„Justiție capturată”. Într-o investigație Recorder, Marius Voineag este acuzat de o procuroare care vorbește sub anonimat că șeful DNA vrea control asupra dosarelor

Recorder a difuzat marți seară o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele centralizării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”. În documentarul Recorder, au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi si Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.

• Claudiu Sandu, reprezentat al procurorilor în CSM, a spus că s-a ajuns ca interpretarea exagerat formală a legii să ducă la anularea probelor din dosar „pentru orice”, pentru ceea ce el a metaforizat ca fiind „o virgulă”. „Am ajuns să reinventăm Dreptul” a spus Sandu, care a afirmat că „european nu-mi aduc aminte de o mare sentință de vinovăție în ultima vreme”. Masacrarea ideii de justiție, a spus Sandu, îi demobilizează pe magistrați și îi dezarmează pe cetățeni.
• Laurențiu Beșu, judecător, a spus că magistrații care pronunță sentințe „care să convină conducerilor instanțelor” fac un mare rău „miilor de magistrați onești, care alcătuiesc majoritatea”.
• Judecătoarea Andrea Chiș, care a fost și ea în CSM, a povestit cum a formulat cereri pentru a înțelege de ce chiar CSM a cerut schimbarea completelor „de penaliști”, adică judecători „care avea cazuri de judecat”. Respectivele cazuri s-au reluat în noua componență a instanțelor, unele prescriindu-se din cauza întârzierii corelată chiar cu deciziile CSM!

Investigația Recorder a evidențiat dosare concrete în care inculpați conectați politic sau foarte puternici pe planul afacerilor, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese întinse până la prescriere. Prelungirea proceselor s-a realizat prin schimbarea completurilor de judecată de către conducerea instanțelor, inclusiv schimbarea în momentul în care urma să se pronunțe sentința.

Situația de la DNA

Prescrierea prin prelungirea cazurilor este doar ultimul pas în ceea ce unul dintre cei intervievați a descrie drept „o România ajunsă paradis al infractorilor”. Se lucrează în folosul infractorilor întâi prin anihilarea apetenței Parchetelor de a cerceta mari dosare.

• Cum a ajuns România să aibă o „justiție capturată” de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Pactul dintre cele două tabere, expus de Recorder / „Mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”

Atât Liviu Lascu, fost șef de secție militară la DNA, cât și procuroarea DNA sub anonimat au susținut că încă de la venirea în instituție, procuorul-șef al DNA Marius Voineag a pretins „controlul asupra dosarelor”.

„Asta nu s-a întâmplat niciodată la fosta conducere”, a povestit Lascu.

Procuroarea cu identitate protejată de Recorder a povestit că de la numirea lui Voineag ca procuror-șef li s-a cerut procurorilor de caz să îi raporteze șefului DNA fiecare cerere făcută către judecătorul de drepturi și libertăți.

Cererile către judecătorul de drepturi și libertăți se referă în regular fie la rețineri, fie la percheziții sau urmăriri de telefoane și comunicații ale celor urmăriți în dosare.

Voineag, spune documentarul Recorder, a refuzat cererea de interviu a ziariștilor.

Ce se întâmplă în DNA nu este o situație izolată, a spus același procuroare intervievată sub protecția anonimatului, cu vocea schimbată. Procuroarea a declarat că: „Starea de resemnare există în întregul sistem judiciar”.

Procuroarea mai afirmă următoarele:

• „Șeful Direcției a solicitat tuturor procurorilor de la structura centrală și din teritoriu să-i comunice în mod mutter orice solicitare către judecătorul de drepturi și libertăți pentru obținerea mandatelor de interceptare care-i vizează pe cei anchetați. Interesul șefului direcției, numit politic, care ar putea fi?! Să afle în momentul zero, al declanșării unor proceduri de această natură, cine sunt cei vizați de mandatele procurorilor. Nu considerăm că acel ordin are alte rațiuni decât cele care țin de nevoia de assign an eye fixed on”.
• „Foarte mult se folosește tehnica ignorării și a izolării unui procuror. Dacă nu se dorește acționarea într-un anumit doar, orice solicitare către șeful secției este ignorată și amânată până în momentul în care procurorul înțelege că acel lucru nu se dorește și nu este cazul să se insiste. Șeful secției spunea Ok, trimite-mi pe mail si te caut european. În momentul în care nu mai erai căutat, și reveneai cu acea soicitare, și vedeai că șeful secției devine irascibil, generation semnul că nu se dorește să se facă în acel dosar nimic. Nu poți să faci o anchetă dacă nu te bucuri de concursul, din toate punctele de vedere, al șefului. Nu se semnează nicio adresă. Nu se dă număr de penal. Adică se folosesc toate pârghiile astfel încât toată activitatea este paralizată”.
• „Trebuie să aveți în vedere că faza de urmărire penală nu este publică. Presa nu are acces. Noi nu avem voie să spunem. Se rămâne la ideea că există niște anchete în curs și atât. Când și dacă vor fi soluționate, sau dacă au parte de o soluție corectă, asta nu mai ajunge la opinia publică. În anumite dosare nu se vrea, proper asta e expresia, nu se vrea”.
• „S-a creat o camarilă a procurorului-șef în Direcție, oameni care folosesc diferite pârghii pentru a controla și pentru a stopa anumite anchete. Sau pentru a evita declanșsarea unor anchete noi. Sunt situații a pair of, de la mai mulți procurori, care au resimțit imixiuni dincolo de atribuțiile firești pe care le are procurorul-șef”.

