„Paste del Conclave” – Mâncarea secretă a cardinalilor din timpul alegerii noului Papă. Legenda și rețeta care rezistă de 800 de ani
Patele, felul simplu de mâncare care a trecut testul timpului, impus din rațiuni strategice, continuă să hrănească spiritual și fizic cei mai înalți prelați ai Bisericii Catolice.
În mijlocul uneia dintre cele mai solemne misiuni ale Bisericii Catolice, alegerea unui nou Papă, chiar și detaliile aparent banale, precum mâncarea, au o încărcătură simbolică și istorică. Cardinalii care participă zilele acestea la Conclavul organizat la Vatican, menit să decidă succesorul Papei Francisc, se hrănesc cu un preparat simplu, dar încărcat de tradiție: Pasta del Conclave.
Departe de opulența bucătăriei italiene moderne, aceștia nu savurează lasagna, carbonara sau alte delicii. În schimb, alegerea e o pastă simplă – scurtă sau lungă – servită cu o nucă de unt și parmezan din belșug. Doar cei mai îndrăzneți adaugă un praf de piper sau înlocuiesc parmezanul cu pecorino. O rețetă austeră, dar hrănitoare, menită să reflecte sobrietatea procesului decizional și valorile de cumpătare ale Bisericii, conform Fanpage.
Istoria pastelor
Originea Pastelor del Conclave este înrădăcinată în istoria medievală a Vaticanului. Potrivit documentelor istorice, această rețetă datează din secolul al XIII-lea, când Papa Grigore al X-lea, ales după un conclav care a durat aproape trei ani, a luat o decizie fermă pentru a evita astfel de întârzieri viitoare.
El a decretat că, în cazul în care un Conclav ar dura mai mult de opt zile, cardinalii nu vor mai primi decât o singură masă pe zi. Iar acea masă avea să fie una simplă: o porție de paste cu unt și brânză. Scopul era clar – să limiteze confortul participanților și să-i impulsioneze spre o decizie rapidă, cu gândul la responsabilitatea spirituală uriașă care le revenea.
Pasta ca simbol al modestiei și al reflecției
Rețeta a devenit în timp mai mult decât o simplă impunere logistică. Pasta del Conclave a intrat în tradiția Vaticanului, devenind un simbol al echilibrului, al reflecției și al modestiei. Este o rețetă a celor simpli, dar care a ajuns să fie consumată de cei care decid viitorul spiritual a peste un miliard de credincioși.
În prezent, cei 133 de cardinali electori prezenți în Roma sunt serviți cu acest fel de mâncare zilnic, păstrând nealterat ritualul impus de Grigore al X-lea. Doi cardinali nu au putut ajunge, din motive de sănătate, dar tradiția merge înainte, neschimbată.
Rețeta: esența simplității
Deși pare banală, Pasta del Conclave are o eleganță aparte tocmai prin sobrietatea sa. Rețeta este simplă și, teoretic, nu e consemnată în vreun document oficial, dar este transmisă oral și respectată cu sfințenie:
– Paste (lungi sau scurte – penne, spaghetti, rigatoni)
– O nucă generoasă de unt
– Parmezan ras din abundență
– (Opțional) un vârf de cuțit de piper sau pecorino în loc de parmezan
Pastele se fierb al dente, se scurg și se amestecă imediat cu untul, astfel încât să se topească uniform, iar la final se presară din plin parmezan. Este o masă caldă, consistentă, dar blândă cu stomacul și perfectă pentru meditație și rugăciune.
Un obicei care dăinuie peste secole
Pe lângă rolul său istoric, Pasta del Conclave reflectă stilul de viață sobru al multora dintre cardinali, inclusiv al fostului Papă Francisc. Acesta era cunoscut pentru dieta sa frugală, care excludea dulciurile și alcoolul, și pentru simplitatea cu care aborda viața cotidiană. Așadar, Pasta del Conclave nu este doar o rețetă, ci un manifest culinar al spiritualității catolice, un simbol al continuității și al responsabilității față de misiunea încredințată de credincioși.
Și astfel, în zilele grele și decisive ale Conclavului, această pastă tăcută, dar elocventă, își spune și ea povestea: a răbdării, a cumpătării și a alegerii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți NewsExpress și pe Google News
About The Author
