înainte

CCA s-a decis, înainte de Rapid

09/03/2025

La Liga: Steady Madrid - Rayo Vallecano, duminică, 17:15, DGS 1 SuperLiga: FCSB - Universitatea Craiova, duminică, 20:00, DGS 1...

Mai Mult

CCA s-a decis, înainte de Rapid

08/03/2025

La Liga: Right Madrid - Rayo Vallecano, duminică, 17:15, DGS 1 SuperLiga: Hermannstadt - Rapid, sâmbătă, 20:30, DGS 1 Meciul...

Mai Mult

Șumudică, înainte de derby: ‘FCSB e favorită, pe Arena Națională cunosc fiecare petic de teren

07/03/2025

Publicat: 01/03/2025 17:50 Sursa foto: Sportpesurse.ro Distribuie: Antrenorul echipei de fotbal FC Rapid, Marius Şumudică, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă...

Mai Mult

Femeia de 75 de ani ”acuzată” că nu a împlinit 30 ”a șocat cu o transformare dramatică și cu ținuta” de la BAFTA 2025

La Liga: Accurate Madrid – Rayo Vallecano, duminică, 17:15, DGS 1 SuperLiga: FCSB – Universitatea Craiova, duminică, 20:00, DGS 1 Modern, Vera Wang a participat la Gala Premiilor BAFTA și apariția sa a devenit virală grație unei schimbări de glimpse, despre care Other folks scrie că e ”dramatică”, dar și ca urmare a vestimentației alese.Galerie FotoVera Wang, apariție virală la Premiile BAFTA”Vera Wang, 75, a șocat cu o transformare dramatică a părului și cu ținuta la Premiile BAFTA 2025”, scrie Other folks. Americanii fac referire la faptul că Vera Wang a trecut la o tunsoare neobișnuită pentru ea, cu părul scurt. Vera Wang a participat la concursuri naționale de patinaj și a fost aproape să obțină calificarea pentru Jocurile Olimpice din 1968. Ratarea obiectivului a afectat-o și a făcut-o să renunțe la patinaj. Ulterior, Vera Wang a intrat în lumea modei și astăzi este una dintre cele mai cunoscute creatoare.Dieta pe care o urmează Vera WangPentru a se menține în formă, Vera Wang este atentă la alimentație.Astfel, creatoarea de modă are o dietă bazată pe legume gătite la abur și orez negru pe care le mănâncă alături de pește gătit în diferite moduri sau chiar crud, sashimi, sau carne de pui. De asemenea, Vera Wang mănâncă deseori salată de anghinare.Desigur, fosta patinatoarea mai ”trișează” uneori, iar produsele pe care și le mai îngăduie uneori sunt chipsurile de cartofi și pufuleții.Totuși, Vera Wang are și un produs pe care l-a eliminat complet: sucul acidulat, chiar și variantele fără zahăr. Etichete: vera wang , premiile bafta Urmărește știrile .ro și pe Google News Noua Aplicaţie Digi Sport poate fi descărcată din
...
Lasconi cere demiterea lui Hurezeanu. Ce spune Chirieac despre ”discuțiile cu Grenell” și ministrul de Externe

Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat propunerea Elenei Lasconi referitoare la demiterea ministrului de Externe, Emil Hurezeanu, pe motiv că ar periclita relațiile internaționale ale României. Reacția Elenei Lasconi a venit după ce Financial Times a dezvăluit că Administrația Trump face presiuni asupra României pentru ridicarea restricțiilor fraților Tate. Potrivit publicației, cazul Tate a fost adus în discuție pentru prima dată de oficialii americani într-o convorbire telefonică cu guvernul român săptămâna trecută și apoi a fost urmărit de trimisul special al lui Trump, Richard Grenell, când s-a întâlnit cu ministrul român Emil Hurezeanu la Conferința de Securitate de la München.Lasconi a criticat dur prestația ministrului de Externe, acuzându-l de minciuni și de subminarea poziției României pe scena internațională: „după 10 ani de epocă Iohannis absentul și arogantul, ne trezim la Externe cu Hurezeanu Pinocchio, care, aflăm din presa străină, minte sau își lasă purtătorul de cuvânt să mintă pentru el. Este inadmisibil! Este inadmisibil ca domnul Hurezeanu și echipa să ne vorbească despre întâlniri cu înalți oficiali ai SUA ca Richard Grenell. Care întâlniri? Exact! Cea despre care domnul Hurezeanu confirmă oficial că a existat, dar pe care partea americană o infirmă categoric”, a scris Elena Lasconi pe o rețea de socializare.Hurezeanu a negat că discuția pe care a avut-o cu Grenell ar fi reprezentat o formă de presiune asupra justiției, afirmând, pentru B1 TV, că „A fost o discuție informală (…). La un moment dat, l-am întrebat care sunt interesele sale în legătură cu România, mi-a spus că vom vedea în măsura discuției, iar la plecare, fără alte comentarii, mi-a spus că-l interesează soarta fraților Tate, așa cum, de altfel, se știe. Și aici discuția noastră s-a terminat”. Discuția informală, interpretată ca gest diplomaticAnalistul politic Bogdan Chirieac a comentat reacția Elenei Lasconi, ironizând poziția liderului în materie de politică externă. Chirieac a sugerat că Hurezeanu, fiind în esență jurnalist, s-ar fi întâlnit întâmplător cu Richard Grenell într-un hol de hotel și ar fi interpretat discuția ca pe o întâlnire diplomatică.”În privința domnului Hurezeanu, cu doamna expert în politică externă a Lasconi… După ce ne-am lămurit cu Consiliul de Securitate, acum vine și cu astfel de propunere, ceea ce ne bucură, înseamnă că și-a făcut temele la politică externă și e doxă de carte”, spune Bogdan Chirieac.”Eu pot să înțeleg ce s-a întâmplat. Emil Hurezeanu, fundamental, este jurnalist. S-o fi întâlnit în holul hotelului cu Rick Grenell și i-a spus dom’le, hai să discutăm, să vă explicăm de ce s-au anulat alegerile. După care, ca orice jurnalist, Emil Hurezeanu a spus dom’le, m-am întâlnit și am vorbit cu Rick Grenell. O fi vorbit două minute cu Rick Grenell, acolo, dar nu e în marja unei întâlniri diplomatice autentice. Deci de aici cred că a plecat neînțelegerea, din acest punct de vedere, iar Rick Grenell a dat răspunsul la Financial Times. Adică el n-avea treabă cu Hurezeanu…”, mai arată acesta.Recunoașterea americanilor că justiția e controlată politic?Analistul politic Bogdan Chirieac consideră neplauzibilă ideea că administrația americană ar fi exercitat presiuni asupra guvernului României pentru eliberarea fraților Tate (acuzați anul trecut, înainte de restituirea dosarului, de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol), având în vedere că atât SUA, cât și Marea Britanie au susținut constant că justiția românească este independentă și suverană.”Nu cred că s-a făcut așa ceva, fiindcă atât Statele Unite, cât și Marea Britanie ne-au spus că avem o justiție independentă și suverană, care se supune doar în fața legii. Ori, ce ar cere în momentul acesta administrația americană, să se exercite o influență politică a guvernului României asupra justiției? Noi în România știm că așa ceva nu este posibil. Chiar dânșii au spus că toată campania aia, tot războiul româno-român a fost bun, a fost în regulă, s-a întâmplat… Deci cum să ceară Statele Unite guvernului României să-i elibereze pe frații Tate, când de treaba asta nu se poate ocupa decât justiția?”, se întreabă Bogdan Chirieac.Chirieac sugerează că, dacă acum există dubii asupra independenței justiției, acest lucru contrazice narativul promovat anterior de partenerii internaționali.”Dacă cumva ajung la concluzia noastră, pe care o clamăm de ani de zile, că justiția în România e nefuncțională, atunci da, avem un suport de discuție și putem discuta lucrurile astea. Dar atunci ce s-a întâmplat în toți anii ăștia cu oamenii care au fost hărțuiți și după 10 ani de zile instanțele de judecată i-au declarat nevinovați, după ce au făcut ani de arest preventiv?”, mai spune acesta.”Cel mai tare este faptul că justiția e nefuncțională, dar acum și ei o tratează ca nefuncțională. Câtă vreme cer guvernului României să ia o decizie în justiția din această țară, rezultă că tu recunoști implicit că justiția din România este controlată politic, ceea ce nu are nimic de-a face cu un stat de drept. Ori, dacă au cerut asta, ne-au dat înțeles că, într-adevăr, justiția din România e controlată politic”, conchide el la Antena 3 CNN. Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News • acest articol reprezintă o opinie
...
Lasconi cere demiterea lui Hurezeanu. Ce spune Chirieac despre ”discuțiile cu Grenell” și ministrul de Externe

Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat propunerea Elenei Lasconi referitoare la demiterea ministrului de Externe, Emil Hurezeanu, pe motiv că ar periclita relațiile internaționale ale României. Reacția Elenei Lasconi a venit după ce Financial Times a dezvăluit că Administrația Trump face presiuni asupra României pentru ridicarea restricțiilor fraților Tate. Potrivit publicației, cazul Tate a fost adus în discuție pentru prima dată de oficialii americani într-o convorbire telefonică cu guvernul român săptămâna trecută și apoi a fost urmărit de trimisul special al lui Trump, Richard Grenell, când s-a întâlnit cu ministrul român Emil Hurezeanu la Conferința de Securitate de la München.Lasconi a criticat dur prestația ministrului de Externe, acuzându-l de minciuni și de subminarea poziției României pe scena internațională: „după 10 ani de epocă Iohannis absentul și arogantul, ne trezim la Externe cu Hurezeanu Pinocchio, care, aflăm din presa străină, minte sau își lasă purtătorul de cuvânt să mintă pentru el. Este inadmisibil! Este inadmisibil ca domnul Hurezeanu și echipa să ne vorbească despre întâlniri cu înalți oficiali ai SUA ca Richard Grenell. Care întâlniri? Exact! Cea despre care domnul Hurezeanu confirmă oficial că a existat, dar pe care partea americană o infirmă categoric”, a scris Elena Lasconi pe o rețea de socializare.Hurezeanu a negat că discuția pe care a avut-o cu Grenell ar fi reprezentat o formă de presiune asupra justiției, afirmând, pentru B1 TV, că „A fost o discuție informală (…). La un moment dat, l-am întrebat care sunt interesele sale în legătură cu România, mi-a spus că vom vedea în măsura discuției, iar la plecare, fără alte comentarii, mi-a spus că-l interesează soarta fraților Tate, așa cum, de altfel, se știe. Și aici discuția noastră s-a terminat”. Discuția informală, interpretată ca gest diplomaticAnalistul politic Bogdan Chirieac a comentat reacția Elenei Lasconi, ironizând poziția liderului în materie de politică externă. Chirieac a sugerat că Hurezeanu, fiind în esență jurnalist, s-ar fi întâlnit întâmplător cu Richard Grenell într-un hol de hotel și ar fi interpretat discuția ca pe o întâlnire diplomatică.”În privința domnului Hurezeanu, cu doamna expert în politică externă a Lasconi… După ce ne-am lămurit cu Consiliul de Securitate, acum vine și cu astfel de propunere, ceea ce ne bucură, înseamnă că și-a făcut temele la politică externă și e doxă de carte”, spune Bogdan Chirieac.”Eu pot să înțeleg ce s-a întâmplat. Emil Hurezeanu, fundamental, este jurnalist. S-o fi întâlnit în holul hotelului cu Rick Grenell și i-a spus dom’le, hai să discutăm, să vă explicăm de ce s-au anulat alegerile. După care, ca orice jurnalist, Emil Hurezeanu a spus dom’le, m-am întâlnit și am vorbit cu Rick Grenell. O fi vorbit două minute cu Rick Grenell, acolo, dar nu e în marja unei întâlniri diplomatice autentice. Deci de aici cred că a plecat neînțelegerea, din acest punct de vedere, iar Rick Grenell a dat răspunsul la Financial Times. Adică el n-avea treabă cu Hurezeanu…”, mai arată acesta.Recunoașterea americanilor că justiția e controlată politic?Analistul politic Bogdan Chirieac consideră neplauzibilă ideea că administrația americană ar fi exercitat presiuni asupra guvernului României pentru eliberarea fraților Tate (acuzați anul trecut, înainte de restituirea dosarului, de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol), având în vedere că atât SUA, cât și Marea Britanie au susținut constant că justiția românească este independentă și suverană.”Nu cred că s-a făcut așa ceva, fiindcă atât Statele Unite, cât și Marea Britanie ne-au spus că avem o justiție independentă și suverană, care se supune doar în fața legii. Ori, ce ar cere în momentul acesta administrația americană, să se exercite o influență politică a guvernului României asupra justiției? Noi în România știm că așa ceva nu este