Românii nu sunt doar analfabeți funcțional, ci și științific: „Un teren fertil pentru teoria conspirației”

Potrivit unei analize efectuate de specialiști din cadrul Comisiei Europene, România înregistrează, dintre toate țările de pe continent, cel mai scăzut nivel de încredere în știință și tehnologie. Motivul? Educația precară oferită de sistemul de învățământ. Consecințele? Dintre cele mai grave! „Oamenii aleg să plece urechea la dezinformare, pseudoștiință, fake news și teorii ale conspirației. Ne aflăm într-un cerc vicios care trebuie spart”, a comentat pentru „Adevărul, prof. Bogdan Bucur, istoric și sociolog în cadrul SNSPA.

Analfabetismul științific, terenul pe care se dezvoltă teoriile conspirației. Arhivă

Specialistul, care analizează fenomenul în contextul politic românesc actual, este de părere că această alunecare pe panta teoriei conspirației se produce și din alte motive, care nu țin numai de lipsa de educație a individului, ci și de sănătatea lui psihică și emoțională. 

Când lipsa de educație naște monștri

Când știința devine un teritoriu „ferecat” cu lacăte încă din școală, când informațiile sunt livrate ori cu picătura ori, dimpotrivă, cu polonicul, iar copiii le înghit de-a valma și pe nemestecate, peste ani crește și riscul alunecării în tot ceea ce înseamnă obscurantism. Terenul, prin urmare, este pregătit de multă vreme. Trebuie doar să vină cineva care să-l semene. „Teoriile conspirației se bazează pe niște afirmații care corelează opinii cu fapte. Această relație de cauzalitate, în mod normal, ar trebui identificată ca fiind frauduloasă de către orice persoană în deplinătatea facultăților mintale, echilibrată din punct de vedere psihic și alfabetizată științific”, ne-a declarat prof. Bogdan Bucur. 

Specialistul a precizat că o persoană care crede în pseudo-știință și fake news, ale cărei acțiuni sunt guvernate mai mult sau mai puțin de diferite teorii ale conspirației, cu siguranță se află într-una dintre aceste trei situații. „Dacă te afli într-o stare de dezechilibru emoțional ești tentat, uneori, să crezi în lucruri nedovedite dar care îți oferă un oarecare confort psihic”. 

Pentru că nu putem controla lumea în care trăim, unii vor încerca să preia acest control prin crearea unei realități alternative construite de afirmații conspiraționiste. Acestea vor oferi oamenilor sentimentul că adevărul se află în mâinile lor. Astfel de credințe oferă putere și un sentiment de superioritate celor care le împărtășesc, schimbând realitatea în care ei nu se consideră decât victimele unui complot. 

Prin urmare, pentru mulți este plăcut să creadă că izvoarele sacre din România pot vindeca orice boală, așa cum spunea Călin Georgescu. La fel, este confortabil pentru noi, ca nație, să credem că România este centrul energetic al planetei, iar Carpații sunt sursa acestei energii, așa cum spunea același Călin Georgescu. Cine nu și-ar dori, până la urmă, asta? Însă de la dorință până la a crede efectiv în aceste teorii este cale lungă.

„Lipsa de educație și lipsa de cultură naște monștri, însă trebuie să privim cu cel puțin aceeași îngrijorare și către cei care lansează astfel de idei. Sunt oameni pofticioși de putere, fanatici politic sau care își doresc cu îndârjire, prin orice mijloace, să ajungă la putere. Evident, propagând teorii ale conspirației, dar și alte teme demagogice, care prind la o parte din publicul fiecărei societăți”, continuă profesorul. 

Acesta a explicat faptul că lipsa de educație, incultura și analfabetismul științific sunt cel mai ușor de manipulat politic. „A face adulților educație nu se mai poate. Aceste generații sunt deja pierdute. Acești oameni au trecut deja prin școală, așa cum au făcut-o. Nu-i putem lua acum de pe stradă, cu forța, să-i alfabetizăm. Singura noastră salvare și singurul lucru care trebuie făcut cu îndârjire este să avem grijă că măcar de acum încolo de pe băncile școlii să nu mai iasă nici o persoană analfabetă științific”. 

Bogdan Bucur, istoric și profesor în cadrul SNSPA: Arhivă personală

Despre manipulatori și manipulați: „Se agață unii de alții precum capetele opuse de la doi magneți”.

Profesorul a explicat că pseudo-știința trebuie combătută încă de pe băncile școlii, căci o lege care să-i sancționeze pe emitenții unor astfel de teorii ale conspirației nu există. „Noi înșine trebuie să luptăm cu acest flagel pentru că nu avem instrumente legale de coerciție, juridice, prin care să protejăm populația analfabetă științific în fața teoriilor conspirației, care, în mod evident, sunt frauduloase științific. Practic, nu avem sancțiune legală pentru prostiile spuse de un candidat în campania electorală”.  

