Isărescu, îngrijorat de taxele comerciale ale lui Trump și de faptul că acestea se vor regăsi în scumpiri. Ce s-a discutat la vârful BNR despre cursul leului și creșterea PIB, care se va redresa „mai puțin decât s-a anticipat”

3000 de cuvinte. De atât a avut nevoie conducerea Băncii Naționale să-și justifice decizia de menținere a dobânzii cheie de la întâlnirea avută în 14 februarie. În discuțiile de la cel mai înalt nivel al BNR au fost pomenite și măsurile de protecționism comercial pe care Trump le-a impus.

Cei 9 membri din conducerea Băncii Centrale au discutat despre tensiunile geopolitice și la măsurile de politică comercială ale administrației SUA, cu potențiale implicații asupra deciziilor de politică monetară ale Fed/băncilor centrale majore și asupra volatilității de pe piața financiară internațională. Riscuri notabile decurg din tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial affect asupra cotațiilor altor materii high, precum și asupra prețurilor unor bunuri, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului.

Veștile nu sunt deloc bune, potrivit minutei publicate miercuri

• Rata anuală a inflației a urcat „peste așteptări” în octombrie-decembrie 2024 până la 5,14%, amintesc cei 9 oameni care conduc Banca Centrală.

• Costurile salariale crescute au fost transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor, pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii „solide” de bunuri, se mai arată în minuta discuțiilor.

• Membrii CA al BNR au mai discutat despre „cotele ridicate și în creștere” ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor.

• Din partea investițiilor este însă posibil un aport negativ la dinamica PIB, în significant pe seama activității din construcții.

• Deficitul de cont curent și-a accelerat creșterea considerabil, dată fiind deteriorarea accentuată a balanțelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.

• Dinamica anuală a salariului brut nominal și a costului unitar cu forța de muncă din industrie rămân ridicate și preocupante din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au conchis membrii Consiliului.

• Am asistat la o fluctuație „amplă” a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung, care și-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecție descendentă accentuată.

• Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari, precum și situația politică internă.

• Crește relativ alert creditul de consum în lei, mai atrag atenția cei 9 membri ai CA al BNR.

Așteptări pentru viitor

Asistăm la o nouă înrăutățire a perspectivei inflației pe termen scurt în raport cu previziunile precedente. Rata anuală a inflației va avea o fluctuație pronunțată în prima jumătate a anului, după care va scădea însă pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția anterioară. Astfel, aceasta ar urma să se reducă la 3,8% în ultima lună a anului curent și la 3,1% în decembrie 2026, comparativ cu valorile de 3,5% și respectiv 3,3% show de proiecția precedentă, au punctat membrii Consiliului.

Trendul traditional descrescător al ratei anuale a inflației din următoarele cinci trimestre sunt atribuibile în bună măsură factorilor pe partea ofertei, dar aceasta va fi mai modestă decât s-a previzionat anterior și se va epuiza temporar în trimestrul II 2025.

• Incertitudini ridicate sunt asociate previziunilor privind prețurile alimentelor și energiei în contextul legislației în domeniu și al mișcării cotațiilor pe piețele en-gros, precum și cele privind traiectoria viitoare a cotației țițeiului.

• Creșterea economică a încetinit peste așteptări în 2024, iar în intervalul 2025-2026 se va redresa „probabil mai puțin decât s-a anticipat anterior.

Deficitul de cont curent va rămâne o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației și primei de risc suveran

S-a observat că principalul motor al avansului PIB va rămâne consumul privat, dar cu o contribuție mult diminuată față de 2024.

Deficitul de cont curent va cunoaște probabil o corecție evidentă în 2025-2026, dar se va menține semnificativ deasupra standardelor europene, constituind pe mai departe o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației, primei de risc suveran și a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.

Incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale au mai arătat membrii Consiliului, făcând referiri la măsurile fiscal-bugetare corective adoptate până acum.