S-au împlinit trei ani de război în Ucraina: Kievul între ofensiva rusă, resetarea politicii globale și dilemele Occidentului

Astăzi, 24 februarie 2025, se împlinesc trei ani de la declanșarea războiului din Ucraina. În dimineața zilei de 24 februarie 2022, în jurul orei 5:00, președintele rus Vladimir Putin a anunțat începutul unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, invocând necesitatea „demilitarizării și denazificării” țării vecine. Cu toate acestea, serviciile de informații americane avertizaseră anterior autoritățile ucrainene despre iminența unui atac rusesc, permițând Kievului să ia măsuri preliminare de apărare. Primele ore ale invaziei au fost marcate de bombardamente intense asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv Kiev, Harkov și Odesa, urmate de incursiuni terestre dinspre nord, est și sud. Putin a justificat acțiunea militară printr-un discurs în care a acuzat Ucraina de orchestrarea unui „genocid” în regiunile separatiste din est și a denunțat politica „agresivă” a NATO.

În cei trei ani de conflict, războiul a cunoscut multiple faze și evenimente semnificative. Ucraina a beneficiat de un sprijin substanțial din partea Statelor Unite și a altor aliați occidentali, primind echipamente militare avansate, inclusiv drone și sisteme de apărare aeriană. Luptele aeriene și utilizarea dronelor au devenit componente esențiale ale conflictului, ambele părți desfășurând atacuri reciproce asupra infrastructurii critice. Tensiunile dintre Rusia și Occident au escaladat, cu schimburi de declarații privind posibila utilizare a armelor nucleare. Ucraina a lansat atacuri pe teritoriul rus, inclusiv în regiunea Kursk, pe care a reușit să o ocupe parțial în august 2024. Cu toate acestea, Rusia a continuat să avanseze în estul Ucrainei, capturând orașe strategice, sat cu sat, distrugând clădiri de civili și provocând o criză de personal militar în rândul forțelor ucrainene.

Anul 2025 a adus schimbări semnificative pe scena politică internațională. Odată cu revenirea la putere a președintelui american Donald Trump și plecarea administrației Biden, au fost inițiate încercări de pace între Washington și Moscova, însă fără participarea Uniunii Europene și a Ucrainei. Această excludere a generat îngrijorări cu privire la posibile concesii teritoriale în detrimentul Ucrainei. Administrația Trump a semnalat intenția de a reduce sprijinul militar pentru Kiev, ceea ce a condus la tensiuni între președintele Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Discuțiile de pace s-au mutat în Arabia Saudită, unde negocierile continuă într-un climat de incertitudine și preocupare pentru viitorul suveranității ucrainene.

„Te-am salvat de la moarte, iar acum mori de nervi, de emoţie / Am o colegă de clasă care şi-a pierdut ambii copii în război. Şi-a ieşit din minţi”

În tot acest timp Ucraina se confruntă cu un val uriaș de exod al cetățenilor ce fug din calea războiului spre destinații din Uniunea Europeană, inclusiv România. În Tulcea, filiala locală a Crucii Roșii Române a pus bazele unui centru educațional multicultural destinat refugiaților din Ucraina, devenind un punct de sprijin pentru zeci de persoane, în special vârstnici, care au fost nevoite să-și părăsească locuințele din cauza invaziei rusești. Acest spațiu a ajuns să fie mai mult decât un centru de asistență – pentru mulți, este un nou cămin, un loc unde încearcă să își reclădească viețile și să se adapteze unei realități incerte, departe de tot ceea ce au lăsat în urmă. Aici, procesul de integrare socială capătă un nou sens, oferindu-le celor afectați o șansă de a-și reconstrui existența într-un mediu stabil și solidar.

Olga N., în vârstă de 70 de ani, originară din Krivoi Rog, a fost nevoită să își părăsească țara la câteva luni după ce ofensiva rusă asupra Ucrainei s-a intensificat în 2022. În vara aceluiași an, în Tulcea, circula o poveste despre o refugiată ucraineancă care, nevorbind românește, s-a confruntat cu dificultăți într-o farmacie, neștiind cum să ceară pastile pentru hipertensiune. Era chiar Olga. Între timp, Olga a reușit să învețe limba română cu ajutorul unei voluntare din cadrul organizației Celisea, o tânără care a ajutat-o să se adapteze noului mediu. În prezent, Olga frecventează centrul Crucii Roșii din Tulcea și își amintește clar ziua în care a ajuns aici, marcând începutul unei noi etape a vieții sale.

