Mușamalizare sau proastă comunicare în accidentul de la Câmpia Turzii? Un psiholog analizează reacția autorităților

Mușamalizare sau proastă comunicare în accidentul de la Câmpia Turzii? Un psiholog analizează reacția autorităților

La trei zile de la accidentul tragic petrecut la Câmpia Turzii în care o tânără mamă de 29 ani și-a pierdut viața informațiile oferite de către poliție sunt în continuare puține, iar întrebările, multe. Oamenii se întreabă dacă nu cumva se încearcă „mușamalizarea” cazului.

Diana avea 29 ani, șoferul care a pătruns pe contrasens, fiul unui afacerist local, 19 FOTO: colaj

Diana avea 29 ani, șoferul care a pătruns pe contrasens, fiul unui afacerist local, 19 FOTO: colaj

Un cumplit accident petrecut în noaptea de vineri spre
sâmbătă a lăsat două fetițe fără mamă.

Diana Livia
Crișan avea 29 ani și și-a pierdut viața în brațele soțului ei, echipajele de
prim ajutor sosite la fața locului nemaiputând s-o ajute. Se afla la volan,
când un tânăr de 19 ani, care conducea o mașină puternică, un BMW X6, a
intrat cu viteză de pe contrasens. În presa locală se vorbește despre
faptul că șoferul vinovat de producerea accidentului, Dan Andrei Gheorghieș, fiul
unui om de afaceri local, ar fi fost de fapt angajat într-o cursă nebună
alături de alți prieteni. Aceștia ar fi făcut „liniuțe” pe strada Laminoriștilor,
iar ghinionul tinerei familii a fost să se afle la acea oră, 23,45, în mașină,
în trafic, chiar pe strada folosită de tineri drept pistă de raliu.

 „La data de 21
februarie a.c., în jurul orei 23.45, a fost înregistrat un accident rutier pe
strada Laminoriștilor, în municipiul Câmpia Turzii. Din primele cercetări
efectuate la fața locului, polițiștii au constatat că, un tânăr de 19 ani, din
municipiul Câmpia Turzii, care conducea un autoturism din direcția Turda spre
Luduș, ar fi efectuat manevra de depășire, intrând în coliziune cu un autoturism
care circula din sensul opus, condus regulamentar de o femeie de 29 de ani, din
municipiul Turda. În urma impactului, autoturismul condus de femeie a fost
proiectat într-un autovehicul staționat pe partea dreaptă a carosabilului. Din
nefericire echipajul medical aflat la fața locului a constatat decesul femeii
de 29 de ani”
, au transmis, sâmbătă, 22 februarie, polițiștii din cadrul IPJ
Cluj.

Șoferul de 19 ani a fost testat cu aparatul etilotest, iar
rezultatul a indicat că tânărul nu consumase băuturi alcoolice. El și alți doi
prieteni care se aflau în mașina lui s-au prezentat ulterior la spital (nu au
fost transportați de echipajele sosite la fața locului). „În urma evenimentului
rutier, tânărul de 19 ani și două persoane de 17, respectiv 21 de ani, pasageri
în autoturismul condus de acesta, s-au prezentat la spital pentru acordarea
îngrijirilor medicale”,
au mai menționat polițiștii, în comunicatul citat.

De atunci nu s-a mai comunicat pe marginea acestui caz, în
cauză fiind deschis un dosar penal în care se fac cercetări sub aspectul
săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

„Ar trebui să facă pușcărie și părinții care i-au
cumpărat asemenea mașină la un mucos”

Revolta în rândul comunității din Câmpia Turzii este mare,
iar duminică oamenii au ieșit în stradă, susținând că se tem că
cercetările ar putea concluziona că șoferul de 19 ani nu este vinovat. Oamenii sunt
revoltați și de faptul că polițiștii vorbesc despre o simplă manevră de depășire, când în fapt ar fi vorba despre
„liniuțe” la care tânărul șofer participa.

„În jurul orei 21, aseară, au pornit cei doi de la
semaforul de la 3 Mocani, eram pe trotuar, se îndreptau către Câmpia Turzii… Ar
trebui să facă pușcărie și părinții care i-au cumpărat asemenea mașină la un
mucos care habar nu are ce înseamnă șoferia”
, spune un martor. Cazul
a fost intens dezbătut pe rețelele sociale. „Chiar dacă părinţii au bani, nu
ar trebui să le cumpere copiilor aşa maşini, distrug vieţi fără să îşi dea
seama. De adus înapoi nu o să o mai aducă nimeni, dar măcar să se oprească
odată corupţia, să se facă dreptate şi banii să nu fie la mijloc”,
 a
comentat cineva pe Facebook.

 Revolta s-a manifestat
ulterior în stradă, duminică oamenii hotărând să protesteze pentru faptul că
tânărul șofer nu este considerat un pericol public și nu se adoptă măsuri.

