Lecturii

Ziua Națională a Lecturii, serbată în avanpremieră la BCU „Carol I”

12/03/2025

Miercuri, pe 12 februarie 2025, de la ora 18:00, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Academia Română,...

Mai Mult

VIDEO Marcel Ciolacu a anunțat când se va deschide Cazinoul din Constanța, printr-un nou videoclip pe TikTok

Marcel Ciolacu. Foto: Inquam Photography / George Călin Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că reabilitarea Cazinoului din Constanța se încheie săptămâna viitoare și acesta va putea fi deschis publicului. Liderul PSD a vizitat clădirea și a făcut anunțul printr-un videoclip postat pe TikTok. Oficialul a povestit că în copilărie venea alături de familia sa pe faleza din Constanța. „Sunt ferm convins că nu sunt singurul care venea împreună cu părinţii, când skills copil, pe faleza din Constanţa şi ne uitam la ruina Cazinoului, şi locuitorii din Constanţa care stăteau pe băncuţe, cei mai în vârstă, ne povesteau poveştile de la Cazinou, cum a fost construit în 1910, cum a fost bombardat în război, cum s-au găsit scrisorile deţinuţilor politic care au muncit în acest cazinou, în pereţi. Erau trei puncte de atracţie în Constanţa: cazinoul, ruina cazinoului, de fapt, skills delfinariul şi skills acvariul, care este vizavi de cazinou”, a spus Marcel Ciolacu în videoclipul de pe TikTok. @marcel_ciolacu Am vizitat Cazinoul din Constanța, este aproape gata. După ani buni, oamenii pot vizita acest loc wonderful!✨ #marcelciolacu #romania #psd #emotii #cazinoconstanta ♬ sunet long-established – marcel_ciolacu Reabilitarea cazinoului se încheie săptămâna viitoare. „Mă bucur mult că săptămâna viitoare se termină refacerea Cazinoului din Constanța și va fi dat drumul publicului pentru a-l viziona și a vedea această superbă clădire și construcție. Puţină lume ştie, când eram vicepremier, premier skills Mihai (Mihai Tudose, n.r.), am pornit pentru a trece cazinoul pe listă la CNI (Compania Naţională de Investiţii, n.r.), pe lista-sinteză, şi după cinci ani de renovare, fiind foarte multă migală în reconstrucţia cazinoului, şi după vreo trei ani de licitaţii şi contestaţii, în sfârşit, constănţenii şi noi, toţi românii, o să putem vizita din nou Cazinoul din Constanţa. Mă bucur imens că încă un obiectiv pe care l-am început când eram vicepremier acum îl finalizez când sunt prim-ministru”, a mai spus Marcel Ciolacu. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, menționa într-o postare din 8 ianuarie că reabilitarea Cazinoului din Constanța a fost finanțată din bugetul de stat și lucrările au fost demarate în 2020.
...
Cât de afectate vor fi România și UE de taxele lui Trump. Soluțiile Bruxelles-ului, explicate de un expert în politici comerciale europene