Este motivul pentru care oamenii ar trebui instruiți să depisteze ei înșiși aceste derapaje și să le penalizeze în cabinele de vot. „Lumea ar trebui să le detecteze în mod natural în baza educației pe care au primit-o în școală. Nu poate să vină Curtea Constituțională și să-l descalifice pe Călin Georgescu pentru că spus despre formula apei că nu ar fi H2O. Oamenii ar trebui să fie cei care să reacționeze. Numai că mulți nu o fac, iar asta din lipsă acută de educație”, a mai declarat prof. Bucur.

Ne aflăm în fața unei hidre cu mai multe capete, căci suntem blocați într-un cerc concentric vicios. În primul rând, lipsa de educație presupune o lipsă de informații, iar lipsa de informație este terenul fertil pe care se dezvoltă toate buruienile: pseudoștiința, ideile obscure, dezinformarea, manipularea și fake news-ul.

Apoi, în al doilea rând, să nu uităm faptul că acești consumatori de teorii ale conspirației îi caută cu înverșunare pe cei care le emit în spațiul public. „Este ca și în dragoste. Unii se caută pe ceilalți și construiesc o relație de amor indestructibilă. Și nu te poți băga în iubirea oamenilor. Cu alte cuvinte, populația adultă și analfabetă științific se află în căutarea unor lideri politici care să le picure în ureche exact ce doresc să audă. Repet: este o relație de amor între emitenții teoriilor conspirației și receptorii acestora. Și este imposibil ca instituțiile statului de drept să intervină în această relație de iubire pasională, politică, reciprocă. Iar asta pentru că ei se agață unii de alții precum capetele opuse de la doi magneți”.

Răspunsul crizelor mondiale, la un Tweet distanță

Pe de altă parte trebuie știut faptul că dezinformarea nu presupune să livrezi doar informații aberante, aiuristice, deșertăciuni științifice, care nu au nici o susținere și în care nu cred nici măcar copiii. Dezinformare nu înseamnă să spui doar că Munții Carpații sunt antenele care captează energia universală pentru întreaga umanitate. Poți livra inclusiv formule trunchiate, incorecte, imposibil de pus în aplicare. „Manipulatorii vin, de regulă, cu formule ușoare prin care rezolvă crize grave. Ei au răspunsuri simple la toate problemele societății. Însă aceste probleme au răspunsuri complexe pentru că societatea însăși este un organism complex. Dar oamenii, mulți dintre ei, vor să primească soluții facile”. 

Motivul? În primul rând pentru că nu au răbdare și nici timp să digere astfel de informații. În al doilea rând, mulți nu au nici capacitatea intelectuală de a o face. „Populismul și noile tehnologii au adus lucrurile până în punctul în care răspunsul unor probleme majore ale umanității ne este oferit printr-un singur Tweet. Evident, ne aflăm în fața unei chestiuni manipulatoare și demagogice”. 

Daniel David, ministrul Educației. Arhivă

Daniel David: „Să aducem lumina cunoașterii și a culturii în școli!”

Și Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că românii preferă să se informeze pe cont propriu, evitând instituțiile specializate, ceea ce îi expune la pseudoștiință și dezinformare. „Atitudinea românilor faţă de ştiinţă şi tehnologie este cea mai nefavorabilă din UE. Oamenii aleg să se documenteze singuri, ceea ce ne predispune la pseudoştiinţă, conspiraţii şi fake news. Acest fenomen este strâns legat de abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional, amplificându-se reciproc până la a deveni un risc de securitate naţională”, avertizează David pe blogul său. Ministrul subliniază că „adevărul” trebuie stabilit prin experți, nu prin opinii populare, și că educația trebuie regândită pentru a combate obscurantismul. „Le cer oamenilor educației și cercetării să respingă obscurantismul și să aducem mai eficient lumina cunoașterii și culturii în școli și societate, protejând astfel viitorul copiilor noștri!”, încheie Daniel David.

Aproximativ o treime (32%) din populaţia României are o atitudine negativă faţă de ştiinţă şi tehnologie, iar 3% nu se exprimă. Este cea mai ridicată atitudine negativă din UE (media UE este 17%). De asemenea, doar 50% dintre români cred că știința are un impact pozitiv (media UE: 67%), iar 45% consideră că beneficiile tehnologice trebuie căutate individual, nu prin instituții, cel mai mare procent din UE (media: 28%)