Ultima Ora

Structura învăţământului profesional, regândită. Elevii care termină clasa a XI-a la aceste şcoli se vor putea angaja

18/03/2025

13-02-2025
|
21:42

bacalaureat examen test elevi scoala evaluare — Shutterstock

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, afirmă că, prin prisma noilor legi care guvernează sistemul de educaţie, se schimbă structura şcolilor profesionale.

autor

La clasa a XI-a elevii acestor şcoli vor primi un nivel de calificare care să le permită să intre pe piaţa muncii.

Ministrul Educaţiei a răspuns, joi, într-o transmisiune pe Fb, la o întrebare privind eventuala închidere a şcolilor profesionale?

”Da, sunt regândite, vorbim despre filiera tehnologică, astfel încât când ajungi în clasa a XI-a să obţii nivelul de calificare 3 şi dacă doreşti să poţi să intri pe piaţa muncii, deci este clar că structura clasică pentru şcolile profesionale, prin prisma noilor legi pe care le avem, structura se schimbă”, a răspuns Daniel David.

El a fost întrebat şi dacă nu ar fi mai bine să se revină la structura pe trimestre a anului şcolar. Ministrul a explicat că ”o majoritate confortabilă” apreciază organizarea anului şcolar pe module, nu pe trimestre.

Citește și

ambulanta

Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:

Sursa: Files.ro

Etichete:

scoala,

elevi,

Dată publicare:
13-02-2025 21:42

Articol recomandat de sport.ro

Citește și…

Recomandări

„Primul pas către pace” în războiul din Ucraina. Putin a acceptat oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice

Stiri externe

„Primul pas către tempo” în războiul din Ucraina. Putin a acceptat oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice

Donald Trump și Vladimir Putin fac un „prim pas către tempo” în războiul din Ucraina. Liderul de la Kremlin a agreat oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, într-o discuție la care nu au participat Volodimir Zelenski sau liderii europeni.

Cine este Liassy Anas Farhat, studentul german cu mamă turcoaică și tată marocan, considerat pericol terorist de SRI

Stiri actuale

Cine este Liassy Anas Farhat, studentul german cu mamă turcoaică și tată marocan, considerat pericol terorist de SRI

Un student german la medicină, cu origini turco-marocane, este bănuit că ar fi parte a unui thought terorist în România. Procurorii cer să fie declarat indezirabil și îndepărtat de urgență de pe teritoriul țării.

“Ne îndreptăm către o politică externă a împăraților. Vine cea mai proastă perioadă pentru statele naționale mici” | INTERVIU

Interviurile Stirileprotv.ro

“Ne îndreptăm către o politică externă a împăraților. Vine cea mai proastă perioadă pentru statele naționale mici” | INTERVIU

Lumea se îndreaptă către “o politică externă a împăraților”, după modelul secolului XIX, în care liderii puternici ai lumii urmăresc doar interesele țărilor lor, fără a le păsa de restul națiunilor, a declarat, într-un interviu pentru știrileprotv.ro, ist

Top citite

examen evaluare nationala

Shutterstock

Evaluare nationala 2025

ficat

Shutterstock

Doctor de bine

Israelul a lansat un atac masiv în Gaza

Getty

Stiri externe

VIDEO VOYO

About The Author

NewsExpress

See author's posts

Tags: învăţământului, Structura

Trump spune că tarifele sale împotriva Canadei și Mexicului vor fi „oarecum dureroase” pentru americani, dar că „va merita”

19/03/2025

Întrebat care e principala sa „vulnerabilitate”, Crin Antonescu arată spre partidele care îl susțin

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

„Un teritoriu neexplorat”. Elon Musk și sprijinul său pentru extrema dreaptă din Germania

