California

Autoritățile din California sugerează că Donald Trump a mințit cum că armata SUA a intrat în stat și a sporit alimentarea cu apă în contextul incendiilor de vegetație

22/03/2025

Donald Trump. FOTO: Chip Somodevilla / AP / Profimedia Autoritățile din California au negat afirmațiile lui Donald Trump cum că...

Mai Mult

Modificarea legii electorale poate afecta simplii cetățeni care postează pe Facebook înaintea alegerilor, atrag atenția mai multe ONG-uri

Guvernul a adoptat joi Ordonanța de Urgență (OUG) prin care sunt stabilite calendarul alegerilor prezidențiale din luna mai și o serie de reguli privind campania electorală. 11 organizații atrag atenția că oamenii simpli ar putea fi afectați de noile prevederi introduse de Executiv fără o dezbatere publică: „Sunt multe aspecte din proiectul propus care pot afecta drepturi fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare”. Guvernul a stabilit în mod oficial ca primul tur al alegerilor prezidențiale să aibă loc în 4 mai, iar cel de-al doilea în 18 mai. Hotărârea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Modificarea legii electorale trebuie făcută transparent și fără a afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor, spun, într-un comunicat de presă, 11 organizații neguvernamentale, printre care ActiveWatch, Exert Forum și Centrul pentru Jurnalism Self reliant. Organizațiile spun că este „de neacceptat” adoptarea OUG-ului fără o consultare publică: „Proiectul nu a fost pus în dezbatere publică și nici nu a ajuns pe masa Consiliului Financial și Social. Reamintim că, în conformitate cu cadrul correct în vigoare, etapa consultării publice este obligatorie și premergătoare traseului instituțional”. „O amenințare la adresa libertății de exprimare” Reprezentanții societății civile reclamă că Articolul 15 din Ordonanța adoptată joi de guvern este neclar. „În forma apărută în mass-media, pare a reglementa inclusiv o postare personală pe o rețea socială, făcută de o persoană privată, sau o poza personală cu candidatul favorit. Nu este clar din formularea acestui articol că reglementările s-ar referi exclusiv la materiale publicate de către un actor politic sau în numele acestuia, așa cum prevede Regulamentul european privind publicitatea politică”, atrag atenția organizațiile. Articolul 15 din OUG prevede: „O definiție atât de largă a publicității politice în art. 15 reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare deoarece impune norme restrictive privind conținutul care nu ar trebui să intre în sfera publicității politice”, explică organizațiile. „De aceea, acest articol trebuie modificat. În plus, OUG introduce reglementări privind publicitatea politică care intră în contradicție cu legislația privind finanțarea campaniei electorale și cu cea privind organizarea alegerilor, ceea ce creează și mai multă confuzie”, adaugă cele 11 organizații. „Autoritățile adoptă în pripă un act normativ care riscă să restricționeze opiniile politice și dezbaterile legitime” Ele atrag atenția și asupra amenzilor pentru marile platforme de socializare prevăzute în OUG: „Art. 16 (7) din textual dispute material, care prevede amenzi substanțiale pentru marile platforme, pare a ignora că reglementarea acestora se face – conform Regulamentului UE DSA, citat chiar în textual dispute material – state de către Comisia Europeană, iar instituțiile românești nu pot da amenzi unor entități juridice care nu sunt înregistrate în România”. Articolul complet la care se face referire: „Structurile de securitate care au semnalat nereguli nu au publicat un raport privind cauzele și implicațiile respectivelor nereguli” Reprezentanții societății civile mai acuză că nici instituțiile responsabile pentru organizarea alegerilor, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), dar nici serviciile secrete care au semnalat nereguli în organizarea alegerilor nu au publicat cauzele și implicațiile acestor nereguli. „Președintele Autorității Electorale, dl. Greblă, a declarat chiar că ar fi organizat alegerile impecabil, ignorând o singură problemă fundamentală – faptul că au fost anulate, inclusiv din motive care țin de eșecul controlului finanțării electorale. În absența unei astfel de analize, este foarte dificil să evaluăm dacă măsurile propuse de Guvern răspund problemelor identificate”, mai afirmă cele 11 ONG-uri. Acestea atrag atenția că autoritățile ar trebui să își asume erorile făcute și să creeze un cadru previzibil „care sa permită o dezbatere electorală reală și echitabilă în mediul online, oferind condiții egale tuturor candidaților – și nu o limitare suplimentară și excesivă a comunicării politice”. „În același timp, alte aspecte fundamentale legate de transparența finanțării politice și electorale rămân nerezolvate: tipurile de materiale permise în timpul campaniei, bugetele masive din subvenții, transparența și verificarea reală a cheltuielilor din campanie, publicarea unor rapoarte de finanțare intermediare, etc”, explică organizațiile. Ele spun că Guvernul aplică „metode opace de guvernare”, deși în actualul context politic și social este nevoie de deschidere din partea acestora: „Fără o dezbatere publică reală autoritățile adoptă în pripă un act normativ care riscă să restricționeze opiniile politice și dezbaterile legitime care trebuie să existe în societate”. Cele 11 organizații semnatare: Skilled Forum, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Web, ActiveWatch Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Studiul Democrației Miliția Spirituală, Asociația Respiro Human Rights Evaluate Centre Centrul pentru Resurse Civice, Maria Krause, knowledgeable electoral self reliant CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Self reliant
...
Istanbulul, sub blocaj total după arestarea primarului: Demonstrațiile interzise, transportul paralizat, internetul cenzurat

