Lista miniștrilor Guvernului Bolojan. Au trecut de Parlament, a depus jurământul la Cotroceni

Ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Guvernului Bolojan a început luni seara, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Nicuşor Dan.

Guvernul are în componenţă 16 ministere – 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR şi 2 UDMR. Totodată, noul Executiv are 3 funcţii de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD şi UDMR şi un independent, două funcţii de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL şi USR.

Demeter András István – ministrul culturii.

Votul parlamentarilor asupra învestirii Guvernului Bolojan s-a încheiat. Executivul a trecut cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, conform România TV.

Votul a fost secret, exprimat cu bile.

Parlamentarii de la AUR, S.O.S. România şi POT nu au participat la vot.

Conform Constituţiei, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, respectiv 233 voturi favorabile.

Deputatul neafiliat Dumitru Coarnă a pledat luni pentru taxarea profiturilor externalizate de către multinaţionale şi pentru creşterea redevenţelor, măsuri menite să crească veniturile la buget.

El a adăugat, în şedinţă comună a Legislativului pentru învestirea Guvernului, că, deşi viitorii guvernanţi îşi doresc profesionalism şi restructurări, trebuia să aplice aceste lucruri prin exemplul personal.

„Încercaţi acum să spuneţi că veţi profesionaliza – trebuia să începeţi cu dumneavoastră această operaţiune – şi că veţi restructura. Nu priviţi bugetul şi pe componenta de venituri. Acolo, nu. Nu aveţi voie. Vă dau cei de la multinaţionale peste mâini. Haideţi să privim puţin la acele venituri exportate: 40 de miliarde de euro. Taxaţi-le! Haideţi să mergem un pic la redevenţe! Media europeană este de 30%. Media în România este de 14%. Duceţi-o la 25”, a declarat deputatul neafiliat.

El a susţinut şi o mai bună colectare a TVA, dar şi reducerea numărului de parlamentari la 300.

„Haideţi să mergem la protejaţii dumneavoastră. TVA nerecuperat – 30%. Înseamnă încă 10 miliarde. Mergem la acel referendum prin care românii au spus: 300 de parlamentari. Haideţi să facem această reformă administrativă. Sigur, cu un Parlament bicameral, aşa l-a constituit Alexandru Ioan Cuza, dar cu 300 de parlamentari. Numai de aici dacă aplicaţi jumătate din ce v-am spus eu, avem deja 200 de miliarde”, a spus el.

Ilie Bolojan a declarat că noul guvern care va fi învestit în scurt timp în Parlament va face tot ceea ce este posibil pentru a pune ordine în finanţele ţării şi pentru a dezvolta România şi a mulţumit anticipat grupurilor coaliţiei pentru votul de sprijin din Legislativ.

„Mulţumesc anticipat grupurilor coaliţiei pentru votul dumneavoastră de sprijin şi vă promit că vom face tot ceea ce este posibil să facem ordine în finanţele ţării, să dezvoltăm România şi să-i respectăm pe români. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a afirmat Ilie Bolojan, luni, la finalul dezbaterilor din plenul reunit al Parlamentului, înainte de începerea votului de învestire a noului guvern.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota pentru învestirea Guvernului Bolojan, a declarat, luni, liderul grupului, Varujan Pambuccian.

„Grupul nostru parlamentar va vota pentru învestirea acestui Guvern. Cam atât pentru un minut, cât avem la dispoziţie”, a spus Pambuccian în plenul reunit al Parlamentului.

Deputatul USR Cătălin Drulă a declarat luni, în şedinţă comună a Legislativului pentru învestirea Guvernului, că va fi necesar ca viitorii miniştri să intre „cu drujba” în instituţiile pe care le conduc.

El a dat asigurări că USR va fi un partener „onest şi loial” în implementarea programului de reforme şi restructurări.

