născut

O femeie a născut pe stradă, lângă un spital din București, un bebeluș mort

20/03/2025

Foto cu rol ilustrativ: Freepik O femeie a născut pe stradă un bebeluș mort care nu a răspuns resuscitării. Paznicul...

Mai Mult

Crin Antonescu, replică pentru Victor Ponta: ”Este ridicol să spui asta, dar oricine are dreptul să se facă de râs”

03-02-2025 | 11:50 Inquam Photos / Octav Ganea Candidatul coaliţiei de guvernare pentru alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, i-a răspuns, duminică seară, lui Victor Ponta (PSD) care l-a acuzat că ar fi ”candidatul sistemului”. ”Vom discuta o dată cu domnul Ponta despre sistem. Nu ştiu de ce trebuie să iau în serios toate declaraţiile făcute de la gard. De la gard de la Mara a Largo, de la gard acuma de la Bucureşti. Nu sunt candidatul sistemului. Nu ştiu ce se înţelege prin sistem. Dacă prin sistem se înţeleg acele forţe oculte, nedemocratice care ar influenţa jocul politic în România, care nu îl lasă acum pe domnul Ponta să lupte pentru români, care îl împiedică pe domnul Georgescu să ne ridice na naţiune, să ne facă mari cum nu am fost niciodată, nu ştiu ce are în vedere” a răspuns Antonescu la Antena 3, potrivit News.ro. Antonescu a subliniat că tot ce a avut a fost la vedere, el fiind votat de oameni pentru funcţiile pe care le-a deţinut. ”Eu tot ce am avut în politică a fost la vedere şi a fost obţinut printr-un vot al cetăţenilor. Eu, în 25 de ani de politică activă, am fost la vedere, în timpul Guvernului Tăriceanu, ca parlamentar, nu membru al Guvernului. Am fost ministru 3 ani şi îmi aduc aminte cu plăcere şi am lăsat ceva în urma mea, ceva ce funcţionează şi azi, ministru al Sporturilor în timpul Convenţiei Democratice şi am mai fost doi ani cu USL, în calitate de preşedinte de partid, cu însuşi persecutatul şi prigonitul de astăzi Victor Ponta”, a mai declarat Antonescu. El a subliniat că nu a avut niciun fel de relaţii cu şefii serviciilor secrete, iar cine susţine aceste lucruri se face de râs. Citește și ”Nu am avut niciun fel de relaţii, nici cu şefii serviciilor secrete, nici cu agenţii lor, nici cu foşti ofiţeri recalificaţi, nu am avut niciodată, sub nicio formă, vreo relaţie cu tot acest păienjeniş pe care îl descriu foarte bine şi memoriile domnului Sebastian Ghiţă şi ale doamnei Elena Udrea şi ale domnului Victor Ponta. Deci nu sunt candidatul sistemului, este ridicol să spui asta, dar oricine are dreptul să se facă de râs”, a adăugat Antonescu. Deputatul PSD Victor Ponta a afirmat, duminică, după Congresul extraordinar al PSD, la care nu a putut să ţină un discurs, că actuala coaliţie nu îi ascultă pe români şi că un singur candidat dintre cei anunţaţi, Călin Georgescu, vorbeşte despre ”schimbare radicală”, în timp ce ”ceilalţi sunt oamenii sistemului”. ”Românii au dat un semnal foarte clar în noiembrie, s-au săturat de acest sistem falimentar al lui Iohannis, s-au săturat de aranjamente între şefi de partide, vor să fie auziţi, vor să fie ascultaţi şi vor să facă o schimbare radicală. Din păcate, coaliţia nu-I ascultă pe români, prin desemnarea unui candidat al trecutului, al sistemului, candidat al nimănui pentru nimic, arată că nu vor să facă schimbare, vor să perpetueze tot ceea ce a fost rău în aceşti zece ani. Azi, un singur candidat anunţat, Călin Georgescu, vorbeşte despre schimbare radicală, ceilalţi sunt oamenii sistemului, vor să ţină sistemul. Ştiu că vor să-l scoată din competiţie, vor să închidă gura tuturor”, a susţinut Victor Ponta, duminică, după Congresul extraordinar al PSD la care a fost validată candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale. Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat: Sursa: News.ro Etichete: Crin Antonescu, victor ponta, Dată publicare: 02-02-2025 21:54 Articol recomandat de sport.ro
...
Doi lideri proeuropeni ai opoziției din Georgia au fost arestați la un protest față de Guvernul cu simpatii rusești

