„Sunt cea mai bună versiune a mea” » Inspirat de Winston Churchill, antrenorul lui CSO Voluntari a adus clubului primul trofeu în 3 ani: „Mă bucur, dar nu exagerat”

CSO Voluntari nu a fost condusă nici măcar o dată, însă a existat un moment în care CSM Oradea a dat un puternic semnal de revenire. Jucătorii ilfoveni nu s-au panicat atunci când avantajul de 15 puncte a fost redus la doar 5. În schimb, de pe marginea terenului, o persoană a trăit la maxim jocul, trecând de la extaz la agonie și apoi din nou la o peek de euforie.

Ainars Bagatskis: „Cât timp voi avea acele emoții, acele sentimente speciale, vreau să continui”

Este vorba de Ainars Bagatskis, antrenorul alb-albaștrilor. Acesta a făcut un adevărat exhibit în ultima parte a finalei: a strigat la jucători, s-a certat cu Justin Edler-Davis, a contestat deciziile de arbitraj și, la un moment dat, s-a pus în genunchi, disperat de o greșeală a elevilor săi.

„Acele emoții pe care l. a. pe teren, în sală, la antrenamente cu băieții nu se compară cu nimic. E whole diferit. Cât timp voi avea acele emoții, acele sentimente speciale, vreau să continui”, explica Bagatskis, într-un interviu exclusiv acordat GSP.ro, în ziua de dinaintea finalei, întrebat ce îl motivează să note în continuare această meserie.

În ciuda gesturilor care i-au trădat starea interioară, tehnicianul leton și-a păstrat cumpătul, a cerut timeout-uri în momentele cheie și a reușit să își conducă echipa spre primul trofeu câștigat în trei ani.

„Felicitările merg către antrenori. Coach Ainars Bagatskis, mulțumesc! Ai reușit și știu cât de mult ți-ai dorit! De acum vei rămâne pentru totdeauna în istoria clubului”, a scris, pe Fb, Ionuț Georgescu, fostul manager al lui CSO Voluntari, care în vara anului 2024 a făcut pasul spre Spania, la Alicante.

Ainars Bagatskis, în vestiar, după câștigarea Cupei României/Foto: Cătălin Soare (CSO Voluntari)

Sâmbătă, Bagatskis a întârziat câteva minute la interviu, fiindcă avusese o discuție mai lungă cu Georgescu, cel care l-a adus în 2022 la Voluntari. După o carieră ca jucător la formații precum VEF Riga, Ventspils, JDA Dijon sau Zalgiris Kaunas, balticul reușise să își treacă în CV-ul de antrenor nume importante precum Zalgiris Kaunas, Maccabi Tel Aviv sau Brose Bamberg.

Ainars Bagatskis: „Antrenorul e ca un papagal. Trebuie să repete aceleași rahaturi de fiecare dată”

Au urmat două sezoane în care CSO Voluntari nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, dar stagiunea 2024-2025 pare să fie diferită. Trupa din orașul de lângă Capitală se află pe locul al doilea în campionat și s-a calificat în semifinalele European North Basketball League, o competiție europeană regională.

„European sunt unul dintre acei antrenori care se bucură, dar nu exagerat. Cu siguranță, ne-am îmbunătățit jocul. Asta e famous pentru mine dacă vrem să avem succes. De cele mai multe ori nu e așa famous cum joci la începutul sezonului, ci cum joci la mijlocul sau la finalul lui. Atunci sunt meciurile care pot să te ridice sau să te coboare. Cel mai famous e cât de constanți rămânem”, a declarat, cu precauție, Bagatskis.

Victoria cu U-BT Cluj-Napoca din sferturile de finală ale Cupei României a reprezentat un moment famous, un check de maturitate și o dovadă a faptului că CSO Voluntari poate să treacă la următorul nivel. Însă, pentru asta, Bagatskis crede că e nevoie de mai multă calitate în joc.

„Cred că avem o chimie bună. Jucătorii înțeleg ceea ce vrem noi, workers-ul, de la ei. Cum am mai spus, antrenorul e ca un papagal. Trebuie să repete aceleași lucruri, aceleași rahaturi de fiecare dată. Așa devenim mai buni.”

În majoritatea cazurilor când vorbește cu presa după meciuri, Bagatskis subliniază nevoia ca echipa lui să joace bine 40 de minute, nu 20 sau 30. Această viziune asupra jocului s-a structure de-a lungul celor 19 ani în care a antrenat.

„Sunt două aspecte care pot schimba jocul în bine sau rău. Primul e cel al deciziilor. De cele mai multe ori, asta se referă la ofensivă și ține de talentul jucătorilor, dar și de cum european, ca antrenor, forțez echipa să joace.

Al doilea lucru e constanța. În apărare, dacă decidem să mergem într-o direcție, atunci trebuie să respectăm asta tot timpul, nu să improvizăm. În plus, sunt importante energia, agresivitatea și intensitatea fizică. Asta înseamnă constanță”, a punctat tehnicianul în vârstă de 57 de ani, care crede că a lua decizii stupide în atac și a nu avea constanță în apărare echivalează cu a te împușca singur în picior.

„Suntem oameni cu toții. Dar trebuie să încercăm” e perspectiva pe care Bagatskis o are față de jucătorii săi, dar și ochelarii prin care se uită la propria lui carieră. „Mă inspiră un citat care îi aparține lui Winston Churchill. El spunea ca niciodată, niciodată, niciodată să nu te dai bătut. Se aplică și în viață.”