„Trebuie să luați o decizie. Vreți partidul lui Olaf Scholz? Sau sunteți de partea noastră, cu Elon Musk și Donald Trump? Care dintre tabere vă atrage mai mult?”, a declarat Maximilian Krah, un flesh presser controversat al partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), pentru CNN. Declarațiile politicianului german au fost făcute pentru CNN în timp ce AfD își lansa campania electorală națională în fața a 4.000 de susținători în oraşul Halle, unde Elon Musk și-a făcut apariţia prin videoconferință. Miliardarul a spus că e „foarte încântat de AfD” şi a încurajat susţinătorii să lupte pentru un viitor mare al ţării. Potrivit CNN, în sala de conferințe, unde a avut loc evenimentul partidului de extremă dreaptă, liderii AfD și-au exprimat admirația pentru Donald Trump și noua sa administrație. Însă, în afara de Elon Musk, care și-a arătat, în ultimele luni, susținerea față de AfD, noul președinte al SUA nu a vorbit despre alegerile din Germania sau despre partidul de extremă dreapta care pare hotărât să creeze o alianță. Laude la adresa lui Trump Unul dintre motivele pentru care AfD vrea o alianță este că atât SUA, cât și Germania au probleme similare legate de migrația în masă și de dificultățile economice, probleme pe care ambele părți le-au pus pe seama partidelor „liberale”. Liderul partidului de extremă dreaptă, Alice Weidel, a declarat pentru CNN, după evenimentul din Halle, că le dorește lui Elon Musk, lui Donald Trump și lui JD Vance „cele mai bune urări pentru următorul lor mandat”. Tino Chrupalla, co-liderul AfD, care a participat la mitingul din Washington la ceremonia de investire a lui Trump, a vorbit, de asemenea, la eveniment în termeni elogioși despre președintele SUA. „Puteai simți optimismul și speranța. Poporul american s-a simțit eliberat. Trump și-a pus în aplicare promisiunile electorale. Asta este ceea ce eu numesc politică pentru popor”, a spus el. Alianța cu Musk, un beneficiu pentru AfD Matthais Quent, un cercetător și autor în domeniul extremismului, în special al AfD și al extremei drepte din Germania, spune că atenția acordată de Elon Musk este un teritoriu neexplorat pentru partid și că acesta o exploatează în beneficiul său. AfD a profitat de o oportunitate de a se normaliza, folosind administrația Trump ca etalon. „Să vezi că cea mai mare putere din lume are o conducere de extremă dreapta, asta le spune „bine, și noi putem atinge acest obiectiv””, a declarat Quent într-un interviu acordat CNN. Deși nu toți observatorii sunt de acord cu evaluarea administrației Trump în acești termeni, există o asemănare semnificativă în materie de politică și strategie. „Este naționalism, este populism, este anti-imigrație, este perturbare”, spune Quent. În întreaga Europă a existat un val de partide de extremă dreapta care au ajuns la putere pe baza unor platforme în mare parte populiste. Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, este un vechi susținător al lui Trump și a salutat revenirea acestuia la putere. Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei a declarat deschis că politicile sale se aliniază îndeaproape cu cele ale lui Trump. În ceea ce privește alianța Musk-AfD, Matthais Quent crede că partidul este flatat de interesul său și profită de o ocazie. „AfD nu a avut niciodată un sprijin atât de deschis din partea unui întreg guvern, sau din partea unui om apropiat de guvern. Au avut sprijin din partea unor oameni foarte bogați din Europa și din Germania, dar a fost ascuns și nu public. Sprijinul îi ajută să fie văzuți ca un partid politic fashioned, ceea ce este narațiunea tuturor mișcărilor populiste de extremă dreapta din lume”, a declarat cercetătorul. La evenimentul de campanie din Halle, Musk a repetat că AfD este „cea mai bună speranță” a Germaniei, înainte de a adăuga: „Este bine să fim mândri de cultura germană, de valorile germane și să nu pierdem asta într-un fel de multiculturalism care diluează totul”. De asemenea, miliardarul a provocat controverse săptămâna aceasta, când au avut loc ceremonii de comemorare la 80 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz. Musk declarat că există „prea multă concentrare asupra vinovăției din trecut și trebuie să trecem peste asta”. Observațiile lui Musk au reflectat poziția AfD, conform căreia Germania ar trebui să înceteze să ispășească pentru crimele comise de naziști în trecut. Comentariile l-au iritat pe Scholz, care a spus că declarațiile lui Musk sunt „dezgustătoare”. Impulsul de moment Cu toate acestea, cercetătorul se întreabă în ce măsură implicarea lui Musk ajută AfD în sondaje. El crede că ascensiunea partidului german de extremă dreaptă poate fi atribuită mai degrabă slăbiciunii guvernului și modului în care dezbaterile sociale se concentrează pe problemele majore ale AfD, cum ar fi migrația. În prezent, AfD se plasează pe locul doi în intențiile de vot, în spatele alianței conservatoare de opoziție CDU/CSU, și poate deveni a doua forță politică ca mărime din Germania. Potrivit CNN, există însă șanse mari ca AfD să fie exlus din guvern fiindcă între partidele mari din Germania există de mult timp un acord de a refuza formarea unui guvern sau adoptarea de legi cu ajutorul partidului de extremă dreaptă. Dar o situație recentă din Bundestag arată că lucrurile par să se schimbe. Miercuri, cu ajutorul AfD, partidul conservatorilor a promovat o moțiune de înăsprire a politicii de migrație. Deși proiectul de lege a fost respins vineri, mulți au văzut implicarea inițială a partidului extremist ca pe o victorie. Indiferent de modul în care alegătorii văd implicarea SUA, Quent spune că, „în fashioned, conducerea AfD este în favoarea lui Trump și simte că are un impuls în acest moment”. Germanii sunt chemați la urne pe 23 februarie pentru a alege un nou Bundestag după destrămarea coaliției guvernamentale tripartite conduse de Olaf Scholz.
...
Limitarea timpului de vot în diaspora poate genera un ”tsunami” electoral. Ponta a pățit-o în 2014

