România în fața provocării supreme din ’89 încoace. Cum facem să ne fie bine prima dată nouă, apoi și aliaților

România
a anunțat că va susține până la capăt Ucraina în războiul de
apărare împotriva Rusiei. Există însă și un mare semn de
întrebare. Experții consultați de „Adevărul” spun că,
aparent, autoritățile române nu par să aibă o idee clară cu
privire la ce ar trebui să facem pentru noi, în condițiile în
care ne aflăm în fața unor provocări istorice, cele mai mari după anul 1989.

Ilie Bolojan a stat lângă Zelenski la Londra FOTO: Presidency.ro

Aliații
europeni ai Ucrainei au stabilit, în urma summitului de la Londra,
să susțină Kievul „atâta timp cât va fi nevoie pentru a obține
o pace justă și durabilă”. Mai exact, aliații europeni ai
Ucrainei, printre care și România, au decis că vor investi de acum
mai mult în propria securitate, în propria industrie de armament și
vor crește ajutorul acordat ucrainenilor. Nu în ultimul rând,
europenii intenționează să trimită în Ucraina trupe pentru
menținerea păcii, odată ce aceasta va fi obținută.

În
același timp, însă, europenii au acordat cel puțin aceeași
atenție și parteneriatului transatlantic. Conform datelor oficiale,
73% din bugetul financiar al NATO e asigurat direct de SUA și 90%
din materialul operațional, însemnând aici tehnică militară. Nu
întâmplător, au și recunoscut că fără ajutorul și garanțiile
americane nu doar că este pur și simplu imposibil să se ajungă la
pace în Ucraina, dar și la trimiterea unor trupe care să separe
armatele celor două combatante. Însuși secretarul general al NATO,
Mark Rutte, a făcut un apel ca președintele Volodimir Zelenski să
se împace cu Donald Trump.

La
întâlnire a luat parte și președintele interimar al României,
Ilie Bolojan, care a anunțat la final că România va susține
Ucraina, fără a explica însă și cum. Ce a spus președintele
interimar este că securitatea României este strâns legată de cea
a vecinilor noștri din nord.

Ce e de făcut

Pentru
a înțelege mai bine ce ar trebui să facă de acum România și
pentru sine însăși, „Adevărul” a apelat la expertiza unor
specialiști de prim rang. Au acceptat provocarea politologul
Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, expertul în
securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu, fost șef
al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României
la NATO, în Bruxelles, respectiv președintele Asociației
Ofițerilor în Rezervă din România, Dan Grecu, omul decorat atât
de americani, cât și de NATO și ONU.

Corneliu
Bjola vorbește despre un moment istoric la Londra și spune că
România nu putea lipsi din poza cea mare. Cel mai bun lucru pe care
România îl poate face pentru ea însăși este să susțină
alianța europeană care prinde tot mai mult contur, consideră
Bjola.

„Summitul
de la Londra are atributele unui eveniment istoric. Marchează un
moment important în conturarea unei «coalition of the willing»,
capabilă să gestioneze un eventual armistițiu în Ucraina și să
pună bazele unui nou cadru de securitate europeană. În acest
context, faptul că România este prezentă în acest proces este un
semnal pozitiv”, spune Bjola.

România
a dat semnalul că este de partea și parte a coaliției, ceea ce
este corect, mai spune Corneliu Bjola.

„Bolojan,
în calitate de președinte interimar, nu poate angaja România în
direcții majore, dar simpla participare la acest format demonstrează
că țara nu este parte din grupul Slovaciei și Ungariei, care fie
ezită, fie sunt influențate de Rusia pentru a menține Europa
fragmentată și vulnerabilă. Formarea acestui nucleu este esențială
nu doar pentru Ucraina, ci și pentru viitoarea arhitectură de
securitate europeană”, adaugă expertul.

Cât mai multă implicare

România
va trebui să dea dovadă de cât mai multă implicare, consideră
acesta.

„La
un moment dat, această coaliție va trebui să facă joncțiunea cu
NATO, dar deocamdată important este să fie consolidată ca un pol
de decizie independent. Aceasta ar putea deveni fundația unei Europe
mai capabile să își gestioneze securitatea, fără a fi blocată
de state care fie doresc să rămână pasive, fie acționează sub
influența Kremlinului pentru a menține vulnerabilitatea strategică
a continentului. Direcția în care va evolua această inițiativă
depinde acum de cât de coerentă și unită va reuși Europa să fie
în fața acestor provocări”, mai spune Corneliu Bjola.

Expertul
în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu
consideră că România va trebui în primul rând să gestioneze
corect situația internă și să treacă cu bine peste provocările
care vor urma. În plan extern, România nu are prea multe
posibilități, crede el.

„Cred
că România nu are prea multe lucruri pe care poate să le facă,
decât să se țină de calendarul european. În continuare, România
va trebui să se mențină în zona prudentă. Nu are capacitatea să
facă mai mult în acest moment. Sigur, bilateral, prioritatea rămâne
acest canal diplomatic, canal de comunicare direct cu Washingtonul,
care probabil că s-a mai remediat de o săptămână. Dar, repet, la
ceva anume e greu să ne așteptăm, pentru că România nu are
inițiative”, spune Degeratu.

Politica echilibrului

În
același timp, România va trebui să mențină și o linie europeană
și este foarte important să dea dovadă de echilibru. În același
timp, România are nevoie de mai multă atenție față de ceea ce se
întâmplă și în interiorul său.