„Doamnelor şi domnilor miniştri, premierul Ilie Bolojan va avea nevoie să intraţi în ministere din prima zi cu drujba. Oricine îşi închipuie că mai putem continua ca până acum cu cosmetizări şi cu fente trăieşte în realitatea de ieri. Românii îşi pun speranţa în această guvernare că va repara nedreptăţile, că va tăia risipa şi va elimina cheltuieile inutile sau pe cele pe care pur şi simplu nu ni le permitem. Nu va fi lapte şi miere în ce urmează în România, dar oamenii vor susţine această guvernare doar dacă va face reforme şi dacă va aduce statul în dimensiunile lui rezonabile. Adică mai mic”, a spus fostul ministru al Transporturilor.

Drulă a susţinut că viitorul guvern va trebui să fie unul al „responsabilităţii”, deoarece nu există o alternativă.

„Alternativa e de negândit şi înseamnă colaps. Domnul Ilie Bolojan şi-a asumat o misiune foarte grea, dar eu cred că este omul potrivit la locul potrivit, pentru o guvernare a responsabilităţii. O altă premisă bună este că avem în sfârşit un preşedinte – Nicuşor Dan – care ţine spatele reformelor”, a mai spus reprezentantul USR.

Cătălin Drulă a precizat că România trece „printr-o situaţie grea” şi că ţara noastră „s-a îndatorat mult prea mult”, iar finanţele ţării „pur şi simplu crapă”. Bugetele ţării au fost construite în ultimii ani „pe minciună şi iluzie”, a menţionat el.

El a afirmat că oamenii de stat care trebuiau să se comporte „ca adulţi responsabili au abdicat” de la responsabilitatea lor.

„Nimeni nu a simţit că e problema lui sau treaba lui să oprească sarabanda populismului. Suntem astăzi într-o situaţie ciudată. Să nu evităm elefantul din cameră sau chiar din sală. O situaţie în care o bună parte din partidele care au creat problema sunt chemate acum să o rezolve. Dar poate că e o oportunitate şi cred că e şi o premieră în România, după Revoluţie. E şi o expresie pe care noi, părinţii, o ştim, că o tot folosim: trebuie să strângi după tine”, a spus deputatul USR.

Drulă a menţionat că la nivelul Capitalei au fost adoptate două referendumuri locale, pe care noua majoritate „trebuie să le pună urgent în aplicare” prin modificări legislative. : 

Taxa pe profitul excesiv al băncilor se va aplica din 2026 şi va fi discutată cu Banca Naţională a României, a explicat, luni, ministrul propus pentru preluarea portofoliului Finanţelor, Alexandru Nazare, după audierile din Comisii.

„Este prevăzut în program (Programul de guvernare n.r) o astfel de măsură pentru anul 2026, temporar, şi va fi construită, bineînţeles, în cursul acestui an. Vom discuta cu băncile, vom discuta cu BNR şi vom găsi o formulă optimă în care această taxă care priveşte profitul excesiv al băncilor, care trebuie definit în prealabil, să poată fi aplicată”, a declarat Alexandru Nazare jurnaliştilor.

De asemenea, el a vorbit la audieri şi despre majorarea impozitului pe dividende, care ar urma să aducă anul viitor 3,6 miliarde de lei la buget.

„M-aţi întrebat de impozitul pe dividende. Da, este un cuantum anualizat pentru anul viitor, cu un impact de 3,6 miliarde. O să verific acest impact, e calculat în minister, o să verific impactul fiecărei măsuri în parte şi toate acestea vor fi discutate cu Comisia şi din această discuţie cu Comisia vom stabili care va fi varianta finală a pachetului”, a spus Alexandru Nazare.

PSD îşi asumă guvernarea pentru o Românie stabilă, care îşi continuă dezvoltarea, o dezvoltare care vizează fiecare român în parte, dar şi economia românească în ansamblu, a declarat, luni, preşedintele interimar al partidului, Sorin Grindeanu.