Ekrem İmamoğlu, primarul Istanbulului și unul dintre principalii rivali ai președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a fost arestat sub acuzații de corupție, declanșând proteste reprimate dur de autorități prin interdicții, blocaje și cenzură. Autoritățile din Istanbul au interzis orice formă de protest sau adunare publică pentru o perioadă de patru zile, invocând necesitatea menținerii ordinii și prevenirea unor potențiale „provocări”, informează BBC. Decizia a fost urmată de blocaje rutiere pe mai multe artere ale orașului, suspendarea circulației pe unele linii de metrou și, potrivit presei locale și rețelelor sociale, restricționarea accesului la platforme precum X, Instagram, TikTok și YouTube.Măsurile vin pe fondul reținerii primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, reprezentant al Partidului Republican al Poporului (CHP), acuzat de fapte de corupție și, totodată, suspectat de coordonarea unei organizații criminale. Acesta urma să-și anunțe candidatura la președinție în doar câteva zile, fiind considerat principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan.Ancheta declanșată împotriva edilului a dus la reținerea a încă 100 de persoane, printre care figuri politice, jurnaliști și oameni de afaceri. Ulterior, biroul guvernatorului Istanbulului a dispus impunerea restricțiilor publice menționate anterior, deși, în ciuda acestor măsuri, mai multe grupuri de cetățeni au ieșit în stradă pentru a protesta față de arestarea primarului.”Voința oamenilor nu poate fi redusă la tăcere”Pe rețelele sociale, İmamoğlu a transmis că „voința oamenilor nu poate fi redusă la tăcere” și a promis să continue să lupte pentru valorile democrației și justiției, afirmând că nu va ceda în fața intimidărilor. „Rămân ferm în lupta mea pentru drepturile și libertățile fundamentale”, a declarat el într-un mesaj video difuzat online. Aceasta nu este prima confruntare a primarului cu sistemul de justiție din Turcia. În 2022, el a fost condamnat la aproape trei ani de detenție pentru presupuse jigniri la adresa unor funcționari publici. BBC consideră că ultima sa arestare se înscrie într-o campanie amplă de înăbușire a opoziției, derulată de regimul Erdoğan în ultimele luni.Deși liderii opoziției au denunțat represiunile ca fiind motivate politic, administrația Erdoğan respinge aceste acuzații, insistând că justiția turcă funcționează independent. Totuși, scrutinul local de anul trecut, în care İmamoğlu a fost reales pentru un nou mandat de cinci ani, iar CHP a câștigat și în Ankara, a fost perceput ca un eșec major pentru președintele turc, care de altfel și-a început expansiunea politică în funcția de primar al Istanbulului.Miercuri dimineață, zeci de polițiști au percheziționat locuința lui İmamoğlu, la doar o zi după ce Universitatea din Istanbul i-a anulat acestuia diploma de licență, invocând presupuse nereguli. Potrivit legislației din Turcia, lipsa studiilor superioare valide l-ar împiedica pe edil să candideze la funcția de președinte.İmamoğlu a calificat decizia instituției de învățământ drept lipsită de temei legal și a subliniat că universitățile trebuie să fie independente, neinfluențate politic și dedicate cunoașterii. La rândul său, președintele CHP, Ozgur Ozel, a afirmat că toate acțiunile recente împotriva primarului sunt parte a unei „tentative de lovitură de stat” menită să împiedice alegerea viitorului președinte de către popor. În aceeași notă, vicepreședintele CHP, Ilhan Uzgel, a criticat guvernul pentru folosirea arestărilor ca instrument de presiune și intimidare asupra opoziției, notează BBC.CITEȘTE ȘI: Consiliul Europei condamnă reținerea primarului Istanbulului, exclus din cursa prezidențială după anularea diplomei universitare Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News
...
Secretele tulburătoare ale lacurilor Bicazului. Cum au apărut „perlele” din Carpații Orientali

