Reformele inițiate de Bolojan provoacă proteste ale magistraților. Avocatul Toni Neacșu explică mărul discordiei

Întrebat dacă oprirea parțială a activității poate fi încadrată la „grevă”, avocatul a subliniat că noțiunea nu se aplică în cazul magistraților.

„Categoric nu este o grevă. De altfel, noțiunea de «grevă» este una strict juridică și se aplică doar acelor persoane care pot face parte din sindicate și care, în același timp, pot declanșa acest conflict de muncă. Nu este o grevă, este un simplu protest. Încetarea activității este parțială în sensul că judecătorii acordă termene de judecată și, în același timp, își îndeplinesc absolut toate celelalte atribuții pe care le au în cadrul instanțelor de judecată”, subliniază avocatul.

În aceste condiții, doar cauzele cu adevărat urgente vor fi soluționate. „În cea mai mare parte a cazurilor puse pe rol se vor acorda termene fără niciun fel de dezbatere. Adică nu se vor discuta dosarele, se vor amâna, prin acordarea unor noi termene de judecată, urmează să se judece, într-adevăr, doar cauzele foarte urgente, în penal, cele care pun în discuție măsuri preventive, de principiu, dar nu numai – de exemplu, și ordinele de protecție în civil”, explică acesta.

„Mărul discordiei”: lipsa comunicării cu CSM

O altă temă ridicată a vizat responsabilitatea Ministerului Justiției. Chiar dacă ministrul susține că nu a fost informat despre proteste, avocatul Neacșu spune că situația stă altfel.

„Ministrul Justiției este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea care a convocat toate aceste adunări generale, deci categoric ministrul Justiției cunoștea sau trebuia să cunoască acest lucru. Nu, evident că nu este vorba despre nicio obligație de informare, deși, de altfel, sunt convins că dumnealui a fost, totuși, informat, neoficial să spunem, prin legăturile pe care le are, prin colegii săi din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, punctează avocatul Adrian Toni Neacșu.

Întrebat în ce măsură schimbările legate de pensiile de serviciu pot fi considerate o ingerință în independența justiției, avocatul a punctat două aspecte: lipsa consultării și modificările repetate ale statutului magistraților.

„În primul rând, este o mare problemă legată de modalitatea în care s-a promovat acest proiect. Adică, deși privește judecătorii și procurorii, aceștia nu au aflat despre conținutul măsurilor respective decât ca noi toți ceilalți, așteptând să iasă premierul seara la televizor și să spună ce anume mai pregătește. Așa cum ministrul Justiției spune că el nu a fost informat pe chestiuni care sunt publice, poate ar fi trebuit dumnealui să informeze cu privire la aceste măsuri direct Consiliul Superior al Magistraturii pentru că, încă o dată, repet și insist, este membru de drept al CSM-ului și, mai mult, are obligația să participe la ședințele acestuia.

Judecătorii, procurorii, magistrații au dreptate că, într-adevăr, modificarea intempestivă (a treia oară în trei ani) a statutului lor poate să le afecteze componenta instituțională a independenței justiției și asta nu pentru că o spun ei, ci pentru că o spun nenumărate documente internaționale, respectiv decizii ale Curții Constituționale, care arată că problema pensionării în sine, dar și problema indemnizațiilor și a salariilor, de exemplu, reprezintă o componentă a acestei independențe a sistemului judiciar”, subliniază acesta.

„Este inadmisibil ca justiția să fie tratată în acest fel”

Întrebat dacă CSM trebuie să apere interesele magistraților sau să fie mediator între stat și cetățeni, Neacșu a precizat că „Rolul CSM este acela prevăzut în Constituție și anume de garant al independenței justiției. Tocmai pentru că nu a existat niciun fel de comunicare între Guvern și CSM, în calitatea sa de garant al independenței justiției, s-a ajuns la această acutizare a conflictului dintre ei”.

O altă problemă delicată este legată de eventualele despăgubiri pe care le-ar putea solicita justițiabilii afectați de amânările proceselor. „Teoretic, justițiabilii nu pot solicita despăgubiri. Eu țin să aduc aminte că nu e primul protest de acest fel. Ultimul a fost în 2022 și a fost destul de extins. Sigur că da, este evident că vor exista justițiabili nemulțumiți, la fel cum vor exista avocați nemulțumiți, dar orice formă de protest, până la urmă, produce astfel de nemulțumiri.

Eu zic că este important să înțelegem cu toții care este, totuși, importanța acestui protest, dincolo, repet, de caracterul lui oarecum sindical, pentru că tinde la conservarea unor drepturi pe care judecătorii și procurorii le au. Este puțin mai mult, zic eu, și anume este vorba despre recâștigarea locului pe care justiția ar trebui să-l ocupe la masa aceasta a puterilor statului. Adică este inadmisibil (și asta vă spun din exterior, din perspectiva cuiva care doar lucrează cu sistemul judiciar) ca justiția să fie tratată în acest fel de către Guvern. Altfel spus, nu există niciun fel de comunicare și niciun fel de cooperare loială între cele două autorități”, susține avocatul.

În final, avocatul a subliniat că Guvernul nu poate interveni asupra pensiilor aflate deja în plată, iar orice tentativă de acest fel a fost respinsă de Curtea Constituțională. „Acest lucru este clar imposibil din punct de vedere constituțional, în primul rând. Eu, din câte știu, nu se încearcă așa ceva. S-a încercat de două ori până acum și, de fiecare dată, Curtea Constituțională le-a protejat, spunând că este inadmisibil din această perspectivă strict constituțională. Sigur, problema este că și alte modificări care sunt propuse acum, la rândul lor, au mai fost încercate și Curtea Constituțională atunci a spus că sunt neconstituționale. Și inclusiv acesta este un motiv, să spunem, de creștere a tensiunii printre magistrați, pentru că ei sunt conștienți că se promovează modificări care, ca atare, încalcă cadrul constituțional, așa cum, cel puțin, a constatat Curtea Constituțională până în prezent”, conchide avocatul Adrian Toni Neacșu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți NewsExpress și pe Google News