posibil. Chiar dânșii au spus că toată campania aia, tot războiul româno-român a fost bun, a fost în regulă, s-a întâmplat… Deci cum să ceară Statele Unite guvernului României să-i elibereze pe frații Tate, când de treaba asta nu se poate ocupa decât justiția?”, se întreabă Bogdan Chirieac.Chirieac sugerează că, dacă acum există dubii asupra independenței justiției, acest lucru contrazice narativul promovat anterior de partenerii internaționali.”Dacă cumva ajung la concluzia noastră, pe care o clamăm de ani de zile, că justiția în România e nefuncțională, atunci da, avem un suport de discuție și putem discuta lucrurile astea. Dar atunci ce s-a întâmplat în toți anii ăștia cu oamenii care au fost hărțuiți și după 10 ani de zile instanțele de judecată i-au declarat nevinovați, după ce au făcut ani de arest preventiv?”, mai spune acesta.”Cel mai tare este faptul că justiția e nefuncțională, dar acum și ei o tratează ca nefuncțională. Câtă vreme cer guvernului României să ia o decizie în justiția din această țară, rezultă că tu recunoști implicit că justiția din România este controlată politic, ceea ce nu are nimic de-a face cu un stat de drept. Ori, dacă au cerut asta, ne-au dat înțeles că, într-adevăr, justiția din România e controlată politic”, conchide el la Antena 3 CNN. Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News • acest articol reprezintă o opinie
...
Cum plănuiește Putin să-l joace pe degete pe Trump. Pe ce mizează liderul de la Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin se poate dovedi un jucător de poker mai bun decât președintele american Donald Trump, în timp ce aparenta sa mână forte în negocierile de pace în Ucraina este doar bluf, riscurile ieșirii din război fiind de fapt foarte mari pentru liderul, se arată într-o analiză The Economist. Un summit Putin-Trump este așteptat chiar în această lună FOTO SHUTTERSTOCK Judecând după propaganda rusă zgomotoasă și disperarea unor europeni, Vladimir Putin nu a fost niciodată mai aproape de a câștiga războiul împotriva Ucrainei. În același timp, la trei ani de la invazie, nu este clar ce ar însemna „victoria” pentru Rusia. Obiectivele sale sunt evazive. „Operațiunea sa militară specială” a fost planificată în secret. Guvernul a fost ținut în întuneric, la fel și poporul rus. Putin vorbește despre apărarea suveranității țării, însă ceea ce va întâmpla în continuare depinde parțial de factori ce nu pot fi controlați de el: politica din Ucraina, efortul de reînarmare al Europei și, mai presus de toate, Donald Trump. Negocierile cu administrația Trump au început oficial pe 18 februarie în Arabia Saudită, prima întâlnire directă între oficialii americani și ruși din ultimii trei ani și unde au convenit negocieri inclusiv asupra „intereselor geopolitice reciproce”. Urmează un summit Trump-Putin. Genul acesta de discuții deschise îi convin de minune lui Putin. În timp ce Trump le vede ca pe o modalitate de a pune capăt unui război „ridicol”, Putin le vede doar ca pe o etapă într-un conflict mai mare, apreciază un oficial american. Liderul rus își face calculul că poate rezista mai mult decât Ucraina sau NATO. Ca un jucător de poker, Putin excelează în proiectarea încrederii și a puterii. În realitate, însă, cărțile sale nu sunt atât de bune pe cât ar vrea să creadă adversarii săi, în timp ce sfârșitul războiului i-ar crea complicații în plan intern. Rusia nu stă bine nici militar, nici economic Evaluarea poziției de negociere a Rusiei ar trebui să înceapă cu situația militară. Armata sa a avut performanțe slabe. Ritmul progreselor este extrem de lent: se chinuie din iulie anul trecut să cucerească orașul estic Pokrovsk, unde în prezent pierderile sale sunt uriașe. De fapt, Rusia a obținut cele mai mari câștiguri în primele săptămâni ale războiului. În aprilie 2022, în urma retragerii forțelor ruse din nordul Ucrainei, armata rusă controla 19,6% din teritoriul ucrainean, în