 „Dacă era alt șofer, era închis urgent. Având în
vedere că este unul din beizadele, o să se încheie cazul cu vina mortului. Mai
are timp de acum să facă și alte victime, doar e băiat de bani gata. Din câte
am înțeles, s-a dat o lege prin care cei care provoacă un accident rutier, în
urma căruia sunt victime (morți) sunt arestați pe loc, ăsta nu are nicio
problemă. Are tata bani. Are toată Poliția din Câmpia Turzii la picioare. Doar
tata e Sultanul”,
 a transmis un protestatar, potrivit presei locale.

Oamenii locului vorbesc și despre faptul că tânărul ar fi
fost implicat, în 2024, la scurt timp de când a obținut permisul de conducere,
într-un accident grav. Reprezentanții IPJ Cluj au menționat însă, pentru „Adevărul”,
că nu au astfel de date. „Noi nu avem, cel puțin la acest moment, informații”,
a spus purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Iulian Florin Timșa.

„Dacă nu ai aceste abilități de comunicare, desemnează pe
altcineva care le deține”

Am încercat în cursul zilei de astăzi, la trei zile de la
producerea accidentului, să aflăm ce se întâmplă în acest dosar, dacă se impun
măsuri preventive, care sunt primele constatări cu privire la cele întâmplate
etc.. Se va comunica pe margine acestui caz, cel mai probabil până marți
după-amiază, ni s-a transmis de la nivelul biroului de presă al IPJ Cluj. Acestea
sunt îndrumările date de către procuror și nu se poate comunica fără acordul Parchetului
de pe lângă Judecătoria Turda, unde se află dosarul în cercetare.

Comunicarea opacă are potențialul de a crește și mai mult
nemulțumirea în rândul oamenilor care vor să știe ce s-a întâmplat acolo și
care vor asigurări că autorul accidentului nu este protejat de autorități.

Psihologul Mihai Copăceanu este de părere că Poliția Română,
ca și alte structuri similare, nu folosește cele mai bune metode de comunicare în
momente de criză, în situații de risc sau cu puternic impact emoțional pentru o
comunitate oarecare sau pentru societatea în ansamblu. În fapt, tocmai în
aceste momente este nevoie ca, atât la nivel național, cât și local, instituția
să apeleze nu doar la purtători de
cuvânt, ci la specialiști care să comunice „pertinent și cu eficiență”, atrage
atenția specialistul.

De cele mai multe ori suntem consternați să observăm
comunicarea deficitară, inadecvată și insuficientă a unor șefi ai poliției sau
a unor purtători de cuvânt ale unor IPJ-uri/ unități de poliție. Din păcate,
constatăm că la nivelul conducerii poliției mare parte dintre acești
conducători nu au abilități minime de comunicare. Și aici eu pot recomanda
altceva: dacă nu ai aceste abilități de comunicare, desemnează pe altcineva
care le deține”
, recomandă  psihologul.

Poliția comunică astăzi folosind termeni specifici și face asta după mulți ani în care comunicarea instituțională a fost fie deficitară,
fie n-a existat. Se constată un progres în
comunicarea către public pe paginile de socializare, „mai cu seamă când e vorba
de situații inedite și de folosirea umorului, care este cu totul altceva,
pentru îmbunătățirea imaginii poliției în general”,
  însă este nevoie urgentă de a comunica „direct
și prompt în situații cu profund impact emoțional pentru o comunitate”,

subliniază  psihologul.

Prezența unor buni comunicatori în spațiul public ar avea
rolul să liniștească și să ofere încredere, explică psihologul Mihai Copăceanu.
Este ceea ce se întâmplă în sistemul anglo-saxon, unde se începe comunicarea la
scurt timp de la producerea unui eveniment cu o puternică încărcătură
emoțională.

Același lucru este valabil și în cazul instituțiilor
judiciare. Suntem pe deplin conștienți de limitele conținutului comunicării, de
aspecte care încă sunt nelămurite, de situația unor anchete aflate în
desfășurare, însă dacă privim puțin în mediul anglo-saxon, vedem că la câteva
minute de la un eveniment cu impact major, nu doar un ofițer de poliție, nu
doar un conducător de instituție, ci o întreagă echipă a poliției apare în
public și face declarații cu scopul de a inspira încredere și siguranță și mai
ales că situația este sub control și de a detensiona și liniști, atât cat se
poate, populația”,
precizează Mihai Copăceanu.

„Imaginea unor zeci de polițiști
care comunică eficient transmite o siguranță și o liniștire cetățeanului. «Da,
ne aflăm în situații de criză, dar noi ca oameni ai legii avem situația sub
control, suntem deschiși să colaborăm și vă invităm să ne oferiți informații».
Acest lucru ne lipsește. Nu oricine poate fi purtător de cuvânt al unei
instituții de forță a statului și vedem, din păcate, că liderii instituțiilor
au probleme grave de comunicare, sunt timorați, bâlbâiți, nesiguri și se
împiedică chiar să citească două paragrafe. Ceea ce este realmente nepermis
pentru un șef de instituție”,
 conchide psihologul.

About The Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *