O cometă interstelară recent descoperită ar putea fi una dintre cele mai vechi comete văzute vreodată de omenire

Cometa era deja interesantă pentru astronomi, fiind doar al treilea obiect spaţial observat intrând în Sistemul Solar, celelalte două fiind 1I/’Oumuamua, observat în 2017, şi 2I/Borisov, detectat în 2019.

Cu toate acestea, noi cercetări au arătat că acest vizitator potenţial „bogat în gheaţă” ar putea fi chiar mai special decât se credea iniţial. 3I/ATLAS ar putea fi cu aproximativ 3 miliarde de ani mai veche decât sistemul nostru solar, care are vârsta estimată la 4,5 miliarde de ani, şi, prin urmare, decât orice cometă observată vreodată, conform unui material publicat vineri de SPACE.com.

Astronomul Matthew Hopkins de la Universitatea din Oxford face parte dintr-o echipă de oameni de ştiinţă care consideră că 3I/ATLAS, descoperită pe 1 iulie 2025 de telescopul de cercetare ATLAS, are o vechime de aproximativ 7 miliarde de ani.

„Toate cometele non-interstelare, cum ar fi cometa Halley, s-au format în acelaşi timp cu sistemul nostru solar, deci au o vechime de până la 4,5 miliarde de ani”, precizează Hopkins într-un comunicat. „Dar vizitatorii interstelari au potenţialul de a fi mult mai vechi, iar dintre cei cunoscuţi până în prezent, metoda noastră statistică sugerează că 3I/ATLAS este foarte probabil să fie cea mai veche cometă pe care am văzut-o vreodată”.

Cheia vârstei avansate a lui 3I/ATLAS este faptul că provine dintr-o regiune complet diferită a Căii Lactee faţă de vizitatorii interstelari anteriori.

Pe baza traiectoriei abrupte pe care 3I/ATLAS pare să o urmeze prin galaxia noastră, Hopkins şi colegii săi susţin ipoteza că aceasta ar proveni din „discul dens” de stele al Căii Lactee. Acest disc dens de stele este o bandă formată din cele mai vechi stele ale galaxiei noastre.

„Acesta este un obiect dintr-o parte a galaxiei pe care nu am mai văzut-o de aproape până acum”, a declarat astrofizicianul Chris Lintott de la Universitatea din Oxford. „Credem că există o probabilitate de două treimi ca această cometă să fie mai veche decât Sistemul Solar”.

Dacă 3I/ATLAS provine din discul stelar dens al Căii Lactee şi, prin urmare, s-a format în jurul unei stele străvechi, acest lucru are implicaţii şi asupra compoziţiei sale chimice. Hopkins şi colegii săi sugerează că obiectul interstelar ar putea fi bogat în gheaţă de apă.

Pe măsură ce 3I/ATLAS se apropie de Soare, se va încălzi. Gheaţa se va transforma în gaz, un proces numit sublimare, şi va erupe de la suprafaţa cometei. Acest proces va conferi acestui obiect spaţial o aură sau „comă”, şi o coadă strălucitoare, caracteristicile familiare şi distinctive ale cometelor.

Observaţiile au indicat deja că 3I/ATLAS devine din ce în ce mai activă. Aceste observaţii par să indice, de asemenea, că 3I/ATLAS este mai mare decât vizitatorii interstelari anteriori, 1I/’Oumuamua şi 2I/Borisov.

„Trăim o perioadă interesantă, 3I/ATLAS dă deja semne de activitate. Gazele care ar putea fi văzute în viitor, pe măsură ce 3I/ATLAS se apropie de Soare şi primeşte mai multă căldură, vor testa modelul nostru”, a declarat Michele Bannister, membră a echipei, de la Universitatea din Canterbury, Noua Zeelandă. „Unele dintre cele mai mari telescoape din lume observă deja acest nou obiect interstelar”.

Unul dintre telescoapele care sunt îndreptate către obiectul 3I/ATLAS este Observatorul Vera C. Rubin. Acest observator are potenţialul de a descoperi între 5 şi 50 de obiecte interstelare care trec prin Sistemul Solar în cadrul programului Legacy Survey of Space and Time (LSST) cu durata de 10 ani.

„Descoperirea lui 3I/ATLAS sugerează că perspectivele pentru observatorul Rubin ar putea fi acum mai optimiste; am putea găsi aproximativ 50 de obiecte, dintre care unele ar putea avea dimensiuni similare cu 3I/ATLAS”, conform lui Michele Bannister.

Modelul folosit de echipă pentru a investiga originile lui 3I/ATLAS a fost dezvoltat de Hopkins ca parte a tezei sale de doctorat, pe care a susţinut-o cu doar o săptămână înainte de descoperirea obiectului interstelar.

În loc să plece în vacanţă, Hopkins s-a trezit aplicând modelul, supranumit Modelul Otautahi-Oxford, în timp real pentru prima dată. Subiectul de test: 3I/ATLAS. „În loc de miercurea liniştită pe care o plănuisem, m-am trezit cu mesaje precum ‘3I!’. Este o oportunitate fantastică de a testa modelul nostru pe ceva complet nou şi posibil foarte vechi”, a concluzionat Hopkins.

Hopkins a vorbit vineri despre 3I/ATLAS la Convenţia Naţională de Astronomie (NAM) 2025 a Societăţii Regale de Astronomie, desfăşurată la Universitatea Durham din Marea Britanie, scrie Agerpres.