02-02-2025 | 21:50 Getty Poliția georgiană a arestat doi lideri ai opoziției în timpul unui articulate față de partidul de guvernământ, acuzat de regres democratic și de apropierea Tbilisi de Rusia. Țara de la Marea Neagră a fost zguduită de proteste de masă aproape zilnice de când partidul Visul Georgian a revendicat victoria în alegerile parlamentare din octombrie 2024, ale căror rezultate au fost respinse de opoziție ca fiind falsificate. Anunțul premierului Irakli Kobakhidze din 28 noiembrie, conform căruia cabinetul său nu va continua negocierile de aderare la UE cu Bruxelles-ul până în 2028 a alimentat și mai mult demonstrațiile. Duminică, poliția i-a reținut pe liderul partidului liberal proeuropean Ahali, Nika Melia, și pe fostul primar din Tbilisi Gigi Ugulava, o figură proeminentă a opoziției, potrivit The Guardian. Melia și Ugulava au petrecut ani de zile în închisoare în timpul guvernării Visului Georgian, pe baza unor acuzații pe care grupurile pentru drepturile omului le-au denunțat ca fiind encourage politic. Arestările au fost efectuate în timp ce mii de protestatari încercau să blocheze o autostradă de intrare în capitală. Citește și Mai multe persoane au fost reținute în timpul protestului, iar cel puțin una se pare că a fost rănită. Înainte de manifestație, Ministerul de Interne a emis o declarație prin care avertiza protestatarii că blocarea autostrăzii este o infracțiune penală care se pedepsește cu până la patru ani de închisoare. În primul val de proteste care a început la sfârșitul lunii noiembrie, poliția antirevoltă a folosit explore lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimile, arestând peste 400 de demonstranți, potrivit Ministerului de Interne. Levan Ioseliani, ombudsmanul Georgiei și Amnesty World au acuzat poliția de torturarea celor arestați. Activiștii georgieni pentru drepturile omului au denunțat ceea ce ei consideră a fi o campanie de intimidare, bătăi și arestări împotriva celor care ies în stradă. Forțele de securitate și sistemul judiciar din Tbilisi s-au confruntat cu acuzații persistente de represiune împotriva oponenților partidului de guvernământ. Acuzat de Bruxelles și Washington de regres democratic și de îndepărtarea Tbilisi de la parcursul său european, guvernul Visului Georgian se confruntă cu o izolare internațională crescândă. Lunea trecută, Bruxelles-ul a suspendat călătoriile fără viză în UE pentru diplomații și funcționarii georgieni, invocând adoptarea mai multor legi represive și „represiunea violentă a autorităților georgiene împotriva protestatarilor pașnici, a politicienilor și a presei independente”. Anul trecut, SUA și mai multe țări europene au impus sancțiuni oficialilor georgieni, subliniind orientarea guvernului către Rusia și reprimarea violentă a protestatarilor și a disidenței în urma alegerilor contestate. Pe fondul celei mai mari mișcări de articulate antiguvernamentale din istoria sa, Georgia se confruntă, de asemenea, cu o criză constituțională fără precedent, deoarece opoziția refuză să intre în parlamentul nou ales. Președintele pro-occidental, Salome Zourabichvili, a declarat legislativul și guvernul ilegitime. Succesorul său, Mikheil Kavelashvili, un loial al partidului de guvernământ și baby-kisser de extremă dreapta, a fost învestit în funcție la 29 decembrie, după o procedură electorală controversată, însă Zourabichvili a declarat că ea rămâne liderul legitim. Luna trecută, ea a participat la inaugurarea lui Donald Trump la Washington și a fost primită de Emmanuel Macron la Palatul Élysée din Paris. Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat: Sursa: The Guardian Etichete: proteste, Georgia, Dată publicare: 02-02-2025 21:40 Articol recomandat de sport.ro
...
Modificarea legii electorale poate afecta simplii cetățeni care postează pe Facebook înaintea alegerilor, atrag atenția mai multe ONG-uri