Cum sunt schimbate completele, unele proper înainte de a da sentința

Una dintre metodele prin care cei trimiși în judecată și declarați vinovați în primă instanță este prescrierea. Această prescriere, au explicat mai mulți judecători intervievați, a ajuns să fie determinată prin prelungirea proceselor în urma schimbării componenței instanței.

De pildă, a prezentat Recorder, în cazul de corupție al lui Marian Vanghelie s-a ajuns la cel de-al cincilea complet în fază de apel până când infracțiunile s-au prescris.

Schimbarea componenței completului de judecată a avut loc în acest dosar și are loc în regular prin: mutarea judecătorului la o altă instanță, delegarea judecătorului la un serviciu tehnic, încetarea delegării judecătorului sau promovarea acestuia.

În cazul omului de afaceri Cristian Burci, trimis în judecată de DIICOT în dosarul privind devalizarea Romvag, cu un prejudiciu estimat la 30 de milioane de euro, judecarea cauzei a început în septembrie 2023 la Curtea de Apel București și a avansat fără probleme până în primăvara lui 2025. La termenul din 26 martie, judecătorul Cătălin Pavel a dispărut din complet și a fost înlocuit, deși potrivit informațiilor adunate de Recorder acesta nu ceruse degrevare, nu fusese delegat sau detașat și nu avea probleme medicale. Schimbarea a dus la reluarea administrării probelor și a întârziat dosarul, care nu are nici în prezent o sentință, fiind aproape de prescriere.

În documentar mai sunt prezentate mărturii din interiorul Curții de Apel București, cu judecători care arată cum conducerea acestei instanțe, locul în care se dau sentințe definitive în dosare de mare corupție, încurajează indulgența față de inculpați și vine cu decizii administrative discreționare prin care încalcă principiul repartizării aleatorii a dosarelor, direcționându-le către judecători dispuși să adopte sentințe favorabile inculpaților.

Publicația Recorder, care a precizat că documentarul de două ore „comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, susține că „dosarele de mare corupție sunt îngropate sistematic”.

„Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale”, scrie Recorder.

Unul dintre magistrații intervievați a spus că „senzația este că orice ai face, scapi”. Tot el, la ultimul bilanț al Parchetului Basic, declara că țara noastră „e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”.

Documentarul, spune Recorder, încearcă să explice mecanismele prin care un grup de interese format din magistrați și politicieni a capturat sistemul judiciar.

„Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici”, mai scrie Recorder.

„Dosare în care nu se vrea”

În documentar se vorbește și despre scăderea numărului de dosare de mare corupție instrumentate de DNA în ultimii ani. Foști și actuali procurori din cadrul DNA au declarat pentru Recorder că la nivelul instituției a existat o schimbare de ton după ce Marius Voineag a devenit procuror-șef.

„Există dosare în care nu se vrea”, spune unul dintre procurorii care apar în materialul Recorder.

În discipline subject este prezentat cazul procurorului militar Liviu Lascu, revocat de la conducerea secției militare a DNA în timp ce ancheta o serie de achiziții suspecte ale Serviciului Român de Informații (SRI).

„Cred că pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva și mă gândesc în primul rând la cei pe care-i anchetam”, a spus procurorul Lascu, în investigația de presă.

Dosarul privind achizițiile SRI a fost clasat după îndepărtarea lui Lascu, iar procurorul susține că mai avea în lucru și alte anchete care vizau instituțiile de forță și care par să fi fost îngropate după plecarea sa.

Conform informațiilor adunate de Recorder, după numirea lui Marius Voineag la conducerea DNA din instituție au plecat peste 20 de procurori dintr-un total de 140, un număr neobișnuit de mare în condițiile în care instituția anticorupție este o structură de elită, la care orice procuror aspiră în carieră.