Se ascut armele în „războiul tarifelor”: SUA impun de luni taxe vamale de 25% asupra importurilor de aluminiu și oțel, iar UE e vizată. Expert în politicile comerciale ale Uniunii Europene, Ciprian Grumaz explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cât de expusă e România și ce daune am putea suferi. Klaus Iohannis și Donald Trump la Casa Albă. FOTO: Guliver / Getty Images / Chip Somodevilla Adevărul: SUA și UE sunt aliați importanți, iar interesele lor sunt în cea mai mare parte comune, mai puțin unele interese comerciale. Care ar fi istoricul acestor conflicte de natură economică, poate începând cu mandatul lui Barack Obama, continuând (mai ales) cu Trump, dar și cu Biden (autorul unor legi protecționiste)? Ciprian Grumaz: Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) s-au bucurat, mai ales în istoria recentă, de cea mai integrată relație economică din lume, și au avut cea mai vastă relație comercială și de investiții. La începutul anilor 2000, dispute UE-SUA au privit, spre exemplu, regimul fiscal federal de reduceri pentru impozitul pe profiturile obținute din exporturi (Foreign Sales Corporation-FSC), măsurile clasice de protecție a oțelului (Steel Safeguards Measures), indicațiile geografice pentru anumite produse sau utilizarea noilor tehnologii despre care nu existau date suficiente, în creșterea animalelor și în agricultură, precum hormonii, respectiv, organismele modificate genetic (OMG). Toate acestea au revenit într-o formă sau alta pe parcursul anilor. În mandatul lui Barack Obama au continuat, în special, divergențele privind produsele agricole. UE are o serie de măsuri sanitare și fitosanitare mult mai severe decât SUA, iar acestea limitează comerțul cu o serie de produse alimentare. În plus, UE interzice utilizarea unor tehnologii în procesul de creștere a animalelor. De asemenea, schema de indicații geografice a UE limitează importul unor mâncăruri, vinuri sau băuturi spirtoase din SUA care sunt etichetate cu denumiri protejate în UE, însă văzute ca generale în SUA (spre exemplu brânza gorgonzola). Tot în mandatul lui Barack Obama au început negocierile pentru un tratat comercial între UE și SUA (Transatlantic Trade and Investment Partnership), cu scopul de a alinia interesele comerciale. Însă, acestea au eșuat în mare parte din cauza divergențelor privind agricultura (hormoni și spălarea cărnii de pui în clor) și o imensă eroare de comunicare către public și marketing. Dar în timpul primului mandat al lui Donald Trump? Administrația Trump a încercat să poarte negocieri pentru un nou tratat comercial cu UE, dar UE a dorit excluderea produselor agricole de la negocieri și limitarea discuțiilor la mărfurile industriale. În mandatul lui Donald Trump, relațiile comerciale au avut de suferit într-un mod mai evident. Aceasta s-a întâmplat în special din cauza obsesiei cu privire la aluminiu și oțel. Conex, au existat o serie de negocieri și amenințări referitor la diverse taxe vamale privind produse de marcă precum bourbon-ul sau motocicletele Harley Davidson vs. importurile de mașini europene. De asemenea, the U.S. “Buy American” Act a avut un impact notabil asupra relațiilor UE-SUA, deoarece limitează participarea companiile europene la proiectele guvernamentale americane. În ceea ce privește UE, aceasta a promovat o serie de măsuri privind pe de-o parte combaterea amenințărilor economice străine, și pe de altă parte problemele de mediu, clima, și sustenabilitatea, precum Pactul Verde European, incluzând De la Fermă la Farfurie, Strategia pentru Biodiversitate 2023. La acestea se adaugă componenta tot mai mare non-comercială din Capitolele privind Comerțul și Sustenabilitatea din Acordurile de Comerț al UE. Aceste inițiative au primit diverse critici din partea SUA deoarece au potențialul de a restricționa accesul produselor americane în piața unică. Nici Biden nu a iubit Uniunea Europeană Nici anii trecuți, cu Biden la Casa Albă, relațiile comerciale bilaterale nu au fost lipsite de turbulențe. Care au fost principalele probleme și neînțelegeri între UE și SUA, înainte ca Trump să obțină al doilea mandat? Și în timpul Administrație Biden au existat o serie de probleme, printre care aș aminti disputa OMC/WTO Airbus-Boeing, taxele pentru serviciile digitale, bateriile pentru vehiculele electrice sau veșnica discuție privind taxele pentru oțel și aluminiu. În același timp, Joe Biden și-a manifestat mereu sprijinul pentru UE și angajamentul de a revitaliza parteneriatul transatlantic. Cea mai notabilă inițiativă din această perioadă este Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie/EU-US Trade and Technology Council (TTC). Acest Consiliu oferă un forum de înalt nivel pentru coordonarea abordărilor privind unele aspecte de importanță majoră în domeniul economic, tehnologic și al comerțului mondial și aprofundează relațiile economice transatlantice. O schimbare majoră produsă în timpul lui Joe Biden privește coordonarea politicilor de comerț în SUA. Departamentul Comerţului, care se ocupă sprijinirea intereselor comerciale şi ajută companiile americane în exporturi, a devenit mai proeminent decât Biroul pentru politici comerciale ale SUA (USTR), care elaborează şi coordonează politicile SUA privind comerţul internaţional, bunurile şi investiţiile directe şi administrează negocierile cu alte ţări. Această schimbare s-a petrecut pentru a contracara China mai bine și a proteja companiile americane, prin adoptarea de măsuri unilaterale protecționiste, nu prin negocieri. Cu toate problemele existente, Uniunea Europeană și Statele Unite au cea mai dezvoltată relație bilaterală în materie de comerț și investiții și cea mai integrată relație economică din lume. Împreună, realizează aproape 30% din comerțul mondial cu bunuri și servicii și 43% din PIB-ul mondial. Cum ar putea arăta lucrurile, în cazul unui conflict comercial dur? Oarecum nesurprinzător, având în vedere acest caracter extraordinar, așa cum am menționat deja, relația comercială și de investiții dintre UE și SUA a generat mereu o serie de dispute comerciale. Însă, UE și SUA au găsit mereu o cale pentru a rezolva disputele dintre ele. În plus, barierele comerciale, taxele vamale dintre UE și SUA au fost mereu scăzute. Cred că, pentru moment, oricât ne-ar displăcea atitudinea Administrației Trump în această perioadă, nu putem vorbi de un conflict dur comercial sau economic între SUA și UE. „Armele” Bruxelles-ului Cum a răspuns de-a lungul anilor și cum ar putea răspunde de acum Uniunea Europeană „egoismului” american? Se pare că UE a fost mereu disponibilă pentru o abordare diplomatico-economică mai dinamică. Această abordare este și mai clară tocmai în această perioadă în relația cu China, spre […]
...
Situație șocantă în Malta, unde moștenitorul unui imperiu, acuzat că a ucis o jurnalistă cu o mașină capcană, a fost eliberat

