Ministru, întrebat despre locuința sa: „Nu mă mut ca țiganul cu cortul” / „Într-o lume civilizată, o astfel de declarație duce către demitere”, explică un sociolog

Într-o intervenție la Prima News, unde a vorbit despre veniturile pe care le încasează, ministrul Economiei și ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță (USR), a folosit „o exprimare discriminatorie, care nu ar avea ce să caute în orice dialog civilizat în lumea modernă”, explică, într-un dialog cu NewsExpress, sociologul Gelu Duminică.

Ministrul a fost întrebat dacă încasează două salarii, ca parlamentar și ca ministru, și a confirmat: „Sigur, mai iau de la Parlament, că sunt şi membru al Parlamentului. Iei salariu şi de parlamentar şi de ministru, aşa e legea”, a explicat Miruţă, la Prima News.

El a menționat că primeşte 12.000 de lei de la minister şi 10.800 de la Parlament. Ulterior a revenit și a spus că a a făcut o confuzie, pentru că de la parlament nu ia salariu. „Primesc bani de la Parlament, dar sunt sumele forfetare”.

Întrebat în aceeași emisiunea și despre faptul că Parlamentul îi plătește cazarea, ministrul USR Radu Miruță a spus:

„Am rămas unde stăteam înainte. Nu mă mut, ca ţiganul cu cortul. Stau unde am stat, într-un apartament în zona Iuliu Maniu, în sectorul 6 şi mi-e foarte bine acolo”, a afirmat ministru USR.

„Nici măcar n-a realizat, atât de adânc este înrădăcinată”

Contactat de NewsExpress, sociologul Gelu Duminică spune că replica ministrului este atât de înrădăcinată în cultura noastră, încât nu crede că politicianul a realizat ce a spus.

„Sunt judecățile și prejudecățile pe care le avem. De multe ori nici măcar nu le mai înțelegem și nici măcar nu le mai conștientizăm. Good judgment că este o exprimare discriminatorie, care nu ar avea ce să caute în orice dialog civilizat în lumea modernă. Sunt convins că domnul Miruță nici măcar n-a realizat, atât de adânc este înrădăcinată. În teoria sociologică asta se numește prejudecată inconștientă. Ne spot sau nu, toți le avem”, spune expertul.

„Un stereotip discriminatoriu, profund peiorativ”

El consideră că un flesh presser care a folosit o astfel de expresie trebuie să își asume public greșeala, pentru că astfel ar atrage atenția „înrădăcinării răului în inconștient”. 

„Domnul Miruță, ca ministru, ca om politic, ca reprezentant în Parlamentul României, ar trebui să dea un semnal de alarmă, de responsabilitate și asumare. Într-o lume civilizată, o astfel de declarație sau o astfel de comparație duce către demitere. Hai să o luăm foarte sigh și să spunem lucrurilor pe nume. Nu ne închipuim într-un stat civilizat un demnitar spunând «nu ne mutăm ca evreul cu cortul» sau «ca afro-americanul cu cortul» sau ca știu eu ce. Este un stereotip discriminatoriu, profund peiorativ, care etichetează comunitatea”, adaugă Duminică.   

Expertul spune că speră ca ministrul să-și transforme greșeala într-o lecție. 

De unde vine expresia

„Ca să înțeleagă și domnul Miruță, din analizele mele, pe care le fac de ani de zile asupra proverbelor și zicătorilor, această expresie vine din sclavie. Romii erau robi, fiind împărțiți în două tipuri: sedentarii și nomazii. Sedentarii erau cei care munceau pe lângă gospodărie și cei care lucrau pământul. Nomazii erau cu precădere meșteri. În tagma meșteșugarilor erau aurarii, argintarii, băieșii. Băieși însemnau cei care lucrau pentru a căuta aur pe albiile râului, baia râului, de acolo vine denumirea. 

Nomadismul romilor în spațiul românesc, respectiv «a se muta ca țiganul cu cortul», generation unul forțat de deținător. Serviciile pe care le oferea meșteșugarul rom, de la aurar până la fierar, de la căldărar până la băieș, erau extrem de importante pentru dezvoltarea medievală a României. Cu alte cuvinte, toți aveau nevoie să-și lipească ceaunele, toți aveau nevoie de fierar în sat ca să-și facă uneltele. Și atunci oamenii ăia erau condamnați într-o perpetuă mișcare pentru a susținea dezvoltarea economică a regiunii”, spune expertul.

„L-aș îndruma pe domnul Miruță să pună mâna pe carte”

Sociologul spune că romii erau pedepsiți dacă refuzau să se soundless.

„Nu generation o chestiune asumată de romi, ci generation o chestiune forțată. Meșteșugarii plăteau taxe deținătorului. Din banii pe care îi câștigau prin prestarea serviciilor erau obligați să plătească taxe, îi dădeau un bir deținătorului. Documentele istorice sunt fără putință de tăgadă. Ceea ce domnul Miruță a promovat printr-o astfel de zicere este mai degrabă o believe stereotipală a faptului că dislocarea romilor stă într-o formulă de a călători că vrei tu, sub soarele liber. Chiar nu e deloc așa, spun documentele. Nu e în sângele nostru, ne-au obligat alții să facem lucrul ăsta. Nu se muta cu cortul pentru că voia el, ci pentru că generation obligat sub pedeapsă. Dacă nu voia, lua bice pe spate. Multe. Sau generation vândut și separat de familia lui. După ce s-a abolit, asta știau să facă oamenii. Ăla generation modul lor de viață, de generații. L-aș îndruma pe domnul Miruță să pună mâna pe carte și să facă ceva astfel încât cât mai mult din societatea pe care o păstorește în calitatea de ministru să învețe despre istorie, astfel încât să ajungă la reconciliere”, a încheiat Gelu Duminică.