adolescente

Două adolescente din Craiova, date dispărute după ce au plecat dintr-un centru de plasament. Poliția le caută

21/03/2025

09-02-2025 | 21:32 Poliţiştii din judeţul Dolj caută şi solicită sprijinul populaţiei pentru găsirea a două adolescente cu vârste de...

Mai Mult

Miting la CCR. Chirieac arată asemănările cu protestul din 10 august

Analistul politic Bogdan Chirieac a vorbit despre protestul care are astăzi loc la Curtea Constituțională. Sute de persoane au ajuns, vineri dimineață, în fața Parlamentului, unde este și sediul Curții Constituționale a României, pentru a cere reluarea turului 2 al alegerilor prezidențiale de la finalul anului trecut. Deși Călin Georgescu este cel care i-a chemat pe români la CCR, acesta nu participă la manifestație. În cursul zilei de ieri, candidatul independent a fost văzut pe Aeroportul Otopeni, apărând zvonuri că acesta s-ar fi îndreptat către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.Analistul politic Bogdan Chirieac a intervenit telefonic la postul de televiziune Antena 3 CNN, unde și-a exprimat un punct de vedere privitor la deplasarea lui Călin Georgescu în afara țării.„Cred că domnul Georgescu a plecat din țară pentru a nu fi acuzat de ceva în legătură cu ce se întâmplă în fața Curții Constituționale“, a precizat Bogdan Chirieac cu privire la motivele pentru care Călin Georgescu a ales să plece din România.Analistul politic Bogdan Chirieac a atins și subiectul priorităților Executivului, în timp ce tot mai mulți români devin nemulțumiți și încep să iasă în stradă. În ședința de Guvern de astăzi a fost aprobată încă o zi liberă, pe 2 mai (vineri), cu doar două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. „Tensiunea socială e la paroxism, dar guvernanții noștri refuză să vadă acest lucru, fiindcă nu înțeleg absolut nimic. Memorabil în ședința de Guvern de astăzi e că au mai dat o punte pe 2 mai, deși pe 4 mai sunt anunțate alegeri. Încă o mini-vacanță. Am terminat anul cu o mini-vacanță de 7 zile și am început anul cu o altă mini-vacanță de 7 zile.Acest protest este avanpremiera celui de duminică. Îmi e foarte teamă de protestul de atunci. Acolo sunt mii de oameni care s-au dus din propria inițiativă, sunt bine organizați, pe județe“, a spus Bogdan Chirieac.AUR și-a asumat organizarea unui mare protest în București, duminică, 12 ianuarie 2024, care va avea un traseu bine stabilit prin centrul Capitalei.Protestul din 10 ianuarie vs. protestul din 10 august Bogdan Chirieac a evidențiat o asemănare între protestul care are loc astăzi în fața Curții Constituționale și protestul care a avut loc în Piața Victoriei pe 10 august 2018.„Înțelegem că nu ar avea autorizație acest protest“, a zis jurnalista Berta Popescu.„Da, dar ce, 10 august a avut autorizație? A fost cineva pedepsit în afară de jandarmi? Protestul de la ordonanța lui Grindeanu a fost organizat de cineva? Dacă atunci nu s-a aplicat legea, vă dați seama ce se întâmplă acum dacă se aplică legea?!“, a punctat Bogdan Chirieac.„Dacă ai permis atunci și era Iohannis în fruntea manifestației, las-o și pe asta, să fie spontană … spontană bine organizată, de altfel, ca orice manifestație spontană“, a mai zis analistul politic.„Este un protest politic, în favoarea unui candidat anti-sistem. Nu putem spune că oamenii ăia sunt pro-ruși, sunt oameni care s-au săturat de actualul sistem, iar actualul sistem continuă să-i trateze cu nepăsare. Mi se pare că nimeni nu a înțeles ce s-a întâmplat pe 24 noiembrie, pe 1 Decembrie. Partidele tradiționale sunt la sfert față de ce putea să fie. Chiar nu remarci nimic din toate astea și singura măsură e să mai faci o punte?“, a concluzionat analistul politic. Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News • acest articol reprezintă o opinie
...
Adrian Năstase desființează motivul plecării lui Călin Georgescu din țară. ”Nu te primește nimeni”/ Guvernul, avertizat că va fi extraordinar de greu