„Trei luni am stat numai cu rachete şi bombe, iar inima mea nu rezista. Am trecut prin multe. Mi-au spus (copiii – n.r.) te-am salvat de la moarte, iar acum mori de nervi, de emoţie. La vamă, m-a luat un bărbat din Bacău şi m-a dus până în oraşul lui. Mi-a spus că pot să stau la el fără să plătesc ceva, dar când am auzit aşa, m-am gândit că cine ştie ce vrea de la mine. Cât timp vorbeam cu el, a trecut o fată cu care m-am înţeles, m-a luat şi am venit la Tulcea şi de doi ani şi şapte luni sunt aici. Totul este bine, ţara e primitoare, lumea e plăcută, dar acum, sincer, începe să se schimbe situaţia. Nu ştiu de ce. Au început românii să fie puţin mai răi cu noi, că stăm aici, că le cheltuim banii, de la buget. Dar eu le-am spus vecinelor mele că nu primim nimic aici, niciun ajutor. În anul 2022 am primit ajutor, după aceea absolut niciunul. De la Crucea Roşie primim 100 de lei pe lună. Fetele cu copii primeau de la Salvaţi Copiii. Acum, nu mai e Salvaţi Copiii”, a povestit Olga N. pentru Agerpres.

Liliana Ivanova, o ucraineancă care s-a implicat în activităţile umanitare încă de la începutul războiului, prin hub-ul umanitar din Isaccea, a povestit din perspectiva ei cum războiul le-a schimbat viața: „Groaza asta de război e puternică şi frica asta trăieşte în fiecare dintre noi. Frica asta duce uneori la o aşa depresie, că îţi pierzi curajul şi speranţa. Soţul meu? În Ucraina, timp de trei ani s-a schimbat masiv. A îmbătrânit puternic. Şi e în aşa stare… Iar un bărbat va înţelege, pentru că el este cel care duce familia în perspectivă. Nu sunt oameni care să muncească, e o problemă mare. Războiul nu e o glumă. Avem oameni care au murit de stres, de durere. Orice cunoscut pe care-l suni trebuie să te gândeşti cum vorbeşti cu el. Am o colegă de clasă care şi-a pierdut ambii copii în război, de 20 şi 24 de ani. Şi-a ieşit din minţi. Psihic, nici nu pot să o susţin. Ca o legumă trăieşte în casă. Iar ăsta e doar un caz, dar sunt foarte multe”.

Summit la Kiev: Zelenski cere un acord de pace și eliberarea prizonierilor

Luni, în ziua în care s-au împlinit trei ani de la declanșarea războiului din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a reafirmat necesitatea unei păci autentice și stabile până la finalul anului 2025. În cadrul unui summit desfășurat la Kiev, liderul ucrainean a subliniat că acest an ar trebui să marcheze începutul procesului de încheiere a conflictului și a cerut măsuri concrete pentru restabilirea încrederii între părți.

Printre propunerile sale, Zelenski a insistat asupra unui schimb complet de prizonieri între Ucraina și Rusia, considerând că acest pas ar putea reprezenta baza unor negocieri viitoare.

Încheierea războiului trebuie să înceapă cu măsuri ce restabilesc încrederea. O asemenea măsură ar putea fi eliberarea prizonierilor, a mii de persoane deţinute în Rusia. Rusia trebuie să-i elibereze pe ucraineni. Ucraina este pregătită pentru un schimb ‘toţi pentru toţi’ şi aceasta este o manieră justă de a începe, a declarat şeful statului ucrainean.

În fața celor 20 de lideri occidentali prezenți la reuniune, Zelenski a evidențiat curajul și determinarea ucrainenilor în acești trei ani de război. Trei ani de rezistenţă. Trei ani de recunoştinţă. Trei ani de eroism absolut al ucrainenilor, a subliniat Zelenski, care a ţinut să le mulţumească tuturor celor care apără şi sprijină Ucraina.

La eveniment au participat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, precum și aproape întregul Colegiu al comisarilor europeni. De asemenea, 13 lideri europeni și canadieni s-au alăturat discuțiilor la Kiev, în timp ce alți 24 de oficiali de rang înalt, inclusiv președintele interimar Ilie Bolojan, au intervenit prin videoconferință.

Uniunea Europeană a impus al 16-lea set de sancţiuni contra Rusiei

Tot astăzi, Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, al 16-lea de la începutul războiului. Noile măsuri vizează limitarea accesului Rusiei la resurse economice esențiale pentru continuarea conflictului, relatează AFP și Reuters.

Într-un discurs susținut în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a criticat agresiunea continuă a Rusiei și a subliniat importanța sprijinului pentru Ucraina.

Noul set de restricții prevede interdicții asupra importului de aluminiu rusesc, restrângerea exporturilor europene de crom către Rusia și excluderea unor instituții bancare rusești din sistemul global de plăți SWIFT. De asemenea, măsurile vizează stoparea tentativelor Moscovei de a evita plafonarea prețului petrolului impusă de G7, care limitează tariful țițeiului rusesc transportat maritim la 60 de dolari pe baril.

