Rusia a pierdut peste o treime din flota de bombardiere strategice. Detalii despre etapele operațiunii „Pânza de păianjen”

Cinci aerodromuri au fost atacate duminică, în cadrul Operațiunii Pânză de Păianjen, cea mai îndrăzneață misiune derulată de serviciul ucrainean de securitate (SSU) pe teritoriul rusesc în peste trei ani de război. Ținta a fost flota de bombardiere strategice a Rusiei, considerată mult timp inaccesibilă Kievului, fiind situată mult dincolo de raza de acțiune a dronelor și rachetelor ucrainene. Potrivit SSU, Rusia a pierdut peste un sfert din flota sa de bombardiere strategice în urma acestui atac, pierderile fiind estimate la șapte miliarde de dolari americani.

Ucraina a plănuit o operațiune pe scară largă împotriva aerodromurilor ruse FOTO EPA-EFE

„Am lovit 34% din avioanele strategice purtătoare de rachete de croazieră ale Rusiei la principalele lor baze aeriene”, a anunțat duminică Serviciul de Securitate al Ucrainei (SSU).

Potrivit oficialilor ucraineni, nu mai puțin de 40 dintre cele mai scumpe și sofisticate bombardiere rusești au fost eliminate în decurs de câteva ore.

Atacurile au avut loc într-un moment critic, cu doar câteva ore înainte ca delegațiile ruse și ucrainene să se întâlnească  la Istanbul pentru o nouă rundă de discuții directe de pace. Având în vedere că inițiativa de pace a lui Donald Trump se clatină deja, discuțiile sunt puse într-o nouă lumină odată cu această reușită ucraineană, notează The Telegraph.

Deși momentul a fost cel mai probabil calculat pentru a transmite un mesaj, oficialii ucraineni au dezvăluit că planificarea operațiunii a început în urmă cu 18 luni.

Etapa finală a început cu doar câteva săptămâni în urmă, când zeci de drone FPV au fost introduse în Rusia sub supravegherea agenției de informații interne a Ucrainei, SBU.

Planul a necesitat ajustări după ce Moscova a mutat o mare parte din flota sa aeriană strategică mai adânc în interiorul țării pentru a o proteja de atacuri.

Dronele erau ascunse în containere modificate, amplasate în camioane comerciale de transport, cu acoperișuri retractabile, ce puteau fi ridicate de la distanță, prin apăsarea unui buton.

Din câte se pare, șoferii nu au știut ce marfă transportau.

Locuitorii din apropierea bazei Olenia din nordul îndepărtat al Rusiei au relatat despre un șofer panicat mergând în cerc în timp ce dronele erau lansate, una după alta, din spatele camionului său.

Ucraina a publicat imagini cu containerele în care au fost ascunse dronele FOTO via The Telegraph

Ulterior, el a declarat poliției că fusese instruit să-și parcheze vehiculul într-o zonă special amenajată de lângă orașul Olenegorsk, unde urma să-l întâmpine cineva.

Nu toate camioanele au ajuns la destinație, videoclipurile arătând cel puțin două „autodistrugându-se” pe drum.

Ucraina a folosit camioane și în alte operațiuni similare, de pildă în 2020, când un camion ce transporta explozibili a fost detonat de la distanță într-un atac asupra podului Kerci care leagă Crimeea de partea continentală rusă.

Însă aceasta este o acțiune mult mai sofisticată. Rapoartele sugerează că dronele au fost antrenate folosind inteligența artificială pentru a ataca aeronavele în punctele lor vulnerabile. 

Cu doar câteva săptămâni mai devreme, Rusia își mutase multe dintre bombardierele strategice în baze aflate în adâncimea teritoriului său. Olenia, situată la Cercul Arctic, se află la peste 1.600 km de granița cu Ucraina; Belaia, în Siberia, la 4.000 km. Până duminică, Ucraina nu atacase niciodată la mai mult de 1.600 km adâncime în Rusia.

Avioanele se numărau printre bijuteriile Forțelor Aeriene Ruse: Tu-95 „Ursul”, un bombardier cu rază lungă de acțiune capabil să transporte focoase nucleare sau convenționale; Tu-160 „Blackjack”, cel mai mare avion de luptă din lume, și Tu-22M3 „Backfire”, un avion supersonic.

Operațiunea nu a folosit drone sau rachete cu rază lungă de acțiune, cum s-ar fi așteptat probabil Rusia, ci pe drone FPV mici, portabile – dispozitive relativ simple care s-au dovedit devastatoare pe câmpul de luptă.

Bloggerii militari ruși s-au grăbit să compare operațiunea cu atacul surpriză al Japoniei asupra Pearl Harbor, în 1941. Este probabil o exagerare, – totuși, în ceea ce privește curajul, amploarea și, eventual, pagubele, atacul a marcat un moment fără precedent în război, comentează The Telegraph.

