INTERVIU „Știți bugetul Rusiei pentru manipulare?”. Ce înseamnă metoda celor 3D: „Toate merg după aceeași schemă” / Ce riști când demontezi informațiile false 

Kremlinul își propagă narațiunile nu doar printr-o agenție, ci prin mai multe canale de presă, peste tot în lume, inclusiv în Africa. Este gratuit, așa că oamenii le preiau, apoi AI-ul „mănâncă” aceste informații, iar când răspunde, oferă răspunsuri greșite. „Este o gură care amestecă totul și apoi nu mai știm ce s-a întâmplat”, spune Marie-Christine Saragosse, președinta-directoare generală a grupului France Médias Monde, într-un interviu acordat NewsExpress alături de Barbara Massing, directoarea generală a Deutsche Welle.

• „Desigur, investim și în demontarea afirmațiilor faux, dar, pe de altă parte, spun mereu că atunci când demontezi afirmații faux, pentru că nu vreau să le numesc informații faux (…) repeți această narațiune. Uneori le dai din nou și din nou. Și asta este ceea ce rămâne în mintea oamenilor”, afirmă Barbara Massing.

NewsExpress a stat de vorbă cu Barbara Massing, directoarea generală a Deutsche Welle, și cu Marie-Christine Saragosse, președinta-directoare generală a France Médias Monde, despre consecințele retragerii parțiale a finanțărilor americane pentru presa din Europa, despre cum funcționează manipularea și despre ce se poate face în fața valului rusesc de dezinformare în România și Republica Moldova. 

Grupul francez de media France Médias Monde și grupul german Deutsche Welle au semnat fresh la București un memorandum de colaborare, care înseamnă deschiderea primului lor spațiu comun de lucru și consolidarea proiectelor editoriale dezvoltate în ultimul deceniu. 

Golul lăsat de americani în Europa

– Cum se schimbă rolul instituțiilor dumneavoastră în Europa Centrală și de Est după diminuarea sau chiar retragerea finanțărilor americane din domeniul media din regiune?
Marie-Christine Saragosse: –  Când administrația americană a decis să se retragă din domeniul informațional al USA Global Media, și în particular să-și retragă finanțările pentru Radio Europa Liberă/ Radio Liberty, îmi amintesc că generation o seară de sâmbătă și împreună cu Deutsche Welle am decis să ne sunăm unii pe alții, deoarece eram foarte îngrijorați. Am dat un comunicat de presă în martie 2025, iar apoi ne-am așezat imediat la masă și am scris despre cum putem preveni apariția unui vid informațional, pentru a împiedica ca golul lăsat de americani să devină o invitație pentru toate manipulările informaționale din Europa. 

Am scris un conception, l-am pus pe masă, iar ulterior, cancelarul german și președintele francez s-au întâlnit în mai, au fost interesați de propunerea noastră și ne-au spus să continuăm. Am finalizat planul pentru Consiliul franco-german din august, iar concluzia a fost reprezentată de proiectul nostru Deutsche Welle – France Médias Monde, „Scutul informațional.” Ne-am legat astfel de preocupările Uniunii Europene, în aceeași direcție, prin Comisia Europeană și Parlamentul European care doreau, la rândul lor, să constituie un scut democratic, care să pună accentul pe libertatea de informare și pe democrație, elemente care însoțesc acest scut, devenit prin colaborarea noastră, un dublu scut informațional.

– Ce înseamnă concret parteneriatul semnat astăzi? Putem spune că țările puternice din Europa, precum Franța sau Germania, colaborează nu doar pe conception militar și financial, ci și în planul informării publice?
Marie-Christine Saragosse: –  Da, putem spune asta. Astăzi am semnat un memorandum de colaborare care, simbolic, este foarte puternic. Pentru prima dată, stăm unul lângă altul, din 2nd ce corespondenții români de la Deutsche Welle vor fi alături de redacția română a RFI, de redacția ucraineană a RFI și de proiectul ENTR în limba română. Este pentru prima dată în 10 ani când lucrăm împreună, când avem proiecte comune, când suntem în același loc. Acest lucru face parte din memorandum. De asemenea, reafirmăm viziunea noastră asupra informației. În acest memorandum, vorbim despre informație liberă, independentă, verificată, de încredere, echilibrată și imparțială.