Adrian Năstase, fost premier al României, a comentat despre protestele de la noi, viitorul țării, cât și despre următoarele mișcări pe care România trebuie să le facă în plan extern. Astăzi, protestul pașnic despre pace și libertatea de a alege, organizat de Călin Georgescu și desfășurat în fața Palatului Parlamentului, aproape de sediul CCR, s-a transformat într-un atac la adresa jurnaliștilor prezenți acolo pentru a-și face meseria. Aceștia au fost invitați de candidatul la președinție pentru a semna o inițiativă prin care se solicită revizuirea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale.Echipele Antena 1 și Digi24 au fost atacate de susținătorii lui Călin Georgescu, în timp ce omul considerat de aceștia drept „președintele lor” este plecat din țară încă de ieri. Călin Georgescu a părăsit România cu o zi înainte, iar în locul său a fost prezentă avocata sa. Incidentele cu jurnaliștii nu au fost singurele momente tensionate. Protestatarii au urcat în copaci, iar alții au ocupat Calea Victoriei. Printre organizatorii manifestației s-a numărat și controversatul om de afaceri Călin Donca. Protestul s-a desfășurat fără o autorizație emisă de primărie, întrucât nimeni nu a depus o cerere pentru acest document. Solicitarea ar fi presupus asumarea responsabilității de către o persoană sau un grup de organizatori pentru eventualele probleme cauzate de manifestanți, însă nimeni nu a dorit să își asume această obligație.Fostul candidat a transmis că pleacă în străinătate pentru a susține cauza și la instituțiile europene, fără a preciza exact unde, mai ales că niciuna dintre acestea nu are program cu publicul astăzi sau în weekend. Unele opinii din spațiul public interpretează acest gest ca pe o strategie de a se distanța de evenimentele din România, care ar putea degenera în violențe. Adrian Năstase, fost premier al României și un fin analist al fenomenelor sociale, culturale, politice și economice, a comentat subiectul în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN.Cum vede Adrian Năstase protestele și evoluțiile din țară”Cred că ar trebui să fim cu toții foarte preocupați de ceea ce se întâmplă, asta pentru că am intrat într-o perioadă de haos politic cu implicații sociale și economice evidente. Aici este ceea ce, într-un fel, încercam să sugerez, o întoarcere în timp spre ceea ce analiștii americani numesc ‘noul obscurantism’. Nu este un fenomen prezent doar în România. El se întâmplă și în alte țări din Europa și în Statele Unite într-o anumită măsură. Aceste formule exagerate, mistice, mesianice, toate creează cumva așteptări și speranțe pentru niște oameni care au frustrări, unele îndreptățite, și care sunt generate de o puternică polarizare socială și economică. De aici nevoia, până la urmă, de a găsi soluții în această zonă. Este o combinație în care se adună soluții miraculoase, superstiții, temeri de tot felul. Falșii profeți, așa cum spuneam la un moment dat, vor câștiga întotdeauna o anumită audiență, din păcate.Repet, se întâmplă în condițiile în care vedem fenomenul religios ce s-a dezvoltat foarte mult. Dacă nu suntem conștienți de toate aceste lucruri, nu o să găsim soluții. Sigur, formulele acestea de plecat din țară, venit în țară, mers să depui plângeri la ghișeul de pe nu știu unde, pentru cei care cunosc lucrurile știu că este vorba doar de niște chestiuni de imagine. În realitate, nu te primește nimeni să te duci acolo cu o cerere să depui o hârtie împotriva guvernului sau Curții Constituționale”, a spus Adrian Năstase.Principalul agent electoral al lui Călin Georgescu va fi chiar guvernu. El este acel ‘Popescu’ care va fi ștampila împotriva partidelor și candidaților Cred că ar trebui cumva mai multă informare a populației. Va fi foarte complicat. După părerea mea, principalul agent electoral al lui Călin Georgescu va fi chiar Guvernul. Guvernul va trebui să ia niște măsuri dure, foarte dificile, iar ele vor crea, în mai mare măsură, un sprijin sau o orientare către un personaj care nici măcar nu are nevoie să fie prezent sau să aibă o figură marcantă. El este, până la urmă, soluția alternativă în sondaje. Uneori era pus, dacă vă aduceți aminte, în glumă, un tip Popescu pus în sondaje. Oamenii erau întrebați dacă voiau să voteze cu el. El nu exista, dar foarte mulți în reacția lor împotriva partidelor sau împotriva unor candidați spuneau că îl vor vota pe Popescu.Călin Georgescu este acum acel ‘Popescu’ care, sigur, are și o prezență consistentă în rețelele sociale, vine cu formule care sunt foarte greu de acceptat. Să spui că nu s-a întâmplat nimic în România în ultimii 35 de ani este exagerat. Este suficient să știi câte mașini există în momentul de față pe șosele, să te uiți la construcțiile de autostrăzi, numărul de case și multe alte lucruri care s-au întâmplat. Repet, probabil că de lucrurile acestea au beneficiat doar unii dintre români, iar ceilalți încearcă cumva să-și găsească soluții pentru o formulă miraculoasă.Guvernul va merge pe o linie foarte delicată între austeritate și acceptabilitate socială – Fermitate în fața Bruxelles-ului și o raportare clară la conflictul din UcrainaPe de o parte, părerea mea este că Guvernul va trebui să dea dovadă de foarte multă creativitate, inteligență, pentru a merge pe o linie foarte delicată între cât este posibil să duci pe zona de austeritate și cât este posibil să duci pe zona de acceptabilitate socială. Până aici va fi extraordinar de greu. Vor fi presiuni de la Uniunea Europeană din punct de vedere macroeconomic, de la FMI, și așa mai departe.În plan extern, desigur, va fi nevoie de un dialog ceva mai ferm cu Bruxelles-ul și un alt tip de reacții în legătură cu unele dintre problemele internaționale. Aici putem să discutăm inclusiv de relațiile cu vecinii, despre felul în care ne raportăm la un conflict despre care adeseori nu vorbim. Noi vorbim doar despre sprijinul pentru Ucraina, dar despre conflict ca atare, despre cauzele lui, despre posibilitățile de soluționare, noi doar spunem că nu este problema noastră. Cred că aici este o greșeală. Din punctul meu de vedere, faptul că nu participăm ne costă. Iată, am văzut foarte bine că s-a amânat deja promisiunea de pace în Ucraina de […]
...
Demograful Vasile Ghețău a calculat populația României în ultimii 35 de ani și cea posibilă în următorii 35 de ani