„Astăzi dăm startul unei coabitări politice pe care, pentru binele acestei ţări şi pentru binele românilor, mi-o doresc puternică pentru următorii trei ani şi jumătate. Astăzi, PSD îşi asumă guvernarea pentru o Românie stabilă, care îşi continuă dezvoltarea, o dezvoltare care vizează fiecare român în parte, dar şi economia românească în ansamblu. Ieşim astfel din zodia aceasta a interimatelor păguboase şi intrăm într-o perioadă a soluţiilor raţionale şi realiste. Trebuie să avem curajul unei resetări pentru a trece împreună de această perioadă economică dificilă. Este adevărat că din dorinţa de a face bine, anumite măsuri luate în trecut au produs unele dezechilibre de astăzi. Vă asigur însă că toate măsurile au fost luate de partidele care au format în trecut coaliţii cu bună credinţă în folosul românilor, însă în contextul de atunci. Este dificil să menţii echilibrul perfect, iar PSD trebuie să îşi asume în mod onest partea sa pentru trecut”, a spus Grindeanu în plenul reunit al Parlamentului.

Deputatul PNL Raluca Turcan a declarat, luni, că prin votul acordat Guvernului Bolojan se decide o „schimbare de paradigmă”, ca „România să fie funcţională”.

„Astăzi votăm nu doar Guvernul Bolojan, ci direcţia în care vrem să mergem într-o ţară. Urmează măsuri dificile, care vor necesita solidaritate, însă pentru a obţine solidaritatea, administraţia publică trebuie să devină etalon, să funcţioneze clar, simplu şi eficient. Principalul pilon care e nevoie să stea la baza acestui nou început este respectul faţă de oameni, ca politică de stat şi slogan, pentru că România are nevoie urgentă de o administraţie care să fie în slujba oamenilor şi nu deasupra”, a afirmat Raluca Turcan, în plenul reunit al Parlamentului, la şedinţa de învestitură a Guvernului Bolojan.

Noul Guvern va începe o „reformă” a aparatului bugetar cu un audit, a declarat, luni, premierul desemnat Ilie Bolojan, înaintea votului în plen privind viitorul Executiv.

„Cea mai mare problemă a României nu este lipsa de resurse, ci risipa şi lipsa de eficienţă. Avem o administraţie publică învechită, împovărată de birocraţie, dubluri de funcţii şi de instituţii. Ne confruntăm cu lipsă de performanţă, ineficienţă cronică şi instituţii scăpate de sub control”, a afirmat acesta.

Premierul desemnat a apreciat că nu este „un moment obişnuit”.

„România are în faţă o alegere: reformă sau stagnare, responsabilitate sau populism. Vă chem astăzi la un vot de conştiinţă, pentru un guvern care nu vine cu promisiuni goale, ci cu un mandat de reconstrucţie. Vom greşi dacă vom trata acest vot ca pe un joc politic. Nu este. Este o alegere între ceea ce trebuie făcut şi ceea ce am făcut până acum. Vom fi un guvern al deciziilor, nu al vorbelor. Ştim că va fi greu. Dar avem de partea noastră adevărul, nevoia şi voinţa de a face ceea ce trebuie. România are şansa unei noi direcţii. Haideţi să nu o irosim”, a mai spus acesta.

Bolojan a detaliat, de la tribuna Parlamentului, programul de guvernare.

„În faţa instabilităţii externe şi a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, fără improvizaţie, fără privilegii. România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Asta ne-a costat bani, încredere şi timp. Este momentul pentru decizii mature şi durabile. Nu le putem lua decât dacă privim cu luciditate unde suntem şi înţelegem ce avem de făcut pentru a nu repeta greşelile trecutului”, a arătat el.

Premierul desemnat a calificat situaţia următoare drept un „test major”.

„Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât îşi poate permite, chiar şi pentru salarii şi pensii, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc. Dacă România va continua să adâncească deficitul comercial şi bugetar, riscăm să pierdem cursul de schimb şi să pierdem investiţii”, a evidenţiat el.

Ilie Bolojan a susţinut că menţinerea de „reglementări împovărătoare şi o administraţie ineficientă” creează riscul „să pierdem oportunitatea fondurilor europene şi a relansării economice”.

