pistă

Nouă pistă în cazul dispariției tezaurului dacic. Cine ar fi putut comanda jaful

18/03/2025

Apar noi detalii în cazul furtului tezaurului dacic. Anchetatorii analizează ipoteza unui jaf efectuat la comanda unui colecționar de opere...

Mai Mult

28 ianuarie: Ziua în care Adolf Hitler a fost propus cancelar al Germaniei

Pe 28 ianuarie 1933, Kurt von Schleicher a demisionat din funcția de cancelar al Germaniei și l-a propus pe Adolf Hitler ca succesor. Această decizie a deschis calea către regimul nazist și a schimbat cursul istoriei europene. Hitler a fost propus cancelar al Germaniei în urma demisiei lui Kurt von Schleicher FOTO Arhivă 1813: A fost publicat romanul „Mândrie și prejudecată” La 28 ianuarie 1813, Jane Austen publică pentru prima dată romanul „Mândrie și prejudecată” în Regatul Unit. Considerat unul dintre cele mai importante romane ale literaturii universale, acesta surprinde cu eleganță și umor relațiile sociale ale Angliei georgiene. Prima ediție a romanului „Mândrie și prejudecată” a fost publicată în 1813 FOTO Jane Austen’s House Povestea lui Elizabeth Bennet și a domnului Darcy a devenit un simbol al tensiunilor dintre mândrie și prejudecăți, fiind totodată un comentariu subtil asupra normelor sociale și de clasă. Romanul a fost primit cu entuziasm încă de la publicare, iar de-a lungul timpului a câștigat statutul de capodoperă literară, care a influențat generații întregi de scriitori. 1889: S-a născut Martha Bibescu, o figură marcantă a culturii românești Pe 28 ianuarie 1889, se naște Martha Bibescu, una dintre cele mai rafinate și complexe personalități ale României moderne. Provenind dintr-o familie aristocratică, Martha a devenit o scriitoare de renume, publicând lucrări în mai multe limbi. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără romanul „Izvor, țara sălciilor”. Pe lângă talentul literar, Martha Bibescu s-a remarcat și prin influența sa diplomatică. A fost o prezență pregnantă în cercurile politice și culturale europene, legând prietenii cu lideri de seamă și promovând imaginea României în străinătate. 1933: Hitler este propus în funcția de cancelar al Germaniei La 28 ianuarie 1933, Kurt von Schleicher, cancelarul Germaniei, își prezintă demisia după o întâlnire cu președintele Paul von Hindenburg. Această decizie marchează un moment critic în istoria politică a Germaniei, întrucât von Schleicher recomandă numirea lui Adolf Hitler în funcția de cancelar. Demisia lui von Schleicher a fost rezultatul unor tensiuni politice intense și a incapacității acestuia de a construi o coaliție solidă. Venirea la putere a lui Hitler a schimbat radical cursul istoriei, pregătind terenul pentru dictatura nazistă și pentru izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. 1941: Formarea guvernului condus de Ion Antonescu După înăbușirea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu formează un nou guvern pe 28 ianuarie 1941. Cabinetul, alcătuit exclusiv din militari și tehnicieni, marchează sfârșitul colaborării cu Mișcarea Legionară și consolidarea puterii personale a lui Antonescu. Acest guvern a fost însărcinat cu restabilirea ordinii în România și cu gestionarea unei perioade tensionate din punct de vedere politic și militar. Deciziile lui Antonescu din această perioadă au avut un impact semnificativ asupra parcursului României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. 1943: S-a născut Florina Cercel, actriță a teatrului românesc Pe 28 ianuarie 1943, se naște Florina Cercel, o figură iconică a teatrului și filmului românesc. Cu o carieră ce s-a întins pe parcursul a peste cinci decenii, Florina Cercel a impresionat publicul prin talentul și pasiunea sa, devenind o prezență constantă pe scena Teatrului Național din București. Printre rolurile sale memorabile se numără cele din piese clasice și moderne, care i-au adus aprecierea criticilor și a publicului. Pe lângă activitatea teatrală, Florina Cercel a avut o contribuție importantă și în cinematografie, jucând în filme care au rămas în memoria publicului.
...
Suspendarea lui Klaus Iohannis din funcție, atacată de Marcel Ciolacu