Un drum de 90 de kilometri prin Carpații Orientali, între orașele Gheorgheni (Harghita) și Piatra Neamț (Neamț) oferă călătorilor ocazia de a vedea câteva dintre cele mai spectaculoase locui din România: Lacul Roșu, Cheile Bicazului și Lacul Bicaz. Lacul Bicaz, Lacul Roșu (Wikipedia) și barajul Bicaz în construcție, revista Flacăra, 1960 Aflat la 25 de kilometri de orașul Gheorgheni, Lacul Roşu din județul Harghita, numit și Lacul Ghilcoș Gyilkos (n.r. din maghiară, înseamnă ucigaș), are o poveste neobișnuită. Lacul cu o suprafață de peste zece hectare și o lungime de aproape trei kilometri s-a format la aproape 1.000 de metri altitudine, în urma unui cutremur înregistrat la începutul anului 1838, care a dus la prăbușirea unui versant al Suhardului. La începutul formării sale, lacul era mult mai extins, dar cu timpul barajul natural s-a erodat, iar nivelul apei s-a stabilizat. Este unul dintre puține lacuri formate în acest fel din România. Și lacul Bălătău din județul Bacău s-a format în Munții Nemira, după o alunecare de teren înregistrată în 1883. Legendele Lacului Roșu Un secol mai târziu, locul din Munţii Hăşmaşul Mare (Carpații Orientali) devenise una dintre cele mai căutate stațiuni din România. „Lacul Roşu este una din staţiunile care, într-un ritm rapid, a căpătat o zestre destul de bogată în vile și vilișoare, situate atât pe lângă cureaua şoselei cât şi în locurile sălbatice ale muntelui. Lacul Roșu are origine vulcanică el apărând cu o sută de ani în urmă când o regiune împădurită s-a scufundat. Se văd însă şi azi vârfurile brazilor, rămaşi din prăbuşire, împietriţi, spălând cu vârfurile lor pânza rece a apelor. Este o privelişte ciudată, care are darul să întărească legendele şoptite de localnicii din preajma Lacului Roşu. Legendele se rezumă însă la câteva neclar spuse, şi la un nume care nu-şi poate regăsi legenda Lacul Ucigaşilor. Părăsind staţiunea pentru o plimbare către Cheile Bicazului, se întâmpină măreţia unor privelişti sălbatice”, informa revista România, în 1938. Lacul Roșu. Sursa: Parcul național Cheile Bicazului – Hășmaș Legenda lacului spune că alunecarea de teren care a dus la formarea sa ar fi nimicit un sat întreg, iar apa adunată în ar fi fost înroşită de sângele localnicilor. O altă legendă spune că pe malul lacului s-ar fi adăpostit un haiduc, căutat pentru crime, care în final și-a găsit aici sfârșitul. Cheile Bicazului. Sursa: Wikipedia. „Lacul Roşu — de la care şi-a luat numirea staţiunea — s-a numit cândva Lacul Ghilcoş. În româneşte Lacul Ucigaşului. Un nume romantic şi cu mister. Nici nu se putea altfel! Aici în fund de codrii, îşi va fi tăinuit vreodată finţa şi sufletul, cine ştie ce om căruia lumea nu-i mai putea aduce îngăduire. Singurătăţle munţilor, rostogolirile neîntrerupte ale văilor, îi vor fi mărit pustiirile sufletului. Şi într-o noapte cu întunecimi de păcat, când faţa lacului nu-i putea restrânge deznădejdea, se va fi aplecat tot mai mult spre ea, până când simţind răcoarea îmbietoare a apelor, i-a încredinţat ei, odată cu tainele sufletului şi flacăra tuturor patimilor”, informa Gazeta Transilvaniei în 1937. Cheile Bicazului, „gura Iadului” Călătorii ajung în stațiunea Lacul Roșu