Jens Stoltenberg, dezvăluiri neașteptate de la începutul războiului din Ucraina. Ce i-a spus Zelenski când l-a sunat din buncăr

Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a povestit „momentul dureros” din februarie 2022 când a fost sunat de Volodimir Zelenski dintr-un buncăr.

Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a povestit un moment de la începutul războiului din Ucraina. El a relatat „momentul dureros” din februarie 2022, când a refuzat apelul disperat al președintelui Volodimir Zelenski de a impune o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei.

Jens Stoltenberg a spus că s-a temut că acea conversație ar putea fi ultimul apel telefonic pe care îl făcea președintele ucrainean.

„Cu toții ne-am temut pentru viața președintelui Zelenski și a familiei sale”, a declarat el, scrie The Sunday Times.

„M-a sunat dintr-un buncăr din Kiev, în timp ce tancurile rusești erau deja aproape. Și mi-a spus: «Accept că nu trimiteți trupe NATO pe teren, deși nu sunt de acord. Dar, vă rog, închideți spațiul aerian. Opriți avioanele, dronele și elicopterele rusești să zboare și să ne atace». Și a adăugat: «Știu că NATO poate face asta, pentru că ați mai făcut-o.»

NATO a închis spațiul aerian deasupra Bosniei-Herțegovina în anii ’90 pentru a preveni atrocitățile. Iar aliații NATO, inclusiv Marea Britanie, au închis spațiul aerian deasupra nordului Irakului pentru a proteja kurzii”, a spus fostul secretar general al NATO.

Jens Stoltenberg: A fost extrem de dureros să închei acel apel cu Zelenski, știind că viața lui era în pericol

Stoltenberg a spus că i-a răspuns lui Zelenski: „Înțeleg de ce cereți asta. Dar nu se va întâmpla, pentru că dacă NATO ar urma să închidă spațiul aerian al Ucrainei, primul lucru pe care ar trebui să-l facem ar fi să distrugem sistemele rusești de apărare antiaeriană din Belarus și Rusia — nu putem zbura deasupra Ucrainei cât timp rachetele antiaeriene ruse vizează avioanele NATO.

Iar dacă un avion sau un elicopter rusesc s-ar afla în aer, ar trebui să-l doborâm, ceea ce ar însemna un război total între NATO și Rusia. Nu suntem dispuși să facem asta.

Așa cum a spus președintele american de atunci, Joe Biden: «Nu vom risca un Al Treilea Război Mondial pentru Ucraina». A fost extrem de dureros să închei acel apel (cu Zelenski n.r.), știind că viața lui era în pericol”, a mai dezvăluit Stoltenberg.

Stoltenberg, în vârstă de 66 de ani, a condus NATO timp de zece ani, din 2014, într-una dintre cele mai dificile perioade din istoria alianței.

El a fost nevoit să facă față celei mai mari umilințe a NATO — înfrângerea în fața talibanilor în Afganistan — și primului conflict major terestru din Europa de la Al Doilea Război Mondial.

El a spus că, dacă NATO ar fi oferit mai mult sprijin militar Ucrainei când Vladimir Putin a anexat Crimeea, invazia pe scară largă de opt ani mai târziu ar fi putut fi prevenită.

Cele două decizii luate de NATO la începutul războiului din Ucraina

Refuzul de a-i oferi lui Zelenski putere aeriană a făcut parte din ceea ce Stoltenberg a descris drept abordarea „contradictorie” a NATO față de sprijinul acordat Ucrainei.

„În dimineața zilei de 24 februarie, când a început invazia pe scară largă, toate națiunile s-au întâlnit la sediul NATO și am luat două decizii. Prima a fost să intensificăm sprijinul pentru Ucraina — ceea ce am și făcut. A doua a fost să facem tot posibilul pentru a preveni extinderea războiului dincolo de Ucraina, într-un conflict total între Rusia și NATO. Desigur, există o contradicție între aceste două obiective: dacă singurul scop ar fi fost ca Ucraina să învingă, am fi putut trimite trupe și forțe aeriene NATO să lupte pe front. Nu am făcut-o, pentru că nu am vrut un război total între Rusia și NATO. Așa că am trimis arme și muniție”, a explicat el. 