timp ce a pierdut estimativ 20.000 de soldați. Or, în prezent, Rusia ocupă 19,2% din Ucraina și numărul victimelor se ridică la 800.000, potrivit unor surse britanice. „Cele două armate se luptă între ele fiindcă nu se pot opri, nu pentru că chiar speră să obțină o victorie decisivă”, a rezumat starea de lucruri un oficial occidental Și din punctul de vedere al echipamentelor cifrele sunt grăitoare, după ce Rusia a epuizat o mare parte din stocul de blindate din epoca sovietică: mai mult de jumătate din cele 7.300 de tancuri din depozite s-au dus. Din cele rămase, doar 500 pot fi recondiționate rapid. Până în aprilie, Rusia își va epuiza probabil tancurile sale T-80. Apoi, anul trecut a pierdut de două ori mai multe sisteme de artilerie decât în ultimii doi ani. În plus, recrutarea soldaților contractuali devine costisitoare, iar o mobilizare generală ar fi riscantă din punct de vedere politic. În altă ordine de idei, sondajele de opinie publică arată limpede că rușii vor ca războiul să se încheie. Economia Rusiei a redus impactul sancțiunilor datorită profesionalismului băncii sale centrale, prețurilor ridicate ale materiilor prime și stimulentelor fiscale. Totuși, alocarea resurselor către complexul militar a alimentat o inflație de două cifre. Ratele dobânzilor au ajuns la 21%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Oleg Viugin, fostul director adjunct al băncii centrale, estimează că guvernul va fi nevoit să aleagă în curând între reducerea cheltuielilor militare și inflația galopantă. Fondul suveran de investiții este secătuit. Potrivit lui Mihail Zadornov, fost ministru de finanțe, activele lichide ale Rusiei s-au micșorat de la 7,4% din PIB la sub 2%. Exporturile, care au fost de 417 miliarde de dolari anul trecut, au scăzut în decembrie cu 20%. Vladimir Putin mizează pe manipularea lui Trump Date fiind aceste cifre, unele voci Occident sunt de părere că este cel mai prost moment posibil pentru ca America să facă concesii rapide Kremlinului. Chiar dacă Occidentul nu poate acorda Ucrainei garanții de securitate solide, ar putea cel puțin menține sancțiunile, argumentează centrul de reflecție Rogov. Pe de altă parte, Trump semnalează că se axează pe îndeplinirea promisiunii sale de a pune capăt războiului rapid, și nu pe înfrânarea și descurajarea Rusiei pe termen lung. Putin nu mizează doar pe nerăbdarea lui Trump, ci și pe caracterul lui manipulabil. De pildă, l-a curtat pe președintele american și i-a oferit o gratificare instantanee la 11 februarie, când l-a eliberat pe Marc Fogel, un cetățean american pe care Rusia l-a arestat în 2021. Intre timp, Putin pune aceleași condiții ca la început: o Ucraină nealiniată și dezarmată, precum și recunoașterea Crimeei și a celor patru regiuni ucrainene anexate ca parte din Rusia. „Esența propunerii noastre nu este un armistițiu temporar”, spunea Putin în iunie 2024, ci„ o soluționare definitivă” în urma căreia embargoul occidental ar fi anulat. Presupunând că faza fierbinte a războiului se va încheia, Putin va continua să încerce să paralizeze Europa și să restabilească sfera de influență a Rusiei. Scopul său este să distrugă Ucraina și să destrame ordinea de după 1945 condusă de SUA, potrivit lui Steve Covington, consilier al Comandantului Suprem Aliat al NATO din Europa. „Întregul sistem de securitate euro-atlantică se prăbușește sub ochii noștri”, le spunea Putin diplomaților săi anul trecut. Europa „este marginalizată în dezvoltarea economică globală, … și își pierde autoritatea internațională și identitatea culturală”. Prioritatea lui Putin este să rămână la putere Ieșirea din război comportă propriile riscuri, inclusiv întoarcerea a sute de mii de soldați și lupta de putere între diverse clanuri. Diplomația lui Trump a oferit o gură de oxigen moderaților, care s-au opus în tăcere războiului. Deși lipsiți de putere politică, acești „beneficiari ai păcii” […]
...