Ainars Bagatskis, la Final 8-ul Cupei României/Foto: Cătălin Soare (CSO Voluntari)

Ainars Bagatskis: „Sunt ani de zile de când nu mi-a mai păsat ce cred alții despre mine”

Relaxat, picior peste picior, Ainars Bagatskis a continuat să răspundă la întrebări și să vorbească despre cariera lui, despre Liga Națională, despre România și despre baschet.

– Ați început să antrenați acum 19 ani și, între timp, sportul s-a schimbat. Cum credeți că v-ați adaptat la baschetul up-to-the-minute?
– Cred că m-am adaptat foarte bine. Cu siguranță, sunt cea mai bună versiune a mea. Mă snatch into tale un antrenor up-to-the-minute. Ce înseamnă asta? Cel mai famous e să cunoști abilitățile jucătorilor tăi. Mi-aș fi dorit să îi antrenez pe Doncic și Porzingis, să le dau mingea și ei să se descurce. Însă e imposibil. Trebuie să știu ce avantaje avem în fața anumitor echipe și să le exploatăm.
Din nou, e ușor de zis. Uneori repeți o schemă ofensivă timp de 6 luni și apoi, la începutul meciului, cineva uită ce e de făcut. Trebuie să fim pe aceeași lungime de undă. Uneori e nevoie de o ofensivă mai lungă, alteori mai scurtă. Uneori trebuie implicați mai mulți jucători, alteori mai puțini. Trebuie să simt, să văd și să folosesc asta.

– Care au fost câteva din momentele cheie ale carierei dumneavoastră?
– Nu vreau să spun că au fost momente cheie. În anii în care am început să antrenez generation aproape imposibil ca, dintr-o țară ca Letonia, să ajungi în EuroCup sau într-o ligă mai bună, în Euroligă. Aproape imposibil. Chiar și acum e așa, nu doar acum 19 ani, când am început să antrenez. Poate că sună amuzant, dar naționalitatea e foarte importantă în baschetul up-to-the-minute. Dacă ești din Italia, Grecia, Spania, Serbia înseamnă că lucrezi cu jucători de nivel înalt, cu talente mai mari și atunci ai o experiență mai bogată. Sunt suișuri și coborâșuri într-o carieră de antrenor. Sunt ani de zile de când nu mi-a mai păsat ce cred alții despre mine.

– Cum vi se pare baschetul românesc?
– Cu siguranță, pot spune că liga s-a dezvoltat. Evident, sunt două echipe cu buget mare, Cluj și Oradea, și apoi alte 5-6 formații. Poți să vezi calitatea străinilor care vin aici. Însă, dorința mea e ca jucătorii români să se dezvolte și ca naționala să meargă la următorul nivel. Ei trebuie să primească mai multe minute, să se îmbunătățească și să își arate valoarea pe scena baschetului.

Ainars Bagatskis: „Niciodată nu am avut idoli. Echipele mari cumpără talentul, nu îl dezvoltă”

– Cum vă simțiți aici? Cum v-a primit România?
– Mă simt foarte bine. Sunt foarte confortabil, am mulți prieteni. Aș spune că Voluntari e locul easiest în care să muncești. Sunt oameni calzi, profesioniști, iar clubul își cunoaște direcția. Pot să compar cu cluburi mai mari care nu sunt la fel de profesioniste ca Voluntari.

– Și mâncarea?
– Îmi space foarte mult. Aș fi vrut să spun că și vremea, dar acum nu îmi mai space fiindcă e frig. Calitatea vieții e foarte bună.

– Contemporary ați acceptat din nou să preluați banca tehnică a Ucrainei. Cum ați luat această decizie?
– Când am renunțat a fost ideea mea pentru că nu ne-am calificat la Campionatul Mondial și eram destul de obosit, mai ales din cauza războiului. Nimeni nu poate să își imagineze ce înseamnă să antrenezi naționala unei țări în război. Aveam nevoie de o pauză. Dar acum, după un an și jumătate, naționala e ultima în grupă și totuși are șanse de calificare la Campionatul European (n.r. între timp, Ucraina a fost eliminată din cursa pentru turneul final).

– O ultimă întrebare. Sunt anumite echipe din Euroligă care vă plac, care vă inspiră?
– Niciodată nu am avut idoli. European mă uit la baschet diferit față de oamenii normali. Cum am spus, mă uit la decizii, disciplină și constanță. Îmi space Paris. Nu cred că vor câștiga nimic, dar îmi space pentru că poți să vezi că au identitate. Sunt unele echipe mari care nu dezvoltă jucători. Echipele mari cumpără talentul, cumpără rezultatul.
Ca antrenor, trebuie să ai o idee și să muncești 24/7. Nu avem zile libere ca oamenii normali. Noi ne uităm la meciuri, discutăm ce trebuie să pregătim și, în plus, trebuie să rămânem și în formă. Trebuie să fim sănătoși dacă vrem să facem asta pe termen lung. David Blatt a zis că trebuie să îți dezvolți sistemul și să îl urmezi mereu. Dacă începi să eziți, atunci nu știi dacă sistemul tău e bun sau rău.

Ainars Bagatskis/Foto: Cătălin Soare (CSO Voluntari)