Născut la Oslo, Stoltenberg a fost de două ori prim-ministru al Norvegiei și este în prezent ministru de Finanțe. El a comparat situația cu sprijinul acordat de SUA Marii Britanii la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.

„SUA nu voiau să se implice direct. Așa că au oferit arme, dar nu trupe. Doar după atacul de la Pearl Harbor au intrat efectiv în război. Scopul nostru este să evităm un nou Pearl Harbor și o situație în care întreaga alianță NATO ar fi implicată. De aceea continuăm să sprijinim Ucraina, ajutând-o să lupte, dar fără a trimite trupe NATO. Și cred în continuare că aceasta este abordarea corectă”, a spus el. 

Stoltenberg: Situația Ucrainei arată atât forța, cât și slăbiciunea NATO

Totuși, el a recunoscut că ajutorul a venit „prea puțin, prea târziu”.

„Situația Ucrainei arată atât forța, cât și slăbiciunea NATO. Aliații NATO au oferit, de la invazia pe scară largă, un sprijin militar fără precedent, fără de care Ucraina nu s-ar fi putut apăra. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că sprijinul nostru a venit prea târziu și a fost insuficient. Din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a intrat în Donbas, până la invazia din 2022, aliații NATO au oferit foarte puțin sprijin militar și aproape deloc ajutor letal, de teamă să nu provoace Rusia să invadeze. Dar Rusia tot a invadat.

Dacă am fi oferit mai mult sprijin militar Ucrainei mai devreme, invazia pe scară largă ar fi putut fi prevenită, pentru că Putin ar fi putut concluziona că invazia era imposibilă, având în vedere că Ucraina era bine înarmată de aliații NATO. Dar nu am făcut-o, și astfel Rusia a avut cale liberă”, a mai spus Stoltenberg.

Putin, încurajat și de prăbușirea Kabulului, în 2021

Putin ar fi putut fi încurajat și de prăbușirea Kabulului în 2021, despre care Stoltenberg a spus că a fost „cea mai mare înfrângere a NATO”. El scrie despre asta cu emoție în noul său volum de memorii – On My Watch, amintindu-și cum vicepreședintele Afganistanului i-a spus: „Ne-ați trădat”.

„Cu toții ne-am fi dorit ca Afganistan liber și democratic”, a spus Stoltenberg, „dar realitatea este că nu am fost dispuși să plătim prețul necesar pentru ca NATO să asigure acest lucru. Lecția acelor 20 de ani este că să construiești o societate liberă și democratică prin forță militară, așa cum am încercat, a fost prea dificil și prea ambițios”.

Deși a recunoscut că a fost „dureroasă” interdicția impusă fetelor de a merge la liceu, a insistat că retragerea trupelor a fost decizia corectă. „Este cea mai mare înfrângere a NATO. Dar, chiar dacă a fost dureros și mulți oameni suferă, cred în continuare că a fost decizia potrivită să părăsim Afganistanul”.

„M-am temut că voi fi secretarul general care va supraveghea sfârșitul NATO”

Nu doar amenințările externe au fost o provocare pentru Stoltenberg. Când președintele Trump a preluat pentru prima dată mandatul, el s-a temut că alianța s-ar putea destrăma.

„La summitul NATO din 2018, când Trump a spus că ia în considerare ieșirea din alianță, m-am temut că voi fi secretarul general care va supraveghea sfârșitul NATO. Apoi am reușit să găsim un compromis — aliații europeni au promis să facă mai mult, și chiar au făcut. Acest lucru a menținut alianța unită. Majoritatea țărilor contribuie acum mult mai mult decât în urmă cu câțiva ani, și există planuri de a crește în continuare cheltuielile pentru apărare”, a mai spus el.

Stoltenberg, adept convins al diplomației față-în-față, a crescut într-o familie în care tatăl său, politician, găzduia luptători pentru libertate, precum Nelson Mandela, la micul dejun în bucătăria lor.