Semnalul de alarmă din România pentru întreaga Europă

– Care credeți că este astăzi cea mai mare vulnerabilitate a României în privința dezinformării?
Marie-Christine Saragosse: –  Credem că România a dat dovadă de mult curaj odată cu aceste alegeri care au fost anulate, ceea ce a reprezentat o lecție pentru întreaga Europă.

Barbara Massing: –  Da, cred că a fost un semnal de alarmă pentru întreaga Europă. Așadar, a mers mult dincolo de România, după succesul candidatului de extremă dreapta, despre care nimeni nu știa înainte. Cred că a fost, într-un fel, foarte rău pentru România, dar, pe de altă parte, a fost un semnal de alarmă foarte bun pentru restul Europei, astfel încât să realizăm cu adevărat cât de puternică poate fi dezinformarea, și mai ales dezinformarea pe rețelele sociale. 

Oamenii trebuie să fie prezenți pe rețelele de socializare, dar cu informații de încredere și cu jurnalism de încredere. Îmi amintesc foarte bine că și în Germania, pentru o vreme, au existat discuții: ar trebui partidele politice să fie pe TikTok? 

Ar trebui să fie pe platformele puternic manipulative, unde totul se bazează în main pe postări foarte emoționale? Iar noi, de exemplu, la Deutsche Welle, încă de la început, am spus că trebuie să fim pe TikTok, pentru că nu putem lăsa spațiul altora care încearcă să destabilizeze democrația. Așa că, din acest motiv, după ceea ce s-a întâmplat și în România, nu a mai existat nicio îndoială că toate partidele politice și-au intensificat activitatea pe rețelele sociale și, de asemenea, pe TikTok. Așadar, cred că acesta este motivul pentru care politica este, desigur, și un canal media.

„AI și AI-ul de la Google iau și ultimele posibilități de a finanța cu adevărat presa independentă”

Marie-Christine Saragosse: –  Este vorba despre media de încredere. Și noi, poate de 10 ani, avem aceeași politică de a fi pe rețelele sociale, pentru că și tinerii sunt acolo, și manipularea este tot acolo. Iar când ești interzis, cum este cazul nostru în Africa sau în țări autoritare, Rusia, spre exemplu, unde nu suntem difuzați, poți trece în zona digitală și este o modalitate de a fi prezent, chiar dacă guvernul nu te vrea.

Barbara Massing: –  Cred că există unele provocări pentru toate media din întreaga lume. Este vorba despre finanțarea presei independente, găsirea unor modele de finanțare a mass-media, cât și despre AI și AI-ul de la Google. Cred că cele din urmă iau și ultimele posibilități de a finanța cu adevărat presa independentă, deoarece cu cât aceste platforme AI devin mai importante, cu atât mai puțin oamenii mai au nevoie să meargă la media bazate pe fapte, bine documentate, pentru că găsesc totul în aceste prezentări AI, găsesc totul în agenții AI. 

Așadar, cred că aceasta este una dintre cele mai mari provocări, bănuiesc, și pentru media din România, dar și pentru mass-media din întreaga lume. De aceea, cred că trebuie cu adevărat să încercăm să urmăm căi diferite, în paralel. Pe de o parte, să ne asigurăm cu adevărat că există articole bine documentate, materiale bine cercetate, iar pe de altă parte, să vorbim și despre reglementare la nivelul UE, astfel încât instituțiile media să poată cheltui bani și să plătească jurnaliștii pentru a-și face treaba.