Publicat: 04/02/2025 02:30 Actualizat: 07/02/2025 11:02 Sursa foto: ZF Distribuie: Introducere•Anii 1990-2025• Anii 2025-2059• Câteva remarci finale• Referințe • Addendum Populația României, 1860-2100Rezumat Articolul este dedicat dramaticelor schimbări survenite în demografia țării în cei 35 de ani de democrație, stat de drept și economie de piață și schimbărilor la fel de dramatice ce vor urma în următorii 35 de ani în viziunea specialiștilor de la Divizia de Populație ONU.Populația cu reședința în țară, populația rezidentă, s-a redus în anii 1990-2024 cu 4,25 milioane locuitori și un declin similar este prevăzut în anii 2025-2059, de 4,13 milioane. Diferă însă considerabil în cele două perioade contribuția pe care o vor avea scăderea naturală a populației și migrația externă negativă.Dacă în anii 1990-2024 declinul populației a provenit din migrație externă netă negativă în proporție de aproape două treimi, în anii 2025-2059 scăderea naturală ar fi responsabilă de 80 la sută din declin. Sunt discutate în articol și unele implicații pentru viitorul țării.În partea finală se prezintă schimbările care urmează să aibă loc în ultimele patru decenii ale secolului și gradul catastrofal de depopulare a țării.IntroducereSe poate afirma cu temei că ultimii 35 de ani au constituit perioada cu cele mai dramatice evoluții ale populației României. Contextul istoric este cel al ieșirii din cei 23 de ani de politică pronatalistă brutală și forțată a vechiului regim, al schimbării regimului, al lungii și dureroasei tranziții la stat de drept, democrație și economie de piață. O tranziție dominată de reforme prost concepute și aplicate de o clasă politică incompetentă, coruptă și fără viziune prospectivă, de nivel de trai scăzut și de incertitudine. Acesta a fost contextul în care s-au declanșat și consolidat în timp cele două schimbări majore și de durată care au deteriorat dramatic demografia țării, scăderea naturală a populației și imensa migrație externă a populației tinere și adulte, deschizându-se larg calea instalării declinului populației și procesului de depopulare a țării.În articol vor fi prezentate schimbările care au avut loc în evoluțiile principalelor fenomene demografice în cei 35 de ani folosind datele publicate de Institutul Național de Statistică și de Eurostat. Deciziile luate la nivelul Comisiei Europene și Parlamentului European de înregistrare prioritară la recensămintele din anii 2010-2011 (si cele care vor urma) a populației rezidente în Statele Membre și instituirea acestei populații drept populație națională reprezentativă pentru toate Statele Membre în statisticile naționale și comunitare au produs enorme dificultăți Institutului Național de Statistică în determinarea noilor indicatori ai populației rezidente. Dificultățile sunt încă în bună măsură insurmontabile în determinarea numărului anual al populației rezidente pe localități și a statisticilor asupra mișcării naturale și migrației externe proprii acestei populații. Este vorba de datele anuale după recensământul din anul 2011 și deopotrivă de date reconstituite pentru anii anteriori. Seriile de date aliniate la noile standarde acoperă un număr mic de ani și posibilitățile de analiză la nivelul întregii perioade 1990-2024 sunt limitate.Reconstituirea seriilor de date demografice ia în considerare criteriul reședinței obișnuite și nu al reședinței permanente, însemnând domiciliul. După noile reguli statisticile asupra populației și fenomenelor demografice se referă geografic (teritorial) la locul reședinței obișnuite, însemnând locul în care o persoană își petrece în mod obișnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ține seama de diverse absențe