pe Drumul Bicazului (DN 12), o veche legătură transcarpatică dintre regiunile istorice Transilvania și Moldova, care traversează Cheile Bicazului. Cei aproximativ 15 kilometri ai defileului din Munţii Hăşmaşul Mare, între Lacul Roșu și localitatea Bicaz reprezintă unele dintre cele mai atractive chei din România. La începutul secolului trecut trecătoarea Bicazului era cunoscută și sub numele de „Gura Iadului”. Un tunel a fost construit atunci, pe porțiunea cea mai greu accesibilă a cheilor, pentru a putea fi tranzitate cu automobilele. Cheile Bicazului în anii ’60. Sursa: Fortepan „În adevăr, drumul care coboară spre Valea Bicazului te duce repede în fundul unor prăpăstii, nu se poate mai semeţe. Zarea se închide: în stânga şi în dreapta, păreţi de stâncă se ridică întocmai ca ruinele unei cetăţi. Nicăiri în Carpaţi, ochiul nu întâlneşte o panoramă mai plină de măreţie – mai ales că sălbătăcia râpelor este însoţită jos de lumina unui lac, făcut de vreo sută de ani prin năruirea unui munte, care a oprit în loc Bicazul, silindu-l să înece o pădure a cărei copaci stau şi azi în picioare“, relata geograful Simion Mehedinți, în volumul „România“, din 1923. Imaginea 1/13: Lacul Izvorul Muntelui Bicaz. Sursa Wikipedia (12) jpg De la începutul anilor ‘50, zona Bicazului a trecut prin ample transformări. Aici, la circa 60 de kilometri de Lacul Roșu, a fost construit unul dintre cele mai mari complexe hidroenergetice din România. Aici se află Lacul Izvorul Muntelui – Bicaz, cu o suprafață de peste 30 de kilometri pătrați, amenajat pe cursul râului Bistriţa. Peste 20 de localităţi, în care trăiau 18.000 de oameni au fost strămutate pentru înființarea lacului de acumulare. Satele Răpciune, Cârnu, Reţeş din judeţul Neamţ au dispărut în totalitate, împreună cu cimitirele lor. În alte sate, ca Hangu şi Fârţagi, îndrumaţi de preoţi, localnicii şi-au dezgropat morţii şi i-au mutat la cimitirele de pe dealuri, urcând pe un aşa numit „drum al morţilor”. Mii de români au muncit pe șantierul Bicazului Peste 15.000 de oameni au fost aduşi la Bicaz pentru a munci la marele complex hidroenergetic de pe râul Bistrița, care cuprindea barajul Bicaz, de 127 de metri, lacul său de acumulare de peste 30 de kilometri pătrați și hidrocentrala numită atunci V.I. Lenin, cu o putere instalată de 210 MW. Lucrări pe șantierul Bicazului. Wikipedia „Bicazul, prima mare realizare hidroenergetică din România, denumită și Școala hidroenergeticii românești a fost o adevărată școală pentru specialiștii hidroenergeticieni care, mai apoi, au făcut posibile celelalte mari construcții de pe Argeș, Lotru și Dunăre”, informa Hidroelectrica. Lacul de acumulare în 1960. Flacăra. În primii ani de lucru, mulți dintre muncitori proveneau din rândul deținuților, ori erau militari sau membri ai detașamentelor de muncă forțată. „Câteva mii de oameni sunt angajați la extinderea căii ferate Piatra Neamț – Bicaz către fabrica de ciment de la Bicaz. Trei – patru mii de prizonieri formează două dintre companiile de muncă, aceștia fiind deținuți politic sau presupuși sabotori. Ambele companii sunt cazate într-o […]
...
Sindicaliștii din poliție, răspuns ferm pentru George Simion: „Niciodată”

