăra valorile, în loc să încerce să imite grupările noii drepte, o strategie care le demobilizează baza și legitimează alunecarea spre xenofobie, intoleranță și dispreț față de statul de drept.

De asemenea, spune studiul, liderii naționali trebuie să renunțe la strategia de „lingușire” a lui Trump, considerată ineficientă și lipsită de viziune.

În schimb, ei trebuie să fie asertivi și să demonstreze disponibilitatea de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru securitatea Europei.

Pentru a face acest lucru, ei trebuie să investească în consolidarea punctelor specialty ale Europei: în domeniul apărării și al tehnologiei, dar și în parteneriatele continentului cu țări și regiuni din întreaga lume.

Alternativa la umilire este autonomia strategică. UE și liderii europeni trebuie să realizeze acest lucru pas cu pas în domeniul apărării, tehnologiei, energiei și finalizării pieței unice, spune studiul.

Autorii studiului au un sfat și pentru noile partide naționaliste: dacă trumpiștii vor avea succes, Statele Unite vor putea impune mai ușor taxe vamale, vor putea dilua garanțiile de securitate și vor putea încheia acorduri cu Rusia peste capul Europei.

Chiar și pentru noua dreaptă, UE este singurul cadru în care liderii pot proteja suveranitatea și prosperitatea țărilor lor, spune studiul.