Serviciile de securitate ale Ucrainei „au stabilit un nou standard de competență în desfășurarea operațiunilor de luptă la scară largă pe teritoriul inamic”, a scris Irina Vereșciuk, șefa adjunctă a biroului prezidențial al Ucrainei, pe Telegram. „Aceasta nu este o lovitură decisivă, ci o doborâre foarte serioasă a inamicului”.

În zilele premergătoare atacului, orașele ucrainene au suferit unele dintre cele mai intense bombardamente rusești din timpul războiului. Zeci de oameni muriseră, printre care și copii. Kremlinul nu a dat semne că va ceda și este probabil să se răzbune în zilele următoare.

În timp ce trimișii săi se pregăteau pentru o a doua rundă de negocieri la Istanbul, Vladimir Putin părea hotărât să proiecteze o imagine de dominație militară. Încrezător în victorie, a ignorat solicitările Kievului de a-și comunica în avans termenii de pace.

În noaptea dinaintea atacului, Ucraina a îndurat probabil cel mai intens bombardament într-o săptămână cu atacuri sângeroase. Kievul a raportat că 472 de drone și șapte rachete balistice și de croazieră au lovit ținte din toată țara. Doisprezece soldați ucraineni au murit într-un atac separat asupra unei baze de antrenament, duminică.

Dar răzbunarea avea să urmeze. În aceeași zi, dimineața, două poduri de transport din regiunile rusești Briansk și Kursk au fost aruncate în aer în timp ce treceau trenurile, ucigând șapte persoane. Oficialii ruși au dat vina pe Ucraina.

Totuși, acele atacuri au fost doar un preludiu. Atacul principal a venit câteva ore mai târziu, cu un impact mult mai mare.

Printre avioanele distruse, conform informațiilor ucrainene, se număra și un A-50 „Mainstay”, un avion de avertizare timpurie și control aerian în valoare de 230 de milioane de lire sterline. A-50 este, în esență, un radar zburător și un post de comandă, esențial pentru coordonarea avioanelor de vânătoare și a apărării aeriene. Rusiei i-au mai rămas doar câteva. Cele pierdute sunt considerate de neînlocuit.

Potrivit oficialilor serviciilor secrete ucrainene, toți cei implicați cu bună știință în operațiune s-au întors teferi în Ucraina.

Acesta nu a fost însă nicidecum Pearl Harbor. Atacul japonez a ucis 2.403 americani și a distrus sau avariat 347 de avioane americane și 15 nave de război. O paralelă mai potrivită ar putea fi raidul SAS din 1942 asupra aerodromului Sidi Haneish din Egipt, când comandourile britanice au distrus sau avariat 40 de avioane Luftwaffe.

Nu a fost un punct de cotitură în Războiul din Deșert, dar a ridicat moralul, a perturbat logistica Axei și a contribuit la crearea legendei SAS.

Operațiunea „Pânza de păianjen” ar putea avea un impact similar. Ucraina va aborda acum discuțiile de la Istanbul cu o nouă încredere. La câteva ore după ce a apărut vestea atacului, Zelenski a confirmat că delegația sa va participa la discuții, numindu-l pe Rustem Umerov, ministrul său al apărării, în fruntea acesteia.

Presupusa implicare a lui Umerov în operațiune îi va deranja, fără îndoială, pe rușii care vor sta vizavi de el.

Capacitatea Ucrainei de a ataca atât de profund și cu o ușurință atât de aparentă este în mod clar jenantă. A expus vulnerabilitățile a ceea ce ar fi trebuit să fie printre cele mai bine protejate instalații militare ale Rusiei.

Daunele nu au fost doar simbolice. Capacitățile de atac la distanță ale Rusiei au fost degradate. S-au înregistrat pierderi financiare semnificative. Este posibil ca Ucraina să fi provocat daune materiale de peste 1 miliard de lire sterline.

Chiar și într-o țară în care disidența publică nu este tolerată, un astfel de dezastru ar putea provoca recriminări în cadrul forțelor armate și al influentilor bloggeri militari ruși.

Desigur, Rusia mai are încă zeci de bombardiere strategice. Dar acum acestea ar putea fi mutate și mai departe spre est. Chiar și așa, va plana de acum încolo suspiciunea continuă că niciun loc din Rusia nu este cu adevărat sigur.

Această teamă va fi resimțită probabil acut de populația civilă din Siberia și din nordul îndepărtat al Rusiei – regiuni care, până acum, păreau departe de conflict. Războiul a ajuns acum la ușa lor, comentează The Telegraph.