„E vorba de nevoia de bani”

Marie-Christine Saragosse: – E vorba de nevoia de bani și de finanțare a instituțiilor media independente care constituie o primă fortăreață ce ne poate ajuta să avem acces la informațiile culese de profesioniști, verificate și libere, mai ales că nu putem să ne petrecem tot timpul demistificând minciunile care se spun. 

Și, tocmai de aceea, această independență editorială trebuie garantată prin oferirea unei finanțări adecvate. Lucrul acesta este din ce în ce mai problematic în întreaga Europă, deoarece vedem că se reduc finanțările pentru a se face economii. UE a făcut, ca organizație, cele mai multe eforturi în această direcție, pentru a reglementa domeniul digital, prin Digital Carrier Act, dar acum se confruntă cu problemele generate de inteligența artificială, și, dacă UE nu reglementează acest domeniu, acesta va însemna sfârșitul jurnalismului, așa cum îl cunoaștem. 

În al treilea rând, este vorba despre eforturile pe care Deutsche Welle și France Médias Monde le fac pentru educație. La școală, așa cum se învață filozofia și limbile străine, oamenii trebuie să fie învățați cum să discearnă informațiile adecvate și să fie gata să lupte pentru ele. Toate constituie un adevărat scut informațional, fără de care lucrurile nu ar putea merge mai departe, și pentru a menține acest scut informațional, avem nevoie, pe de o parte, de finanțări din partea UE și, foarte well-known, de susținerea propriilor noastre țări. Acest scut informațional ajunge să fie o adevărată linie de luptă pentru care avem nevoie și de ajutorul altor rețele media, și tocmai acest lucru este ilustrat de colaborarea noastră de 10 ani pentru proiectul ENTR, cu 10 țări din Europa, printre care România, Portugalia, Țările de Jos, Polonia.

Ce riști atunci când demontezi informațiile faux

– Cum poate fi combătută dezinformarea rusă în România și Republica Moldova? Ce rol își vor asuma FMM și DW?
Barbara Massing: –  Cred că ceea ce se poate face este să relatăm: să relatăm faptele, să prezentăm și diferitele puncte de vedere. Este esențial pentru noi să fim echilibrați, să spunem că avem o perspectivă multiplă, astfel încât oamenii să poată încerca cu adevărat să își formeze propriile opinii și să înțeleagă ce se întâmplă. 

Desigur, investim și în demontarea afirmațiilor faux, dar, pe de altă parte, spun mereu că atunci când demontezi afirmații faux, pentru că nu vreau să le numesc informații faux, pentru că nu sunt informații, sunt minciuni și sunt afirmații faux, atunci când începi să le demontezi, repeți acest lucru, repeți această narațiune. Uneori le dai din nou și din nou. Și asta este ceea ce rămâne în mintea oamenilor. 

De aceea, desigur, trebuie uneori să demontăm, dar nu tot timpul. Dar da, trebuie cu adevărat să relatezi poveștile care vrei să fie spuse, să arăți point of view diferite, iar asta cred că este partea principală. Însă, partea mai mică, în opinia mea, trebuie să fie demontarea afirmațiilor faux, pentru că altfel, într-un fel, îi ajuți și îi ridici și mai mult.

Marie-Christine Saragosse: –  Cred că noi trebuie să demontăm un sistem, pentru că nu este vorba doar despre știri ici și colo, este vorba despre un adevărat sistem. Și avem responsabilitatea de a explica publicului nostru ce este acest sistem. 

Există această metodă a celor 3 D – decredibilizare, diabolizare (Europa este diavolul) și destabilizare. Toate merg după aceeași schemă. Ei trebuie doar să găsească subiectul și apoi îl fac, iar pentru asta au întotdeauna instrumentele necesare, au mărit bugetul pentru această activitate. 