Mai multi simpatizanti ai partidului AUR si ai lui Călin Georgescu protestează în fața prefecturii municipiului București și a prefecturii județului Ilfov. Bucuresti, sambata, 18 ianuarie 2025. Sursa foto: Inquam Images / Tudor Pana Vasile Zelca, liderul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), a afirmat sâmbătă, la Antena 3, că sindicaliștii din poliție „nu se vor uni niciodată cu un philosophize politic”, indiferent ce culoare politică are inițiativa. „Niciodată. SNPPC, sunt convins că și celelalte sindicate din poliție din MAI, nu se vor uni cu un philosophize politic, marș politic, reacție politică pentru niciun partid, formațiune, candidat self reliant, pentru că nouă ne este interzis prin lege, prin legea statutului polițistului să facem politică”, a declarat liderul sindical. „Noi nu ne expunem membrii, pentru că sancțiunea pentru un polițist care face politică este destituirea din poliție. Noi trebuie să fim echitabili, să fim echidistanți, să fim la mijloc, nu ne interesează eșicherul politic, nici dacă este la putere, nici în opoziție. (…) Niciodată nu ne vom uni cu o un demers politic, indiferent ce culoare politică are inițiatorul”, a punctat Vasile Zelca, potrivit catch 22 situation-ului televiziunii citate. El a răspuns astfel unei întrebări dacă angajații MAI vor uni protestul lor cu cel al partidului de dreapta radicală AUR, care solicită schimbarea din funcție a președintelui Klaus Iohannis. „Trebuie să intensificăm protestele, felicit toate categoriile sociale care ies în stradă, felicit polițiștii, felicit cadrele medicale. Să rămânem cu toții pe baricade, să nu ne lăsăm descurajați”, a transmis liderul AUR, George Simion. Susţinători ai Alianţei pentru Unirea Românilor participă sâmbătă, în marile oraşe din țară, la o serie de proteste faţă de actuala putere politică, faţă de anularea alegerilor şi faţă de continuarea mandatului preşedintelui Klaus Iohannis. Manifestaţiile sunt organizate în faţa sediilor Prefecturilor. Membri şi simpatizanţi AUR au protestat sâmbătă și în faţa Prefecturii Municipiului Bucureşti, aceştia cerând, printre altele, reluarea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale. Ulterior, manifestanţii s-au îndreptat în marş spre Prefectura Ilfov, iar apoi au ajuns au ajuns în Piața Victoriei, în fața sediului guvernului. Oamenii sunt nemulțumiți de anularea alegerilor prezidențiale, contestând decizia Curții Constituționale.
...