Nici urmă de regret pentru moștenitorul unui imperiu din Malta care și-a plătit libertatea după ce a ucis o jurnalistă, conform acuzațiilor. Yorgen Fenech este moștenitorul unui grup de cazinouri și hoteluri din Malta. El a fost arestat în 2019, acuzat de complicitate la uciderea jurnalistei care investiga cazuri de corupție Daphne Caruana Galizia, în 2017. Acum, a fost eliberat pe cauțiune neavând nici măcar o dată stabilită pentru procesul său. Tocmai întârzierile în aducerea cazului în faţa unui juriu le-au permis avocaţilor săi să pledeze cu succes pentru eliberarea pe cauţiune.Milionarul maltez a promis 50 de milioane de euro în numerar și acțiuni drept garanție pentru eliberarea sa. Caruana Galizia a fost ucisă de o maşină-capcană care a fost detonată în timp ce îşi părăsea locuinţa din Bidnija, Malta. Partidul de guvernământ a fost atunci implicat într-un scandal uriaș, acuzațiile cele mai grave fiind de mușamalizare. La cinci ani după primele acuzații, Fenech a părăsit, joi seara, penitenciarul Corradino. El este doar unul din cei șapte care au fost acuzați în legătură cu crima. Neagă acuzațiile și pledează nevinovat. Totuși, după 8 ani de la crimă, niciunul dintre cei acuzați nu au fost trimiși în judecată. Singurii condamnați sunt doi frați care au plantat bomba. Ei au fost condamnați la 40 de ani de închisoare. Un complice al lor a furnizat probe pentru acuzare și a primit o pedeapsă mai mică. Doi dintre bărbaţii acuzaţi că au furnizat bomba sunt în arest în aşteptarea procesului. Melvin Theuma, un şofer de taxi care susţine că a acţionat ca intermediar, a obţinut o graţiere prezidenţială în schimbul depunerii mărturiei şi trăieşte sub protecţia poliţiei.Fundația care poartă numele jurnalistei, înființată de familia sa, a transmis după eliberarea moștenitorului maltez: ”Explozia bombei care a ucis-o a fost un avertisment: sistemul de justiţie le dezamăgeşte pe victime. Deşi nimeni nu poate fi ţinut în închisoare fără proces pe termen nelimitat, procesele ar putea şi ar trebui să fie finalizate înainte ca o cauţiune să devină o preocupare. Inculpaţilor, procurorilor şi instanţelor nu ar trebui să li se permită să prelungească procedurile timp de ani de zile”, citează The Guardian. Condițiile cauțiuniiYorgen Fenech trebuie să semneze în fiecare zi un carnet de cauțiune la o secție de poliție, să stea în casă între orele 17:00 și 11:00, să locuiască numai la o adresă cuvenită cu instanța, iar un ofițer de poliție va staționa în fața reședinței sale 24 de ore pe zi. În plus, i se interzice să se apropie la mai puțin de 50 de metri de coastă sau de aeroport. Documentele și pașaportul său sunt reținute de instanță. Problema este dată de întârzierea procesului. Legislaţia malteză permite inculpaţilor să părăsească închisoarea în cazul în care trece o perioadă de 30 de luni fără proces după actul iniţial de acuzare.Caruana Galizia avea un bloc politic foarte citit și era foarte cunoscută în Malta. Înainte să moară, în vizorul ei erau prim-ministrul laburist de atunci al Maltei, Joseph Muscat, şi miniştrii săi. Muscat a fost forţat să demisioneze în 2019 pe fondul crizei. Cu toate acestea, partidul său a continuat să câştige alegerile generale din 2022 şi rămâne la putere şi în prezent. Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News
...
Ziua decisivă: Demisionează, luni, 10 februarie, Klaus Iohannis din funcția de președinte? Sondajul momentului