În semn de solidaritate cu Kievul, mai mulți miniștri de externe europeni au participat la întâlnirea CAE îmbrăcați în culorile drapelului ucrainean. Oficialii europeni au respins categoric ideea de a pune Rusia și Ucraina pe același plan în negocieri, criticând inițiativa SUA de a adopta o astfel de abordare la ONU.

În paralel, surse diplomatice citate de Euractiv sugerează că UE ar putea lua decizii independente privind regimul de sancțiuni, având în vedere incertitudinea poziției administrației Trump față de Rusia.

„O negociere pe deasupra Ucrainei nu mai este o negociere, ci un dictat. Iar în România ne aducem cu durere aminte de Dictatul de la Viena din 1940”

Analistul politic Cristian Pîrvulescu consideră că, în situația actuală, chiar și după 3 ani de război și suferință, încheierea unui veritabil acord de pace între Ucraina și Rusia este extrem de improbabilă, iar orice negociere care exclude Ucraina nu poate fi numită tratativă, ci mai degrabă o impunere unilaterală.

„Acum trei ani, Rusia declanşa un atac brutal asupra Ucrainei, care ar fi trebuit să se termine cu o victorie totală în doar trei zile, dar Rusia nu a reuşit să îşi atingă obiectivele şi astăzi vedem că nu are cum să câştige acest război pe câmpul de luptă”, a precizat profesorul Pîrvulescu, într-o declaraţie pentru Agerpres, în contextul marcării a trei ani de la începutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

„Folosind teoria analizei raţionale sau neorealismul, analiştii occidentali, universitari sau militari, sugerau că un astfel de atac va fi sortit eşecului şi atunci de ce să înceapă Rusia războiul? Occidentul şi lumea largă au fost totuşi surprinşi de eşecul categoric al blitzkriegului putinist asupra Ucrainei. Eroismul şi determinarea ucrainenilor de a se apăra au mirat lumea, aşa că America apoi şi Vestul s-au mobilizat în sprijinul celor agresaţi. Mult prea încet şi nesigur pentru a permite Ucrainei să reuşească să respingă atacatorii dincolo de graniţe, dar suficient pentru a le asigura mijloace de apărare împotriva agresiunii”, a spus Pîrvulescu.

Potrivit analistului, Ucraina are mari probleme, mai ales în contextul în care Donald Trump intenționează să promoveze o „pax americana” ce seamănă mai degrabă cu o „pax russica”, ignorând nu doar interesele naționale ale Ucrainei, ci și normele dreptului internațional. Încercarea de tratative de pace îi pare mai mult un dictat.

„Europa, în sensul său cel mai larg, cu Marea Britanie alături, a încercat să se poziţioneze, dar America lui Trump nu pare dispusă să accepte, cel puţin în prima fază, nici Europa, nici Ucraina la masa negocierilor. Ori, o negociere pe deasupra Ucrainei nu mai este o negociere, ci un dictat. Iar în România ne aducem cu durere aminte de Dictatul de la Viena din 1940 care a fost prezentat atunci, dar de multe ori şi astăzi, ca un arbitraj. Româna a pierdut o treime din Transilvania fără să aibă vreun cuvânt de spus. În condiţiile actuale, un autentic tratat de pace între Ucraina şi Rusia pare imposibil. Poate şi din acest motiv insistă Donald Trump, pe aceeaşi lungime de undă cu Vladimir Putin, asupra ilegitimităţii lui Zelenski şi pentru alegeri prezidenţiale în plin război în Ucraina. Însă nimeni în Ucraina şi nici în majoritatea statelor europene nu va putea accepta un astfel de arbitraj care, în final, ar însemna impunerea unei noi ordini mondiale bazate pe dictat şi forţă. Ar fi deci mai degrabă posibilă o încetare a ostilităţilor sau, eventual, un armistiţiu”, a arătat profesorul Pîrvulescu.

Moscova își menține cererile

În pofida sancțiunilor, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a afirmat luni că Rusia nu va opri operațiunile militare în Ucraina până când nu va obține garanții clare din partea negocierilor privind încheierea conflictului, pe care liderul rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump intenționează să le inițieze, potrivit AFP.

„Nu vom înceta ostilităţile până când aceste negocieri nu vor duce la un rezultat ferm şi de durată care să convină Federaţiei Ruse”, a afirmat Lavrov în timpul unei deplasări la Ankara, în Turcia.

Moscova își menține cererile, care includ, în esență, capitularea forțelor ucrainene, recunoașterea de către Kiev a controlului rus asupra celor cinci regiuni ocupate total sau parțial, renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO și instaurarea unei administrații conforme intereselor Kremlinului, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News