„Dacă vom mai tolera risipa şi indolenţa în sistemul public, vom pierde pe termen lung încrederea oamenilor şi a partenerilor noştri. Este clar pentru toată lumea că România nu mai poate merge pe drumul pe care a mers până acum. De aceea, mandatul Guvernului pe care îl propun este unul de reformă şi reconstrucţie, de ieşire din rutină şi de recâştigare a direcţiei corecte. Acestea nu sunt doar nişte cuvinte – ele înseamnă schimbări concrete, care încep chiar cu clasa politică şi cu administraţia publică”, a mai afirmat Ilie Bolojan.

În ultimii ani, potrivit acestuia, politica fiscală a României „a fost impredictibilă, contradictorie şi, de multe ori, populistă”.

„Pentru această stare de fapt sunt responsabile toate guvernările, mai ales cele din ultimii ani. Se cuvine să le cer scuze cetăţenilor ţării noastre pentru situaţia în care am adus România. Nu mai trebuie să repetăm greşelile trecutului. Avem un deficit bugetar de peste 9% din PIB, care ne obligă la măsuri urgente şi ferme. Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacităţii de plată. În schimb, refacerea echilibrelor macroeconomice ne va întări şi ne va reda încrederea investitorilor”, a mai declarat premierul desemnat.

El a pledat pentru un stat care să îşi plătească datoriile, să îşi respecte angajamentele şi să nu îşi mintă cetăţenii.

„Un stat care îşi respectă cetăţenii este un stat care le oferă şanse egale, care sprijină munca şi iniţiativa şi care nu transformă ajutoarele sociale în dependenţă. Un stat care înţelege că pensia nu este un privilegiu, ci dreptul pentru o viaţă de muncă. Un stat în care ai încredere că examenele sunt corecte”, a punctat Ilie Bolojan.

Proiectul de ordonanţă privind compensarea consumatorilor vulnerabili se află în transparenţă la Ministerul Energiei şi îmi doresc ca acest sistem să fie făcut foarte rapid, a declarat, luni, Bogdan-Gruia Ivan, propus pentru funcţia de ministru al Energiei, la audierile din Comisiile de specialitate din Parlament.

„În momentul de faţă există un proiect de ordonanţă în transparenţă la Ministerul Energiei, care presupune un sistem de vouchere pentru consumatorii vulnerabili. Eu îmi doresc ca acest sistem de compensaţie să fie făcut foarte rapid. Aş vrea să precizez un lucru: Ministerul Energiei este parte din acest mecanism care antrenează Ministerul Muncii şi alte entităţi, care antrenează Guvernul României şi care depinde extrem de mult de modul în care există disponibilitate bugetară din partea Ministerului de Finanţe (…) E un mecanism gândit de mai multe instituţii. E în transparenţă acum şi este un scenariu de lucru”, a spus Ivan.

El a precizat că această schemă se adresează celor aproximativ 3,7 milioane de români care au consumat în medie 56 de KWh pe lună.

„Este o discuţie dacă acel mecanism propus iniţial, de un voucher care să fie acordat în baza venitului persoanelor dintr-o gospodărie, care a stabilit o propunere de persoane care au sub 2.500 lei şi locuiesc singure într-o locuinţă să fie beneficiari, iar acolo unde sunt mai multe persoane într-o locuinţă să fie un mecanism pentru cei care au venituri până în 1.700 de lei. Plecând de la această permisă se face un calcul, dacă vorbim de o alocare bugetară care să acopere un voucher de 72 lei, sau de 36 lei, şi o decizie care va trebuie luată la nivel guvernamental, pentru că nu ţine de Ministerul Energiei exclusiv, care se asigură că avem producţie şi mixt energetic în sistemul naţional, dar mai departe e o decizie care depinde de Ministerul Finanţelor” a explicat ministrul propus să preia portofoliul de la Energie.

Întrebat cât va costa energia electrică după data de 1 iulie, Bogdan Ivan a subliniat că preţul depinde de distribuitor, însă grila poate să varieze între 1 şi 1,55 lei/kWh.