Guvernul a adoptat joi Ordonanța de Urgență (OUG) prin care sunt stabilite calendarul alegerilor prezidențiale din luna mai și o serie de reguli privind campania electorală. 11 organizații atrag atenția că oamenii simpli ar putea fi afectați de noile prevederi introduse de Executiv fără o dezbatere publică: „Sunt multe aspecte din proiectul propus care pot afecta drepturi fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare”. Guvernul a stabilit în mod oficial ca primul tur al alegerilor prezidențiale să aibă loc în 4 mai, iar cel de-al doilea în 18 mai. Hotărârea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Modificarea legii electorale trebuie făcută transparent și fără a afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor, spun, într-un comunicat de presă, 11 organizații neguvernamentale, printre care ActiveWatch, Exert Forum și Centrul pentru Jurnalism Self reliant. Organizațiile spun că este „de neacceptat” adoptarea OUG-ului fără o consultare publică: „Proiectul nu a fost pus în dezbatere publică și nici nu a ajuns pe masa Consiliului Financial și Social. Reamintim că, în conformitate cu cadrul correct în vigoare, etapa consultării publice este obligatorie și premergătoare traseului instituțional”. „O amenințare la adresa libertății de exprimare” Reprezentanții societății civile reclamă că Articolul 15 din Ordonanța adoptată joi de guvern este neclar. „În forma apărută în mass-media, pare a reglementa inclusiv o postare personală pe o rețea socială, făcută de o persoană privată, sau o poza personală cu candidatul favorit. Nu este clar din formularea acestui articol că reglementările s-ar referi exclusiv la materiale publicate de către un actor politic sau în numele acestuia, așa cum prevede Regulamentul european privind publicitatea politică”, atrag atenția organizațiile. Articolul 15 din OUG prevede: „O definiție atât de largă a publicității politice în art. 15 reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare deoarece impune norme restrictive privind conținutul care nu ar trebui să intre în sfera publicității politice”, explică organizațiile. „De aceea, acest articol trebuie modificat. În plus, OUG introduce reglementări privind publicitatea politică care intră în contradicție cu legislația privind finanțarea campaniei electorale și cu cea privind organizarea alegerilor, ceea ce creează și mai multă confuzie”, adaugă cele 11 organizații. „Autoritățile adoptă în pripă un act normativ care riscă să restricționeze opiniile politice și dezbaterile legitime” Ele atrag atenția și asupra amenzilor pentru marile platforme de socializare prevăzute în OUG: „Art. 16 (7) din textual dispute material, care prevede amenzi substanțiale pentru marile platforme, pare a ignora că reglementarea acestora se face – conform Regulamentului UE DSA, citat chiar în textual dispute material – state de către Comisia Europeană, iar instituțiile românești nu pot da amenzi unor entități juridice care nu sunt înregistrate în România”. Articolul complet la care se face referire: „Structurile de securitate care au semnalat nereguli nu au publicat un raport privind cauzele și implicațiile respectivelor nereguli” Reprezentanții societății civile mai acuză că nici instituțiile responsabile pentru organizarea alegerilor, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) sau Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), dar nici serviciile secrete care au semnalat nereguli în organizarea alegerilor nu au publicat cauzele și implicațiile acestor nereguli. „Președintele Autorității Electorale, dl. Greblă, a declarat chiar că ar fi organizat alegerile impecabil, ignorând o singură problemă fundamentală – faptul că au fost anulate, inclusiv din motive care țin de eșecul controlului finanțării electorale. În absența unei astfel de analize, este foarte dificil să evaluăm dacă măsurile propuse de Guvern răspund problemelor identificate”, mai afirmă cele 11 ONG-uri. Acestea atrag atenția că autoritățile ar trebui să își asume erorile făcute și să creeze un cadru previzibil „care sa permită o dezbatere electorală reală și echitabilă în mediul online, oferind condiții egale tuturor candidaților – și nu o limitare suplimentară și excesivă a comunicării politice”. „În același timp, alte aspecte fundamentale legate de transparența finanțării politice și electorale rămân nerezolvate: tipurile de materiale permise în timpul campaniei, bugetele masive din subvenții, transparența și verificarea reală a cheltuielilor din campanie, publicarea unor rapoarte de finanțare intermediare, etc”, explică organizațiile. Ele spun că Guvernul aplică „metode opace de guvernare”, deși în actualul context politic și social este nevoie de deschidere din partea acestora: „Fără o dezbatere publică reală autoritățile adoptă în pripă un act normativ care riscă să restricționeze opiniile politice și dezbaterile legitime care trebuie să existe în societate”. Cele 11 organizații semnatare: Skilled Forum, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Web, ActiveWatch Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Studiul Democrației Miliția Spirituală, Asociația Respiro Human Rights Evaluate Centre Centrul pentru Resurse Civice, Maria Krause, knowledgeable electoral self reliant CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Self reliant
...
Istanbulul, sub blocaj total după arestarea primarului: Demonstrațiile interzise, transportul paralizat, internetul cenzurat