Da, știți bugetul rușilor? Pentru că nu au doar Sputnik, au mai multe agenții care oferă gratuit toate știrile tuturor televiziunilor din Africa, radiourilor, peste tot. Este gratuit, așa că oamenii le preiau, apoi AI-ul „mănâncă” știrile de la Rusia, de la agenție, iar când răspunde, oferă răspunsuri greșite. Este punctul de vedere al Rusiei, pentru că ei au fost peste tot, iar AI-ul a „mâncat” asta. Este o gură care amestecă totul și apoi nu mai știm ce s-a întâmplat. Rusia cumpără cuvinte cheie pe net și are foarte mulți bani și poate că pune un miliard de euro ca să obțină astfel de rezultate.

„Oamenii au nevoie de ajutor, trebuie să știe care este presa corectă”

Barbara Massing: –  Și cred că ceea ce este, de asemenea, foarte well-known împotriva dezinformării și propagandei este alfabetizarea media, sprijinirea alfabetizării media în școli, dar și în programe realizate prin rețelele sociale, pentru a încerca să-i ajutăm pe oameni, să-i facem capabili să găsească și să înțeleagă aceste informații. 

Marie-Christine Saragosse: –  Și poate o altă idee este etichetarea, brandul. Oamenii au nevoie de ajutor. Trebuie să știe care este presa corectă, cine, ce este adevărat, ce este fals; sunt pierduți. Există atât de multe informații peste tot. Este copleșitor pentru ei. 

Așadar, etichetarea ar putea fi o idee bună. La nivel european, avem JTI, care este Journalism Belief Initiative, care te poate ajuta să spui – Deutsche Welle este serios, pot avea încredere în ei, sau RFI este serios sau BBC este serios și te poți încrede în ei. Și atunci când obligi platformele on-line, obligi algoritmul, să pună acest tip de media de încredere în partea de sus a motorului de căutare, oamenii vor avea acces la ea și o vor urmări. Comisia Europeană trebuie să facă asta, adică Europa trebuie să facă asta.

– Cum poate fi sprijinită reziliența informațională a Republicii Moldova?
Barbara Massing: –  Deutsche Welle și France Médias Monde produc deja povești împreună acolo. Și este ceea ce vrem să continuăm să facem. Să fim acolo cu echipele noastre, cu tinerii jurnaliști din Moldova pe teren, care preiau povești pentru TikTok, și să facem, de asemenea, proiecte de cercetare împreună și să încercăm cu adevărat să oferim mai multe informații, informații mai eficiente.

Marie-Christine Saragosse: –  France Médias Monde și subsidiara sa CFI, agenția franceză pentru dezvoltarea mass-media, au început un nou program finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Franței, în România și în Moldova. Este pentru tineri jurnaliști, independenți, pentru a fi mult mai puternici împotriva manipulării. Așadar, ne vom întâlni cu ei la Chișinău, împreună cu Barbara. Mergem acolo. Și este un program de un an. Și Moldova Zoom, programul RFI, este relocat din 3 decembrie pentru patru programe la Chișinău, unde se vor dezbate subiecte precum includerea Moldovei în Europa, economie și influența Rusiei. 

– Care sunt liniile roșii etice pe care mass-media publică sau orice instituții media serioase nu ar trebui să le depășească niciodată?
Marie-Christine Saragosse: –  Să produci un reportaj cu AI, fără să spui că este făcut de AI sau chiar să faci asta în loc să folosești referințe jurnalistice. Este un exemplu. Poți avea multe, dar, știți, pentru mine, asta este limita. Oamenii trebuie să fie implicați.

Barbara Massing: –  Valid. Trebuie să ai mereu oamenii implicați, cum se spune, cred că este foarte well-known. Altfel nu este posibil. 

Acordul semnat fresh la București între grupul francez de media France Médias Monde și grupul german Deutsche Welle pentru combaterea dezinformării și susținerea libertății presei a marcat și deschiderea primului spațiu comun de lucru al celor două instituții, găzduit în hubul Europei Centrale și de Est al France Médias Monde din București, unde funcționează redacțiile RFI România, RFI în ucraineană, ENTR și ChatEurope. Corespondenții români ai Deutsche Welle se vor alătura acestor echipe, și vor beneficia de infrastructura și suportul tehnic și administrativ existent.