„În funcţie de distribuitor, grila este însă diferită şi poate să varieze între 1 şi 1,55 lei, din datele pe care le am în momentul de faţă. Noi am avut acea schemă de plafonare care era valabilă pentru consumatorii până în 100 de kilowaţi de 0,68 lei. Era următorul prag la 0,80 lei şi după asta era plafonat la 1,3 lei. Este evident că va fi şi pentru cei care erau la 1,3 lei un oarecare cost suplimentar. Repet, e un subiect extrem de complicat. Prima dată trebuie să avem o variantă prin care să ne asigurăm că nu vom ajunge în infringement raportat la Comisia Europeană. Aici am vorbit cu cei din Comisie, cu alţi miniştri din Europa Centrală şi de Est care sunt într-o situaţie similară pentru a găsi o păsuire din partea CE”, a reiterat Ivan.

Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, a solicitat, luni, în plenul reunit, ca în Hotărârea Parlamentului care va fi adoptată la învestirea Guvernului Bolojan să fie menţionat faptul că Alexandru Nazare este suspendat din funcţia de membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale pe durata mandatului de ministru al Finanţelor.

„În hotărârea Parlamentului trebuie să fie menţionată o normă referitoare la suspendarea din funcţia de membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie al BNR pe durata exercitării mandatului de ministru, de la data depunerii jurământului până la încetarea mandatului de ministru, a domnului Alexandru Nazare”, a spus Daniel Fenechiu.

Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei, preşedinte de şedinţă, a precizat că în acest mod s-a procedat şi în alte două cazuri înainte.

Reformele şi eforturile pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare şi prosperitate vor începe cu statul şi clientela politică, a declarat luni, în plenul reunit al Parlamentului, premierul desemnat Ilie Bolojan.

„Îi asigur pe toţi cetăţenii că reformele şi eforturile pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare şi prosperitate vor începe cu statul şi clientela politică”, a punctat Ilie Bolojan, în discursul susţinut în şedinţa plenului reunit al Legislativului pentru învestirea Guvernului.

El a subliniat că în calitatea sa de prim-ministru va avea trei direcţii prioritare: ordine în finanţele publice, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni.

„Ordine în finanţele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice şi pentru recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor şi a cetăţenilor. Bună guvernare – ca motor al reformei statului, care să asigure o administraţie eficientă, responsabilă şi adaptată nevoilor actuale. Respect pentru cetăţeni prin servicii publice de calitate, corectitudine în serviciul public şi politici sociale oneste, care încurajează şi respectă munca. În ciuda provocărilor economice, geopolitice şi sociale, Guvernul României şi majoritatea care îl susţine îşi vor asuma reforme fundamentale, ce vor genera performanţă în administraţie, dezvoltarea României şi recâştigarea încrederii şi a speranţei. Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbţia fondurilor europene, continuarea investiţiilor, sprijinirea mediului de afaceri şi menţinerea solidarităţii sociale”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul desemnat a punctat că el şi guvernul îşi asumă faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare.

„Dar trebuie să ţinem cont că: în absenţa măsurilor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranţă fiscal-bugetară, cu riscul să piardă contactul cu direcţia europeană a dezvoltării şi costuri mari pentru oameni şi companii. În schimb, aplicarea măsurilor de reformă a statului va pune bazele unei dezvoltări solide pentru România. În anii următori, avem ocazia să devenim un stat modern, stabil şi respectat, atât intern, cât şi extern. Totul depinde de voinţa noastră de a acţiona corect, direct şi la timp, fără calcule electorale”, a subliniat Ilie Bolojan.

Toţi miniştrii propuşi în Guvernul Bolojan au primit luni aviz favorabil după audierile în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Premierul desemnat, Ilie Bolojan, urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în şedinţa plenului reunit, programat de la ora 16:30.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Ulterior, membrii Cabinetului Bolojan vor depune jurământul, în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni.

Guvernul are în componenţă 16 ministere – 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR şi 2 UDMR. Totodată, noul Executiv are 3 funcţii de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD şi UDMR şi un independent, două funcţii de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL şi USR.