A treia încercare a fost cu noroc pentru ”suveraniștii” României! Din a treia au reușit să respecte regulamentul în vederea depunerii cererii de suspendare din funcție a președintelui Klaus Iohannis. Luni, 10 februarie, liderii coaliției sunt puși în fața a două situații. Pe de o parte, conducerea PSD, PNL și UDMR se întâlnește pentru a discuta luni cererea opoziției de suspendare a lui Klaus Iohannis. Pe de altă parte, surse politice vorbesc chiar despre o întâlnire a președintelui Klaus Iohannis cu liderii coaliției. ”Eu, oricum, peste puține luni, plec. Și ce am făcut este de domeniul trecutului”Președintele Klaus Iohannis afirma, recent, la Bruxelles, despre discuția cu privire la suspendarea sa din funcție că ”În Constituție scrie foarte clar și îmi spune că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales. (…) Eu, oricum, peste puține luni, plec. Și ce am făcut este de domeniul trecutului. Mi le asum şi pe cele bune, şi pe cele rele. Dar acum trebuie să ne pregătim pentru noi alegeri. România trebuie să aleagă un președinte. Şi românii trebuie să înţeleagă că asta este tema pe care trebuie să o discutăm. Nu văd sincer o utilitate în discuții prelungite despre dacă trebuia să stau sau nu trebuia să stau. Nu asta este tema”. Președintele Klaus Iohannis se află în fața a trei situații: rămânerea în funcție, suspendarea sau demisia. Suspendarea ne ține în agonieDespre suspendarea cerută de POT, AUR și SOS, a spus chiar Ilie Bolojan, președintele PNL, că este praf în ochi, fiind, de fapt, o aberație. Dacă se va vota suspendarea din funcția de președinte, ar urma să fie organizat un referendum în vederea suspendării, ca apoi să fie organizate alegerile prezidențiale mult mai târziu, nu în luna mai. Ar fi, de fapt, doar o prelungire a crizei politice în care ne aflăm. ”În varianta în care această cerere ar trece, am avea un referendum de suspendare care s-ar organiza în campania prezidențială. Dacă acel referendum ar trece, ar trebui organizate alegeri după datele stabilite de 4 mai și 18 mai. Este un nonsens instituțional. Nu se pune problema să aperi un om, pe domnul Iohannis. Dar este un nonses, dacă aperi stabilitatea instituțională a țării noastre. Este un joc politic. Președintele are la final de mandat o imagine publică, o cotă scăzută. Atunci e foarte ușor să te urci pe un val popular, să îl critici. Caută să își mobilizeze electoratul, să îl țină în priză pentru alegerile din mai. Este un joc politic. Gândiți-vă că președintele Iohannis mai are maximum o sută de zile de mandat. Nu influențează sub nici o formă lucrurile care se întâmplă” a spus Ilie Bolojan. Vezi aici mai mult Marcel Ciolacu, președintele PSD, a afirmat că subiectul efectiv nu-l interesează. ”Nu eu influențez demisia președintelui, nu i-o cer eu, înainte, când i-o ceream, nu mă dădeați la televizor, acum înțeleg că e de bon ton. Nu i-o cer eu că nici nu mă interesează” a spus premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD. ZiarInfo a realizat un sondaj printre cititori, pentru a vedea dacă suspendarea președintelui este un subiect de interes pentru români și dacă ar trebui să fie suspendat președintele sau nu. Rezultatele arată că 55% dintre români consideră că președintele ar trebui să plece din funcția pe care ar fi trebuit s-o părăsească din decembrie 2024, dacă ar fi continuat desfășurarea alegerilor prezidențiale, suspendate înainte de al doilea tur. 20% sunt în asentiment cu Marcel Ciolacu, efectiv nu-i interesează subiectul, pe când în jur de 24% consideră că președintele ar trebui să rămână în funcție până la predarea mandatului. Conform declarațiilor de pe scena politică și variantelor care există pe masa decidenților, este puțin probabil să existe o demisie sau o suspendare a președintelui, care doar ar destabiliza România și mai mult decât este în momentul de față. Situația de față este dată și de o lipsă a reglementării situației excepționale în care ne aflăm.Articolul 83 din Constituția României prevede că ”Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”. Deci, cum nu avem un jurământ depus de către președintele nou ales, mandatul președintelui Klaus Iohannis ar fi justificat. Dar aceeași Constituție prevede că mandatul este de 5 ani, împliniți, pentru președinte, în decembrie. În același timp, articolul numit prevede că mandatul poate fi prelungit în caz de război sau catastrofă. În caz de demisie, Guvernul trebuie să organizeze alegerile prezidențiale în termen de trei luni, iar, în caz de suspendare, în 30 de zile va fi organizat un referendum de demitere, ca apoi, dacă va fi demis președintele, să fie organizate alegeri prezidențiale. Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News
...