LS – Artizan și șef absolut al corupției din justiție? (V)
Ramasem datori în ultimul articol cu ultima fază a alegerilor magistraților din Consiliul Superior al Magistraturii din 2022. Aici, lucrurile au părut ceva mai complicate, deși, în cele din urmă, a ieșit cine trebuia. Deși foștii polițiști deveniți magistrați (în prezent, în număr incredibil de mare) s-au organizat, încercând penetrarea masivă a Consiliului Superior al Magistraturii, au reușit să ocupe doar două locuri, ambele în secția de judecători, prin Narcis Erculescu și Vasile Ene.
Ramasem datori în ultimul articol cu ultima fază a alegerilor magistraților din Consiliul Superior al Magistraturii din 2022. Aici, lucrurile au părut ceva mai complicate, deși, în cele din urmă, a ieșit cine trebuia. Deși foștii polițiști deveniți magistrați (în prezent, în număr incredibil de mare) s-au organizat, încercând penetrarea masivă a Consiliului Superior al Magistraturii, au reușit să ocupe doar două locuri, ambele în secția de judecători, prin Narcis Erculescu și Vasile Ene. Procurorii, probabil mai conștienți de nocivitatea generală a acestor tipuri de magistrați, au fost mai prevăzători și au evitat alegerea unor foști polițiști în secția de procurori. Astfel, candidaturile lui Nicolae NicuIicea de la parchetul din Pitești, respectiv Sorin Lia, de la Parchetul Corabia, au rămas nevalidate de colegii lor din parchetele locale. A câștigat procurorul Cătălina Sântion de la un parchet de sector din București. Aceasta este fosta soție a mult mai celebrului Marian Sântion, fost procuror DIICOT și șef al Direcției generale Anticorupție, artizan al unor dosare celebre precum Clanul Cămătarilor.
Cu toate acestea, însă, la inițiativa lui Sorin Lia, al doilea pe listă, cu Savonea prinzând ideea
din zbor, pe fondul nemulțumirii alegerii judecătorilor Ghica și Milu în secție de judecători,
s-a organizat, total nelegal și neprocedural, un tur suplimentar de alegeri. Motivul principal
a fost cel potrivit căruia nici unul dintre candidați nu depășise majoritatea absolută
(jumătate plus unu dintre votanți), deși legea nu cerea acest lucru, un singur vot fiind
suficient pentru departajare. Aici intervine inteligența malefică a Liei Savonea, care, prin
brațul lung care era Simona Marcu, șefa comitetului electoral permanent, cu cooptarea
procurorului Solomon, căzut total în acea zonă, ca vicepreședinte al amintitului comitet, a
organizat, în totalul dispreț al legii, un tur electoral suplimentar. Mișcarea, însă, nu a profitat
inițiatorului Lia (prin mentorul său, celebrul procuror Pârloc), ci cui nu se aștepta nimeni –
Narcis Erculescu, care l-a învins ”la mustață” pe judecătorul Ghica, cauzând o mică victorie
Liei, care, însă, o voia scoasă din cursă pe Ramona Milu, cu Adrian Glugă în locul său.
Frumusețea momentului a venit, însă, în momentul votului de validare al turului din plenul CSM. Asta pentru că procurorul Codruț Olaru, care își dorea, fără succes, rolul de jolly- jocker, a votat diferit aceeași situație, separat pentru procurori și judecători, cauzând dureri de cap aparatului Consiliului, care au trebuit să motiveze, pe lege, votul membrilor plenului, care votase antagonic în două situații identice. Aceasta, însă, nu a fost un impediment vreodată pentru destoinicii judecători Andreea Uzlău și Ana Maria Dinescu, care ar putea motiva senin și articulat pe lege și de ce ar trebui sanctificat Ion Iliescu.
Aceasta ar fi, pe lung, povestea alegerilor din CSM 2022, iar rezultatul acestor alegeri se vede și în prezent: o trupă de judecători încolonați în spatele Liei Savonea (cu excepția Milu) și o trupă de procurori descumpăniți și resemnați în conștiința minorității pe care o reprezintă în plenul CSM, în special.
Ce nu trebuie uitat, însă, este că, la coloana judecătorilor trebuie adăugați și cei doi
nesemnificativi impuși acolo de societatea civilă (a se citi gruparea Savonea-PSD), Fănel
Mihalcea și Ioan Sas.
Fănel Mihalcea este eternul fost prim-procuror de la Parchetul Brăila, procuror de dinainte
de 1989, reprezentând cea mai abjectă manifestare a procuraturii dintotdeauna. Exponent
al corupției omniprezente a Brăilei, din zona Bunea Stancu și Florin Mija, ambii condamnați
pe fapte de corupție. Prin legăturile sale la nivel de PSD, a reușit să-și plaseze fiica, Silvia
Mihalcea, în siajul (pe atunci) puternicului Viorel Hrebenciuc. Ulterior, aceasta a mai lucrat
cu Marian Neacșu, cu care se pare că are un parteneriat consensual. Și cum o mână spală pe
alta, iar tentaculele mafiei PSD sunt lungi și groase, Fănel, între timp aterizat prin diferite
consilii de administrație, a fost propus de societatea civilă ca membru CSM. Care societate
civilă? Cea controlată de Savonea și PSD, în cazul de față o asociație de judecători cu 5
membri – AJADO, condusă de judecătoarea trimisă în judecată pentru luare de mită de DNA
și achitată după o perioadă. Interesant, nu-i așa? Cum se găsesc canaliile între ele, ai fi uimit.
Celălalt specimen de membru al societății civile este maramureșeanul Ioan Sas, fost
judecător, fost procuror, fost consilier județean, fost avocat, fost membru de partid de
dreapta, apoi de partid de stânga, actual taragotist și degrabă îndrăgitor al costumului
național.
Ce l-a recomandat pe Sas să ajungă în CSM? Oare dorința lui de a ajuta sistemul în
menținerea echilibrului între puterile statului ? Sau, poate, striga în el ardoarea de a fi parte
e garantului de independență a justiției? Poate datoria către partid în propășirea bunei
relații cu justiția? Poate indemnizația de membru CSM sau poate toate la un loc. Cert este că
Ioan Sas, ca și Fănel, nu știu exact nici ce caută ei acolo, nici cu ce se mănâncă activitatea
Consiliului. Au înțeles, însă, un lucru: că votul lor este important în economia majorității și
trebuie dat obligatoriu împreună cu majoritatea din secția de judecători. De ce? Nu are
importanță și oricum nu ar înțelege dacă li s-ar explica.
După epuizarea tuturor, inclusiv a celui invitat, Savonea a început să-i cheme pe cei 8 membri aleși cu mâna ei (3 și cu mâna lui Bobby Mateescu) deseori la CSM pentru a le explica ce au de făcut și, mai ales, cum trebuie să se raporteze la ceea ce le spune. De asemenea, Savonea le-a spus foarte clar că se va întoarce în CSM ca membru de drept în anul 2025, când va deveni președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. Așa cum spuneam și într- un episod anterior, pașii Liei Savonea erau deja calculați, pe ani, luni și discutați la nivel de protectori politici. Modul în care, prin mâna lungă numită Mateescu, a modificat legile justiției în chiar birou ministrului Cătălin Predoiu (care recunoaște senin acest lucru) indică un nivel de înțelegere superior (chiar dacă în sensul răului absolut) și o dârzenie demnă de cauze mai bune.
Va urma…
About The Author