Oana Ţoiu (USR) a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate, pentru funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

Avizul este consultativ. 

Ministrul propus pentru mandatul de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş-Nicolae Pîslaru, a primit, luni, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Nominalizarea lui Dragoş Pîslaru a fost avizată cu 27 de voturi pentru şi trei împotrivă.

Ministrul propus pentru mandatul de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, a primit, luni, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Astfel, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor şi cei din cadrul Comisiei pentru mediu şi Comisiei pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic din Senat au avizat nominalizarea cu majoritate de voturi, potrivit Agerpres.

Comisiile reunite de sănătate ale Camerei Deputaților și Senatului l-au avizat favorabil, luni, pe Alexandru Rogobete, propus pentru funcția de ministru al Sănătății.

În cadrul audierilor, Rogobete a spus că cel mai important obiectiv îl reprezintă creșterea încrederii cetățenilor în sistemul de sănătate.

Potrivit acestuia, un alt obiectiv important, prevăzut în programul de guvernare, este dat de atragerea de noi surse de finanțare în domeniul sănătății prin lărgirea semnificativă a bazei de contribuție a CASS, dezvoltarea asigurărilor private și complementare de sănătate, restructurarea anumitor programe și optimizarea lor pentru o eficientizare cât mai bună.

Totodată, susține ministrul propus, dezvoltarea asistenței prespitalicești dată de asistența medicală primară, medicina de familie și asistența comunitară reprezintă priorități ale Guvernului în sensul de a crește cât se poate de mult accesul tuturor cetățenilor la servicii medicale primare indiferent de locul în care aceștia se află.

„Există o serie de alte sub-măsuri, cum ar fi revizuirea pachetelor de servicii minimale de bază, și încurajarea și dezvoltarea pe cât se poate de mult a serviciilor de prevenție”, a arătat Alexandru Rogobete.

Acesta a subliniat că un alt obiectiv important în ceea ce privește ambulatoriul de specialitate este dat de creșterea programului de lucru în două ture în spitalele publice și stabilirea unui parteneriat mai corect sau mai transparent între mediul public și cel privat.

De asemenea, a susținut ministrul propus, continuarea investițiilor în domeniul sănătății atât cu bani din PNRR cât și din fonduri de la Banca Mondială sau alte resurse existente la momentul de față reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătății.

Petre – Florin Manole, propus pentru funcția de ministru al Muncii, a primit luni aviz favorabil pentru acest portofoliu din partea membrilor comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților.

Nominalizarea lui Florin Manole a fost avizată cu 57 de voturi pentru, 11 împotrivă și o abținere.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, a primit luni aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Miruță pentru portofoliul de la Economie și Digitalizare cu 55 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și nicio abținere. 

Bogdan-Gruia Ivan, propus pentru funcția de ministru al Energiei, a primit luni aviz favorabil din partea membrilor comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților.

Membrii comisiilor parlamentare reunite au avizat nominalizarea lui Ivan cu 46 de voturi pentru, 2 împotrivă și nicio abținere. 

Comisiile pentru învățământ ale Senatului și Camerei Deputaților l-au avizat favorabil, cu majoritate de voturi, pe Daniel David, propus pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării.

„Este primul program de guvernare între austeritate și criză”, a transmis Daniel David, la audieri. 

Alexandru Nazare, ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Finanțelor, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților și cei din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital de la Senat au avizat favorabil mandatul cu 35 voturi pentru, 9 împotrivă și nicio abținere.

Deputatul USR Ionuț Moșteanu, propus la Ministerul Apărării Naționale, a primit luni aviz favorabil în comisiile parlamentare de specialitate pentru a ocupa funcția de ministru.

Acesta va deține și funcția de vicepremier.

Moșteanu a fost avizat cu majoritate de voturi în Comisiile de apărare ale Camerei Deputaților și Senatului.