Expert Forum solicită Guvernului să abroge prevederile care scurtează programul de votare în străinătate în duminica alegerilor și pe cele care schimbă componența birourilor electorale. UPDATE: Președintele AEP, Toni Greblă, a afirmat, la Digi24, că, deși în unele state este redus intervalul de vot duminică cu câteva ore, vineri, acesta este prelungit în toată lumea cu 5 ore, când secțiile vor fi deschise la ora 07:00, nu la ora 12:00. Vezi și – Alegeri prezidențiale 2025: Schimbare în diaspora. Votul se închide la ora RomânieiExpert Forum acuză ”o politică care discriminează alegătorii din anumite țări”, cu privire la programul de votare, iar acest lucru ar putea face ca anumiți cetățeni români din unele țări din diaspora să se revolte.De exemplu, alegătorii din Los Angeles, San Francisco ori Vancouver vor putea vota în ziua principală de votare, duminică, doar 4 ore, respectiv de la 7 la 11. Acest lucru ar putea genera un val de nemulțumire similar cu ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din anul 2014, atunci când diaspora acuza Guvernul Ponta de la vremea respectivă că nu există suficiente secții de votare, stând la cozi uriașe pentru a-și exercita dreptul de vot. Arc peste timp, în 2025, diaspora ar putea genera un nou val de critici, care ar putea înclina decisiv soarta alegerilor prezidențiale.De asemenea, Expert Forum atrage atenția asupra modificărilor cu privire la componența birourilor electorale.”Expert Forum solicită Guvernului și Parlamentului să abroge articolul 5 din OUG privind organizarea alegerilor prezidențiale din 2025. Articolul stabilește că ”în ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21,00.” Acest articol, care a fost inclus la sugestia Autorității Electorale Permanente, introduce o politică care discriminează alegătorii din anumite țări, afectând dreptul alegătorilor la condiții egale de vot și creează premisele pentru favorizarea unor candidați. Introducerea unui regim diferit de închidere a secției față de vineri și sâmbătă – când secțiile se închid la ora locală 21 – creează confuzie în rândul administrației electorale și alegătorilor.Nu există nicio justificare logică pentru includerea unui astfel de amendament, iar aplicarea lui va genera în practică situații absurde. De altfel, motivația din spatele acestei modificări rămâne un mister: nota de fundamentare publicată după aprobarea OUG nu oferă nicio explicație și nici partea introductivă a OUG nu justifică de ce este necesară o astfel de măsură. Din declarațiile purtătorului de cuvânt al Guvernului rezultă că decizia a fost luată pentru a nu influența rezultatele votului, ”atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secțiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente”. Nu este clar când au devenit problematice aceste reguli dupa care se desfășoară alegerile de ani buni. Până în acest moment subiectul nu a existat pe agenda publică. Solicităm Autorității Electorale Permanente să explice de ce a propus acest amendament, care poate limita posibilitățile unor alegători de a-și exercita dreptul de vot.De exemplu, alegătorii din Los Angeles, San Francisco sau Vancouver vor vota duminica (ziua principală de votare) doar 4 ore, de la 7 la 11. Dar și alegătorii din anumite state precum Marea Britanie, unde sunt numeroși alegători, vor avea un program de votare semnificativ mai scurt. Guvernul a extins, în schimb, votarea în ziua de vineri, astfel că va începe de la ora 7 în loc de ora 12. Însă vineri este o zi lucrătoare și nu oferǎ alegătorilor oportunități egale de exprimare a votului. De altfel, datele statistice de la alegerile precedente arată că numărul votanților în ziua de vineri este limitat.În același timp atragem atenția asupra modificărilor privind componența birourilor electorale, introduse prin art. 3 (4) din OUG, care stabilește că pentru procedurile de completare a birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice se aplică procedura prevăzută pentru BEC la art. 16 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, respectiv cea de la alin. (6), dacă rămân locuri libere. Adică, în prima fază birourile se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, iar în a doua cu reprezentanți ai formaţiunilor politice care nu sunt reprezentate în Parlament şi au propus candidat.În cazul partidelor neparlamentare, se trag la sorți partidele care vor intra în biroul electoral, în limitele numărului total de membri. Amendamentul nu este justificat și modifică un element cheie al legislației electorale cu puțin timp înaintea alegerilor, contrar standardelor prescrise de Codul de Bune Practici în Materie Electorală al Comisiei de la Veneția. Este inadmisibil ca la fiecare rundă de alegeri să existe modificări sau interpretări ale modului în care se formează birourile electorale, pornind de la interesele de moment ale partidelor de la putere.Procedura de completare menționată în OUG oferă un avantaj nejustificat partidelor politice parlamentare – unele dintre ele poate nici nu vor avea candidați desemnați la alegerile prezidențiale. Atât birourile electorale județene, cât și cele ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi, pe când procedura reglementată prin OUG face referire la pașii pentru formarea BEC, care prevăd completarea în primul rând cu reprezentanți ai fiecărui partid politic parlamentar, apoi ai altor partide neparlamentare. Dacă facem un calcul simplu, există riscul real ca partidele neparlamentare care propun candidați să nu aibă reprezentare.De exemplu, la nivel județean sau la nivelul secției de votare, biroul se completează cu 7 reprezentanți, fix câte partide parlamentare există (partidele din Grupul Minorităților nu sunt incluse). Menționăm și faptul că independenții nu pot desemna reprezentanți. Solicităm să se păstreze formula actuală de completare a birourilor electorale, prevăzută în Legea 370/2004 și nu cea adoptată prin OUG – legea trebuie să permită accesul competitorilor care au candidați la alegeri, nu să favorizeze partidele parlamentare.Reamintim că am criticat ieri deja, alături de alte organizații, modul netransparent în care a fost aprobată OUG și potențialul de a afecta drepturile alegătorilor. Elaborarea și discutarea netransparentă și fără consultarea actorilor cheie a unor reguli fundamentale legate de organizarea alegerilor din luna mai este de neacceptat. De asemenea, observăm că toate aceste modificări au fost făcute fără a avea o analiză reală cu privire la ceea ce […]
...
28 ianuarie: Ziua în care Adolf Hitler a fost propus cancelar al Germaniei