temporare (…). Reședința obișnuită poate să fie aceeași cu domiciliul sau poate să difere în cazul persoanelor care aleg să-și stabilească reședința obișnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din țară sau străinătate (Institutul Național de Statistică). Cu datele disponibile în profil teritorial în registre și baze de date Institutul Național de Statistică a reconstituit date după reședința obișnuită pentru ani anteriori recensământului din anul 2011 doar pentru anii 2010-2002 la numărul populației rezidente. Necunoașterea migrației internaționale cu schimbare de reședință (imigranți și emigranți) în profil teritorial este piedica majoră în calea determinării populației rezidente pe localități și a fenomenelor demografice la același nivel. Cu alte cuvinte, mărimea populației rezidente pe localități nu se cunoaște decât la data recensământului. Ne putem întreba ce fel de programe de dezvoltare la nivel de localități și chiar județe se pot elabora necunoscând numărul populației rezidente. Probabil, folosind numărul populației cu domiciliu pe localități, o populație cu trei milioane mai mare decât cea rezidentă la nivel național. Evident, programe nefundamentate științific.Elaborarea unui sistem național de înregistrare a schimbării reședinței din România în alte țări și din alte țări în România pentru românii care revin acasă din acele țări, singurul instrument de cunoaștere a migrației externe pe localități, presupune existența unui organism guvernamental care să coordoneze atribuții specifice domeniului ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe (Oficiile consulare), Institutului Național de Statistică, primăriilor. Pare un proiect asupra căruia ne putem întreba dacă există și voință și capacități de realizare. Alte țări au astfel de instrumente administrative și statistice și s-ar cuveni a fi cunoscute (cazul Spaniei îndeosebi] [1]).Este nevoie de toate aceste precizări pentru a înțelege mai bine datele care vor fi folosite în continuare provenite în bună măsură din estimări ale autorului.Analiza demografiei țării în cei 35 de ani care au trecut (1990-2024) întâmpină dificultăți majore în bună parte prin lipsa datelor referitoare la populația rezidentă și fenomenele demografice proprii acestei populații pentru cei mai muți dintre anii perioadei. Introducerea indicatorului populație rezidentă în practica tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene începând cu seria de recensăminte din anii 2010-2011 a impus în țara noastră reconstituirea seriilor de date proprii populației rezidente pentru anii anteriori recensământului din anul 2011. Dificultățile au fost și au rămas enorme, sistemul statisticilor demografice nepermițând decât reconstituiri acoperind un număr mic de ani anteriori. Pentru populația cu domiciliu în țară statisticile acoperă întreaga perioadă 1990-2024 ca număr al populației la începutul și mijlocul anului și numărul anual al născuților și al decedaților. Pentru migrația externă datele se referă la numărul imigranților și emigranților cu schimbare de domiciliu pentru anii 1990-1924. În schimb, pentru populația rezidentă datele acoperă perioade mult mai mici: pentru numărul populației la începutul și mijlocul anului – anii 2003-2024, pentru născuți și decedați – anii 2012-2024 iar pentru imigranți și emigranți cu schimbare de reședință numai la anii 2008-2024. Nu ne cunoaștem deci trecutul demografic al populației rezidente, cea care locuiește în țară, decât în mică măsură. A ne mărgini la o simplă prezentare a datelor existente ar fi […]
...
Ce se întâmplă cu tezaurul încă nu știm, dar știm că Nicolae Ceauşescu s-a reîntors în Dacia pentru campania prezidențială