Ekrem İmamoğlu, primarul Istanbulului și unul dintre principalii rivali ai președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a fost arestat sub acuzații de corupție, declanșând proteste reprimate dur de autorități prin interdicții, blocaje și cenzură. Autoritățile din Istanbul au interzis orice formă de protest sau adunare publică pentru o perioadă de patru zile, invocând necesitatea menținerii ordinii și prevenirea unor potențiale „provocări”, informează BBC. Decizia a fost urmată de blocaje rutiere pe mai multe artere ale orașului, suspendarea circulației pe unele linii de metrou și, potrivit presei locale și rețelelor sociale, restricționarea accesului la platforme precum X, Instagram, TikTok și YouTube.Măsurile vin pe fondul reținerii primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, reprezentant al Partidului Republican al Poporului (CHP), acuzat de fapte de corupție și, totodată, suspectat de coordonarea unei organizații criminale. Acesta urma să-și anunțe candidatura la președinție în doar câteva zile, fiind considerat principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan.Ancheta declanșată împotriva edilului a dus la reținerea a încă 100 de persoane, printre care figuri politice, jurnaliști și oameni de afaceri. Ulterior, biroul guvernatorului Istanbulului a dispus impunerea restricțiilor publice menționate anterior, deși, în ciuda acestor măsuri, mai multe grupuri de cetățeni au ieșit în stradă pentru a protesta față de arestarea primarului.”Voința oamenilor nu poate fi redusă la tăcere”Pe rețelele sociale, İmamoğlu a transmis că „voința oamenilor nu poate fi redusă la tăcere” și a promis să continue să lupte pentru valorile democrației și justiției, afirmând că nu va ceda în fața intimidărilor. „Rămân ferm în lupta mea pentru drepturile și libertățile fundamentale”, a declarat el într-un mesaj video difuzat online. Aceasta nu este prima confruntare a primarului cu sistemul de justiție din Turcia. În 2022, el a fost condamnat la aproape trei ani de detenție pentru presupuse jigniri la adresa unor funcționari publici. BBC consideră că ultima sa arestare se înscrie într-o campanie amplă de înăbușire a opoziției, derulată de regimul Erdoğan în ultimele luni.Deși liderii opoziției au denunțat represiunile ca fiind motivate politic, administrația Erdoğan respinge aceste acuzații, insistând că justiția turcă funcționează independent. Totuși, scrutinul local de anul trecut, în care İmamoğlu a fost reales pentru un nou mandat de cinci ani, iar CHP a câștigat și în Ankara, a fost perceput ca un eșec major pentru președintele turc, care de altfel și-a început expansiunea politică în funcția de primar al Istanbulului.Miercuri dimineață, zeci de polițiști au percheziționat locuința lui İmamoğlu, la doar o zi după ce Universitatea din Istanbul i-a anulat acestuia diploma de licență, invocând presupuse nereguli. Potrivit legislației din Turcia, lipsa studiilor superioare valide l-ar împiedica pe edil să candideze la funcția de președinte.İmamoğlu a calificat decizia instituției de învățământ drept lipsită de temei legal și a subliniat că universitățile trebuie să fie independente, neinfluențate politic și dedicate cunoașterii. La rândul său, președintele CHP, Ozgur Ozel, a afirmat că toate acțiunile recente împotriva primarului sunt parte a unei „tentative de lovitură de stat” menită să împiedice alegerea viitorului președinte de către popor. În aceeași notă, vicepreședintele CHP, Ilhan Uzgel, a criticat guvernul pentru folosirea arestărilor ca instrument de presiune și intimidare asupra opoziției, notează BBC.CITEȘTE ȘI: Consiliul Europei condamnă reținerea primarului Istanbulului, exclus din cursa prezidențială după anularea diplomei universitare Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News
...