Pe 28 ianuarie 1933, Kurt von Schleicher a demisionat din funcția de cancelar al Germaniei și l-a propus pe Adolf Hitler ca succesor. Această decizie a deschis calea către regimul nazist și a schimbat cursul istoriei europene. Hitler a fost propus cancelar al Germaniei în urma demisiei lui Kurt von Schleicher FOTO Arhivă 1813: A fost publicat romanul „Mândrie și prejudecată” La 28 ianuarie 1813, Jane Austen publică pentru prima dată romanul „Mândrie și prejudecată” în Regatul Unit. Considerat unul dintre cele mai importante romane ale literaturii universale, acesta surprinde cu eleganță și umor relațiile sociale ale Angliei georgiene. Prima ediție a romanului „Mândrie și prejudecată” a fost publicată în 1813 FOTO Jane Austen’s House Povestea lui Elizabeth Bennet și a domnului Darcy a devenit un simbol al tensiunilor dintre mândrie și prejudecăți, fiind totodată un comentariu subtil asupra normelor sociale și de clasă. Romanul a fost primit cu entuziasm încă de la publicare, iar de-a lungul timpului a câștigat statutul de capodoperă literară, care a influențat generații întregi de scriitori. 1889: S-a născut Martha Bibescu, o figură marcantă a culturii românești Pe 28 ianuarie 1889, se naște Martha Bibescu, una dintre cele mai rafinate și complexe personalități ale României moderne. Provenind dintr-o familie aristocratică, Martha a devenit o scriitoare de renume, publicând lucrări în mai multe limbi. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără romanul „Izvor, țara sălciilor”. Pe lângă talentul literar, Martha Bibescu s-a remarcat și prin influența sa diplomatică. A fost o prezență pregnantă în cercurile politice și culturale europene, legând prietenii cu lideri de seamă și promovând imaginea României în străinătate. 1933: Hitler este propus în funcția de cancelar al Germaniei La 28 ianuarie 1933, Kurt von Schleicher, cancelarul Germaniei, își prezintă demisia după o întâlnire cu președintele Paul von Hindenburg. Această decizie marchează un moment critic în istoria politică a Germaniei, întrucât von Schleicher recomandă numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar. Demisia lui von Schleicher a fost rezultatul unor tensiuni politice intense și a incapacității acestuia de a construi o coaliție solidă. Venirea la putere a lui Hitler a schimbat radical cursul istoriei, pregătind terenul pentru dictatura nazistă și pentru izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. 1941: Formarea guvernului condus de Ion Antonescu După înăbușirea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu formează un nou guvern pe 28 ianuarie 1941. Cabinetul, alcătuit exclusiv din militari și tehnicieni, marchează sfârșitul colaborării cu Mișcarea Legionară și consolidarea puterii personale a lui Antonescu. Acest guvern a fost însărcinat cu restabilirea ordinii în România și cu gestionarea unei perioade tensionate din punct de vedere politic și militar. Deciziile lui Antonescu din această perioadă au avut un impact semnificativ asupra parcursului României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 1943: S-a născut Florina Cercel, actriță a teatrului românesc Pe 28 ianuarie 1943, se naște Florina Cercel, o figură iconică a teatrului și filmului românesc. Cu o carieră ce s-a întins pe parcursul a peste cinci decenii, Florina Cercel a impresionat publicul prin talentul și pasiunea sa, devenind o prezență constantă pe scena Teatrului Național din București. Printre rolurile sale memorabile se numără cele din piese clasice și moderne, care i-au adus aprecierea criticilor și a publicului. Pe lângă activitatea teatrală, Florina Cercel a avut o contribuție importantă și în cinematografie, jucând în filme care au rămas în memoria publicului.
...
Suspendarea lui Klaus Iohannis din funcție, atacată de Marcel Ciolacu

