Mărturia femeii suspectă în furtul coifului de aur de la Coțofenești. Cu ce afecțiune s-a ales din cauza presiunii presei și detenției

VEZI ȘI                   –                  Un român care a mers la Muzeul Drents i-a lăsat mască pe reporterii olandezi: Faci cinste neamului românesc / video viral

Ea este din Heerhugowaard și a făcut parte din cei patru suspecți reținuți în urma jafului de la Muzeul Drents din ianuarie, când coiful de aur de la Coțofenești și 3 brățări din perioada dacică au fost furate, potrivit Headliner.

Femeia reclamă faptul că nu a avut voie să-și vadă nici măcar copiii, inclusiv un bebeluș de cinci luni. Ea este partenera unuia dintre suspecți și a vorbit despre experiența sa în detenție, timp de șase săptămâni. În ciuda faptului că a a cerut în repetate rânduri să-și vadă copiii, autoritățile din Țările de Jos i-au refuzat acest drept.

În timpul discuției au fost prezenți tatăl vitreg și avocatul femeii. Ceilalți suspecți, Douglas Chesley Wendersteyt și Bernard ‘Benny’ Zeeman, sunt încă în arest și au fost implicați direct în furt, potrivit Procuraturii. Femeia a declarat că habar nu are unde sunt obiectele furate și a spus că probele împotriva ei sunt minime.

Avocatul ei, Masi Rasul, a spus ca presiunea enormă și atenția presei au făcut-o pe clienta să sufere de anxietate. Cazul a avut un impact major asupra bunăstării ei. Femeia vrea acum să fie din nou cu copiii ei și cere intimitate. Prima audiere în cauză este programată pentru 9 mai. 

CITEȘTE ȘI                   –                  Un coif ca cel de aur de la Coțofenești a apărut într-o vitrină din Assen / foto în articol

Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România

„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.

Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.

Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.

Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News