Putin: Dacă statele UE care ajută Ucraina vor război, Rusia este pregătită chiar acum
![]()
Preşedintele rus Vladimir Putin. Sursa foto: Agerpres
„Dacă Europa vrea război, Rusia este pregătită”, a zis Vladimir Putin.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia nu dorește un război cu statele europene care sprijină Ucraina, dar dacă aceste țări doresc război cu Rusia, atunci aceasta este pregătită de luptă chiar acum, relatează agențiile AFP și Reuters.
Vorbind în fața presei la un eveniment desfășurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, președintele rus le-a reproșat susținătorilor europeni ai Ucrainei că pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri inacceptabile pentru Rusia.
Aliații europeni ai Ucrainei „nu au o agendă a păcii, ei sunt de partea războiului!”, a zis Putin.
„Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Vladimir Putin a acuzat Ucraina de piraterie
Pe de altă parte, el a acuzat Ucraina de piraterie în urma atacurilor cu drone asupra unor navelor comerciale rusești în Marea Neagră și a amenințat cu represalii împotriva navelor din țările occidentale care ajută Kievul în efectuarea acestor atacuri.
„Dacă acestea continuă, vom lua în considerare – nu spun că o vom face, dar vom lua în considerare – măsuri de represalii împotriva navelor acelor țări care ajută Ucraina să comită aceste acte de piraterie”, a avertizat Putin.
VEZI ȘI: Scandal la Alba Iulia, la sosirea lui Călin Georgescu: „Marș la Moscova!”. Mesaj pentru „dușmanii” fostului candidat la prezidențiale
El a ameninţat Ucraina cu tăierea completă a accesului acesteia la Marea Neagră
„Cea mai radicală soluţie este tăierea accesului Ucrainei la mare, atunci pirateria va deveni imposibilă, în principiu”, crede preşedintele rus.
Două petroliere, Kairos şi Virat, care navigau sub pavilionul statului Gambia, dar fac parte din „flota din umbră” cu ajutorul căreia Rusia ocoleşte sancţiunile pe care i le-au impus ţările occidentale, au fost lovite vineri seară de drone navale ucrainene în Marea Neagră în apropierea coastelor Turciei, în afara apelor teritoriale ale acesteia. Nava Virat a fost lovită din nou sâmbătă dimineaţa. Ambele petroliere se deplasau fără încărcătură către portul rusesc Novorossiisk, unde un alt atac ucrainean cu drone a scos din funcţiune un terminal petrolier pe unde este exportat de asemenea petrol kazah.
Un al treilea petrolier, Mersin, sub pavilion panamez, dar operat de o companie turcă şi folosit de asemenea la exportul de petrol rusesc, a fost avariat joi în Atlantic în apropierea statului african Senegal, în urma a patru explozii exterioare a căror cauză încă nu este clară.
Putin se întâlneşte marţi la Moscova cu emisarul special american Steve Witkoff şi cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, pentru a discuta cu aceştia un plan de pace propus de preşedintele SUA.
Negociatorii americani şi ucraineni au revizuit din nou la tratativele desfăşurate duminică şi luni în Florida acest document, deja revizuit într-o primă etapă în urmă cu o săptămână după negocieri americano-ucrainene la Geneva, a declarat marţi mai devreme preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a insistat ca susţinătorii europeni ai Ucrainei să fie mai implicaţi în acest proces, după ce au fost marginalizaţi de SUA.
Liderul ucrainean a mai subliniat că problema împărţirii teritoriilor disputate între Ucraina şi Rusia este cea mai dificil de rezolvat în negocierile pe care trimişii Kievului le-au desfăşurat cu reprezentanţii SUA, alte subiecte divergente fiind garanţiile de securitate pentru Ucraina şi finanţarea reconstrucţiei postbelice a acesteia, chestiuni pe care doreşte să le discute personal cu Trump.
Zelenski a insistat că un acord european este esenţial în problema reconstrucţiei, după ce planul de pace iniţial al lui Trump propunea investirea parţială în acest scop a activelor ruseşti îngheţate în Occident, SUA urmând să primească jumătate din profituri. Zelenski a spus că nu consideră o asemenea abordare ca fiind „corectă” faţă de europeni şi a cerut să fie găsită o soluţie care să-i mulţumească şi pe aceşti aliaţi.
Versiunea iniţială a planului în 28 de puncte propus de SUA prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părţii acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, îngheţarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldaţi pentru armata ucraineană, garanţii de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO şi fără trupe străine pe teritoriul ucrainean, precum şi folosirea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident la reconstrucţia Ucrainei, cu condiţia unei contribuţii europene echivalente, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.
Ucraina şi susţinătorii săi europeni au cerut în contrapropunerea lor mai ales ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului şi numai odată cu un armistiţiu, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldaţi, desfăşurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, deşi Rusia a reafirmat că se opune, eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO şi menţionarea în locul acestuia doar a lipsei consensului statelor Alianţei, precum şi solicitarea ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război, iar activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.