Coiful de Aur de la Coţofeneşti. Credit score line: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia Furtul coifului dacic și a brățărilor s-a transformat „într-o temă de dezbatere electorală”, scrie profesorul Ioan Stanomir, într-un articol de opinie, publicat în Contributors. „În România de astăzi, Nicolae Ceauşescu se reîntoarce în Dacia pe care a zidit-o” ca să se implice în campania prezidențială, prezentată drept „o confruntare apocaliptică cu inamicii neamului nostru”. „Aurul dacic” şi politica românească: câteva remarci despre o rătăcire naţională de Ioan Stanomir Furtul artefactelor expuse în Olanda a devenit, în România anului de graţie 2025, o temă de dezbatere electorală. De la şamanii misticismului naţional la Prim-Ministru şi Guvern, drama din muzeul olandez este plasată în rama unei traume naţionale. Coiful de la Coţofeneşti este simbolul unei întregi naţiuni văduvite de dreptul ei la păstrarea originilor. România întreagă pare să se afle în centrul unui complot cu ramificaţii infernale. Rusia, este pentru unii dintre compatrioţii noştri, organizatoarea acestei lovituri spectaculoase, în vreme ce pentru radicalii legionaroizi afacerea furtului este consecinţa capitulării laşe în faţa avansului globalismului: vocea lui Călin Georgescu se distinge în oceanul acestui delir colectiv. Umbra lui Ceauşescu în Dacia Beţia de cuvinte pare să fie, în aceste zile, unica întruchipare a conversaţiei publice din România: piesele de tezaur furate de gangsterii ce au dat spargerea sunt sufletul unei naţiuni, iar cei de astăzi sunt legaţi, prin fire de sânge şi de nostalgie, de cei care au plămădit obiectele evocate cu veneraţie. Calmul, luciditatea, patriotismul sunt inlocuite de un elan ce evocă, prin vuietul propagandistic, anii ceauşismului târziu. Este ca şi cum dacismul şi protocronismul ar fi învins, iar cronica naşterii românilor ar fi scrisă de cel din urmă secretar fashioned al PCR. Căci nu ştiinţa sau prudenţa elementară modelează discursul acestor momente, ci inflamarea demagogică ce îşi are rădăcinile în acea istorie de mucava confecţionată de stalinismul naţional , prin istorie şi cinematografie. O linie tenebroasă, ce urcă până la Iosif Constantin Drăgan şi cercul său de istorici improvizaţi, este triumfătoare. Dacii coboară de ecranul epopeii lui Sergiu Nicolaescu spre a se aşeza alături de noi, cei care trebuie să ne salvăm sufletul colectiv de la corupţia lumii contemporane. Mitologia care populează reţelele sociale de acum este cea plămădită de ceauşism: Dacia din inimile lui Călin Georgescu şi ale fidelilor săi este o producţie cinematografică kitsch, în decorul grotesc al unei antichităţi de carton. Spre a înţelege aceste mituri ce renasc, este nevoie să ne întoarcem nu la Vasile Pârvan sau la Dan Botta, ci la memorabilul an 1980, anul ce marca celebrarea implinirii a 2050 de ani de la fondarea primului stat unitar şi centralizat de sub conducerea lui Burebista. Pedagogia ceauşismului târziu a altoit pe trunchiul stalinist mlădiţele radicalismului etnocratic. Preşedintele RSR era, în această cronică de partid şi de stat, intruchiparea geniului care a locuit de milenii acest pămnt binecuvântat. Cât despre dacii de celuloid ai epocii de aur, aceştia erau imaginea exemplarităţii ce acorda românilor un blazon al vechimii nepătate. Vitejia lor era întrecută doar de înţelepciunea lor politică: ei predau constructorilor comunismului lecţia fidelităţii faţă de conducător. Dacia lor miraculoasă anticipa izbânzile anilor de după 1965. Complexele mesianice ale ceauşismului au hrănit rătăcirea unei întregi naţiuni. Detaşamente de cineaşti şi de istorici de partid au construit o impostură grotescă ce se confundă cu trecutul însuşi al patriei: variantele caricaturale de astăzi sunt reciclarea temelor de atunci. Dacia lasă ca moştenire României un destin providenţial şi o viziune a mântuirii. Doar lupta cu trădătorii şi cu duşmanii ne mai poate salva ca popor. În România de astăzi, Nicolae Ceauşescu se reîntoarce în Dacia pe care a zidit-o, vreme de un sfert de veac. Ceauşismul acordă urmaşilor “Securităţii” cheia de intrare în regatul miraculos al lui Decebal – alegerile prezidenţiale sunt o confruntare apocaliptică cu inamicii neamului nostru. Impasul politic retrezeşte miturile anilor de demult: ceauşismul pulsează în arterele radicalismului demagogic de acum.
...