După audieri, viitorul ministru a declarat că printre prioritățile sale se află readucerea la zi a cadrului legislativ și ‘un buget corect’ pentru ca cei lucrează în domeniu să fie motivați ‘pentru a ne apăra’, pentru a câștiga respectul partenerilor și al aliaților.

Moșteanu a fost întrebat cum comentează faptul că sunt voci în spațiul public care spun că nu are experiență în domeniul apărării.

„Trebuie să facem această distincție care cumva a plecat în spațiu public, distincția între profesioniștii din armată și din Ministerul Apărării, care sunt profesioniști desăvârșiți, cărora le respect pregătirea, le respect munca, și omul politic care este pus în fruntea unui minister pentru a face un parteneriat cu acești profesioniști, pentru a le crea cadrul legal necesar. Ați văzut, chiar și în domeniul ăsta, este nevoie de o readucere la zi a cadrului legislativ și am spus și mai devreme de bătăliile politice, să spun așa, din Parlament pe drone și pe comanda unităților comune, misiunilor comune NATO. Și asta va continua. Voi crea cadru legislativ corect, mă voi asigura că au bugetul corect, că sunt motivați corect pentru a ne apăra, pentru a câștiga respectul partenerilor și al aliaților. Asta e treaba. Aproximativ 80% din miniștrii Apărării (din statele UE – n.r.) nu au lucrat în apărare, inclusiv Ursula von der Leyen și mulți alții”, a spus Moșteanu la Palatul Parlamentului.

El a menționat că își va îndeplini ‘impecabil’ misiunea de om politic la conducerea Ministerului Apărării Naționale.

Moșteanu a adăugat că la MApN au fost perpetuate multe inechități în privința pensiilor militarilor, ‘au fost create niște breșe legale care au creat aceste inechități’ și au făcut ca la o pensie militară medie de 5.000 de lei să existe și o pensie minimă de 1.200 de lei pentru un subofițer care a lucrat 17 ani în armată.

„Nu este corect. Problema este tot de la politică, de fapt. Foarte mulți ani de zile au fost tot felul de proiecte. Unele au fost făcute pe repede înainte sau neconstituționale. Trebuie să ajungem – am un dosar solid și voi avea discuții cu toți cei implicați din societate, din minister, din Ministerul de Finanțe – pentru a crea un echilibru și un moment T0, de la care fiecare român care a intrat în slujba țării în armată să aibă o perspectivă corectă pentru momentul în care va trebui să părăsească sistemul și fiecare tânăr care vrea să intre în armată să știe ce oferă statul român, ce contract social face cu el, pentru că a fost un contract social cu unii care au început cariera militară acum mulți ani de zile apoi s-a schimbat din mers, uneori înainte de alegeri, politicienii au creat, unii au creat problema asta. O să încerc să o rezolv”, a afirmat acesta.

Ciprian-Constantin Șerban, propus pentru funcția de ministru al Transporturilor, a fost validat, luni, pentru acest portofoliu, de comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților.

Membrii comisiilor parlamentare reunite au avizat nominalizarea lui Șerban cu 28 voturi pentru și 3 voturi împotrivă.

Comisiile pentru administrație publică ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat, luni, aviz favorabil lui Cseke Attila (UDMR), propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării.

Au fost înregistrate 29 de voturi ‘pentru’ și 7 voturi ‘împotrivă’.

Printre măsurile care vor fi luate de Ministerul Dezvoltării și enumerate de Cseke Attila sunt: elaborarea Codului Urbanismului, eficientizarea cheltuielilor, salarizare bazată pe performanță în administrația centrală și locală, redimensionarea administrațiilor locale ale localităților în care a scăzut numărul locuitorilor, creșterea numărului de locuitori de la 1.000 la 1.500 care revin unui polițist local, desființarea funcției de viceprimar în localitățile care au sub 1.500 de locuitori, evidența personalului contractual, reducerea sporurilor și acordarea lor în funcție de progres, eficientizarea investițiilor din programele naționale.

Majoritatea deputaților și senatorilor Opoziției au refuzat să ia loc la ședința comisiilor, participând la ședință în picioare, potrivit Agerpres.