Inquam Photos / George Călin Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a vorbit, vineri, despre suspendarea lui Klaus Iohannis din funcție. VEZI și – Guvernul nu mai vrea ca românii să folosească bani cash. ”Atât de disperați sunt după a face rost de bani, încât fac orice posibil”Premierul Marcel Ciolacu a spus că nu crede în succesul demersului iniţiat de partidele de opoziţie POT şi AUR în vederea suspendării preşedintelui Klaus Iohannis, catalogându-l ca fiind „un demers politic populist”.El a răspuns pe această temă într-o conferinţă de presă susţinută după vizita efectuată la Ministerul Agriculturii, întrebat despre faptul că reprezentanţii partidelor de opoziţie de la POT şi de la AUR strâng semnături să îl demită pe Klaus Iohannis.”Nu cred că va fi un demers care va avea succes, este un demers politic populist”, a spus Marcel Ciolacu.Vezi și – ”Avansul suveranist este zdrobitor”, în timp ce Klaus Iohannis nici măcar nu aude. Adevărul spus de Bogdan Chirieac, după declarațiile lui Ilie BolojanCâți parlamentari POT, AUR și SOS au semnat Partidul Oamenilor Tineri a anunţat, joi, că 161 de parlamentari POT, AUR şi SOS au semnat pentru suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, iar semnăturile au fost depuse la preşedintele Camerei Deputaţilor.”Iniţiativa Partidului Oamenilor Tineri de suspendare a lui Klaus Iohannis este susţinută prin 161 de semnături de la parlamentarii POT, AUR, SOS. Semnăturile au fost depuse astăzi la biroul Preşedintelui Camerei Deputaţilor. Iniţiativa a fost semnată de toţi parlamentarii POT, AUR şi de 39 de parlamentari de la SOS”, a transmis POT într-un comunicat. Vezi și – Se încearcă eliminarea plăților cash. ”Nu văd ce încearcă Guvernul să obțină cu mizeria asta”. Adrian Asoltanie arată cât de important este să ai bani în numerar Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News
...