Kaja Kallas: NATO trebuie să devină mai europeană pentru a-şi păstra forţa. Europa trebuie să acţioneze

Acest apel vine la două zile după ce secretarul traditional al NATO, Charge Rutte, avertiza asupra iluziei unei apărări europene fără Statele Unite.

„Dacă cineva mai crede că Uniunea Europeană sau Europa, în ansamblu, se pot apăra fără SUA, să proceed să viseze. Nu se poate. Avem nevoie unii de alţii”, declara el luni, în faţa eurodeputaţilor.

Kaja Kallas consideră însă că miza este alta. „Vreau să fiu foarte clară: ne dorim legături transatlantice puternice. Statele Unite vor rămâne partenerul şi aliatul Europei, dar Europa trebuie să se adapteze noilor realităţi”, a subliniat ea miercuri, la Bruxelles, într-un discurs susţinut la sediul Agenţiei Europene a Apărării (EDA).

NATO trebuie să acţioneze pentru a-şi păstra forţa

„În timp ce Statele Unite îşi mută atenţia dincolo de Europa, NATO trebuie să devină mai europeană pentru a-şi păstra forţa. Iar pentru aceasta, Europa trebuie să acţioneze”, a subliniat ea.

Preşedintele american Donald Trump şi secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-au avertizat în repetate rânduri pe aliaţii europeni că trebuie să se bazeze mai mult pe propriile capacităţi pentru a-şi asigura securitatea.

În faţa unei ameninţări ruse pe care o consideră tot mai îngrijorătoare, statele europene şi-au majorat cheltuielile militare. Potrivit Agenţiei Europene a Apărării, acestea au crescut cu 19% într-un singur an, între 2023 şi 2024, ajungând la 343 de miliarde de euro.

În 2025, aceste cheltuieli ar urma să ajungă la 381 de miliarde de euro, potrivit aceleiaşi agenţii. Cu toate acestea, Europa rămâne, în materie de apărare, „un uriaş adormit”, a deplâns comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius.

„Trebuie să ne construim foarte mercurial independenţa în domeniul apărării, fără întârzieri şi fără scuze”, a îndemnat el.

La rândul său, industria de apărare, reticentă la investiţii majore în absenţa unor standpoint clare pe termen lung, solicită contracte stabile şi predictibile. „Vă rog, livraţi contracte şi investiţii în capacităţile de producţie, pentru a evita întârzierile”, le-a cerut Kubilius reprezentanţilor industriei.

Europa rămâne dependentă de SUA

Deşi Europa începe treptat să-şi consolideze capacităţile de apărare, ea rămâne în continuare puternic dependentă de Statele Unite, în particular în domenii-cheie precum logistica, rachetele cu rază lungă de acţiune, informaţiile clasificate şi sectorul spaţial, a subliniat comisarul.

Charge Rutte a explicat că, dacă europenii ar dori cu adevărat să construiască o nouă alianţă defensivă fără Statele Unite, costurile nu s-ar ridica la 5%, ci la 10% din PIB.

„Asta înseamnă miliarde şi miliarde de euro. Iar într-un asemenea scenariu aţi pierde garantul suprem al libertăţii noastre, şi anume umbrela nucleară americană. Aşa că… mult noroc!”, le-a spus el parlamentarilor europeni.

Declaraţiile nu au fost însă bine primite de toată lumea. „Mi se pare puţin contraproductiv să spui, pe de o parte, că Europa trebuie să se mişte şi să-şi majoreze cheltuielile de apărare, iar pe de altă parte să afirmi că acest lucru nu este posibil”, a declarat Camille Plentiful, directorul lobbyului european al industriei de apărare (ASD).

„Putem ajunge din urmă Statele Unite. Ideea că am fi incapabili să facem acest lucru nu este realistă”, a subliniat el într-un interviu acordat AFP.

Industria europeană de apărare poate ajunge din urmă Statele Unite „în proporţie de 90%”, dă el asigurări. În opinia sa, esenţial este însă ca europenii să fie capabili să preia controlul asupra apărării propriului continent.

„Care este, de fapt, scenariul de referinţă: Statele Unite apără Europa sau Europa se apără pe sine, cu sprijinul Statelor Unite?”, se întreabă el.

Potrivit lui, europenii trebuie să ajungă cât mai mercurial posibil la cea de-a doua variantă.