„E
nevoie de coordonare internă între instituții, care oricum se face
datorită situației, și încercarea de formulare a unei poziții
apropiate de partea europeană, dar, în același timp, vedeți că
nu e clar nici care va fi soluția ca să menții o anumită linie de
mijloc. Se încearcă menținerea unei anumite linii de mijloc, dar
s-ar putea ca ambiguitatea asta să fie greu de controlat ca și până
acum. Cam atât. Adică se vede clar că nu avem rol activ, proactiv.
Și cred că ar fi fost și ciudat să avem acum dintr-o dată, după
ce ani de zile nu am avut. Acum, sigur, e și o chestiune de calcul
cât câștigăm, cât pierdem dintr-o asemenea abordare, dar nu văd,
așa, o accelerare a deciziilor”, punctează Degeratu.

În
plan intern, organizarea unor alegeri corecte, care să reducă
incertitudinile, va fi prioritară.

„Pentru
noi înșine trebuie să ieșim din acest provizorat. Deci, trebuie
să ne concentrăm, de fapt, pe pregătirea alegerilor prezidențiale,
să reducem incertitudinile, să reducem riscurile interne generate
de această situație politică. Din punct de vedere guvernamenta,
trebuie să ne concentrăm pe organizarea și desfășurarea
alegerilor în cele mai bune condiții, cu respectarea criteriilor
democratice. De la reziliența democratică internă trebuie să
pornim, este prioritatea numărul unu. Și, bineînțeles, să putem
rezista la aceste influențe externe maligne. Stabilitatea internă
ne ajută și să gestionăm tot ceea ce evoluează în exteriorul
nostru, așa că de aici trebuie să pornim. Să gestionăm corect
situația în plan intern, iar în plan extern să fim aproape de
Uniunea Europeană și de SUA, să realizăm un echilibru”,
punctează Claudiu Degeratu.

În
același timp, România ar trebui să continue să-i susțină pe
ucraineni. Puțin probabil, însă, să găsim noi modalități să o
facem, dacă este să ținem cont de realitățile din România și
de capacitățile sale.

„Nu
văd să apară lucruri noi aici, vom continua să-i susținem pe
ucraineni ca până acum. Să nu ne facem iluzii că s-ar putea
îmbunătăți ceva față de ce avem acum. Ideal este să ne
menținem actualele angajemente, pentru că mai multe nu văd cum am
putea face”, explică Claudiu Degeratu.

Să ne urmăm propriile interese, nu doar pe ale altora

La
rândul său, generalul (r) Dan Grecu consideră că România va
trebui să-și urmărească și propriile interese, care în cea mai
parte sunt oricum armonizate cu cele ale aliaților, SUA și Uniunea
Europeană. În opinia sa, România va trebui să fie atentă la
provocările sale interne, să investească în propria securitate,
în apărare și în armată, iar în plan extern să-și mențină
actualele angajamente.

„Trebuie
să ne refacem propria industrie de apărare, să alocăm bani pentru
apărare și să o facem inteligent, în funcție de nevoile reale.
Și va trebui să vedem ce facem pentru forțele armate, cum vom
reuși să atragem și să motivăm în special tinerii să urmeze o
carieră militară. Și nu ar strica să dăm dovadă de mai mult
patriotism, iar aici nu vorbesc de ultranaționalism sau de alte
forme, ci vorbesc de patriotismul care există în alte țări. În
România, pentru unii, patriotismul e un subiect tabu și e confundat
cu mai știu eu ce doctrine politice sau cu anumite formațiuni
extremiste”, mai spune generalul.

În
plan extern, România va trebui să pună preț pe alianța cu SUA și
Uniunea Europeană, iar în paralel să urmărească să acorde un
sprijin important Ucrainei.

„Trebuie
să fim și cu americanii, și cu europenii. Așa e normal. De fapt,
americanii și europenii au interese comune în zonă. Singura
diferență e că americanii au alte priorități, dar asta nu e de
pe timpul lui Trump, ci e mult mai veche. Deci eu zic așa: să-i
sprijinim împreună în continuare pe ucraneni, așa cum o să se
stabilească la următoarele întruniri, dar fără trupe, că nu ne
trebuie să trimitem trupe. Să-i sprijinim pe ucraineni politic și
în special cu bani și cu materiale, și să nu rupem în niciun fel
legăturile cu Statele Unite. Adică fiecare mișcare să o facem în
înțelegere cu partenerul strategic”, spune generalul Dan Grecu.

Să avem relații bune și cu Uniunea Europeană

Evident,
nu va trebui neglijată nici relația cu Uniunea Europeană și cu
partenerii care pregătesc o coaliție serioasă pro-Ucraina. De
altfel, dimensiunea europeană rămâne cel puțin la fel de
importantă pentru România, subliniază generalul Dan Grecu.

„Văd
aici ca priorități în continuare un important sprijin, colaborare
în cadrul Uniunii Europene și o colaborare cu partenerii noștri,
Uniunea Europeană, NATO și SUA. Dar nu văd, cel puțin în acest
moment, fezabil să trimitem trupe în Ucraina. Eu nu am nicio
garanție, este contraindicat din punctul meu de vedere să facem
această participare. Și nu suntem singurii care gândim în felul
acesta. Polonia, care nici ea nu poate fi bănuită că nu ar fi de
partea Ucrainei, a spus clar că nu va trimite trupe. Și nici noi nu
va trebui să o facem, mai ales în lipsa unor garanții. În schimb,
da, va trebui să sprijinim Ucraina din toate puterile, atât cât
putem. Asta înseamnă să menținem parteneriatele cu ei, să-i
ajutăm financiar atât cât putem, să-i ajutăm în continuare
să-și exporte cerealele pe șoselele și prin porturile noastre,
să-i ajutăm cu pregătirea trupelor. Exact la fel cum facem și în
prezent”, adaugă generalul Dan Grecu.