Inquam Photos / George Călin Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a vorbit, vineri, despre suspendarea lui Klaus Iohannis din funcție. VEZI și – Guvernul nu mai vrea ca românii să folosească bani cash. ”Atât de disperați sunt după a face rost de bani, încât fac orice posibil”Premierul Marcel Ciolacu a spus că nu crede în succesul demersului iniţiat de partidele de opoziţie POT şi AUR în vederea suspendării preşedintelui Klaus Iohannis, catalogându-l ca fiind „un demers politic populist”.El a răspuns pe această temă într-o conferinţă de presă susţinută după vizita efectuată la Ministerul Agriculturii, întrebat despre faptul că reprezentanţii partidelor de opoziţie de la POT şi de la AUR strâng semnături să îl demită pe Klaus Iohannis.”Nu cred că va fi un demers care va avea succes, este un demers politic populist”, a spus Marcel Ciolacu.Vezi și – ”Avansul suveranist este zdrobitor”, în timp ce Klaus Iohannis nici măcar nu aude. Adevărul spus de Bogdan Chirieac, după declarațiile lui Ilie BolojanCâți parlamentari POT, AUR și SOS au semnat Partidul Oamenilor Tineri a anunţat, joi, că 161 de parlamentari POT, AUR şi SOS au semnat pentru suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, iar semnăturile au fost depuse la preşedintele Camerei Deputaţilor.”Iniţiativa Partidului Oamenilor Tineri de suspendare a lui Klaus Iohannis este susţinută prin 161 de semnături de la parlamentarii POT, AUR, SOS. Semnăturile au fost depuse astăzi la biroul Preşedintelui Camerei Deputaţilor. Iniţiativa a fost semnată de toţi parlamentarii POT, AUR şi de 39 de parlamentari de la SOS”, a transmis POT într-un comunicat. Vezi și – Se încearcă eliminarea plăților cash. ”Nu văd ce încearcă Guvernul să obțină cu mizeria asta”. Adrian Asoltanie arată cât de important este să ai bani în numerar Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News
...
29 ianuarie: Ziua în care s-a născut Oana Pellea, fiica legendarului Amza Pellea VIDEO

La 29 ianuarie 1916 Germania a efectuat primul bombardament aerian cu aparate „Zeppelin” asupra Parisului. În 1974 a murit Eudoxiu Hurmuzaki, om politic, istoric și membru al Societății Academice Române. La aceeași dată, în 1926, s-a născut Tudor Vornicu, iar în 1962 Oana Pellea. 1874: A murit omul politic și istoricul Eudoxiu Hurmuzaki Eudoxiu Hurmuzaki s-a născut la 29 septembrie 1812 și a murit la 29 ianuarie 1874. Hurmuzaki a fost un om politic, istoric și membru titular al Societății Academice Române. A absolvit liceul la Cernăuți, ulterior a urmat Facultatea de Drept a Universității din Viena. Hurmuzaki a susținut autonomia Bucovinei, iar în anul 1861 a fost ales deputat în Dieta Bucovinei. În anul 1862, Eudoxiu Hurmuzaki a fost numit adjunct al mareșalului Bucovinei Eugenie Hacman. Hurmuzaki luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic. 1916: Germania a efectuat primul bombardament aerian cu aparate „Zeppelin” asupra Parisului În intervalul ianuarie 1915-august 1918 au avut loc 53 de raiduri ale zeppelinelor asupra Angliei, atacuri similare având loc asupra orașelor franceze, inclusiv a Parisului. 1926: S-a născut Tudor Vornicu Tudor Vornicu s-a născut la 29 ianuarie 1926 și a murit la 2 aprilie 1989. Celebrul realizator de televiziune a studiat la Galați, Tulcea, ulterior a venit în București. În anul 1945 a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Șincai”. A învăţat la Galaţi, Tulcea, apoi a venit în Bucureşti, unde a absolvit Colegiul Naţional „Gh. Şincai”, în 1945. La concursul de admitere, a reuşit al 12-lea pe listă, între 130 de candidaţi admişi. În timpul liceului a început să scrie versuri şi proză scurtă, pe care le-a publicat şi a primit o bursă de la Revista Fundaţiilor Regale. Apoi a fost admis la Academia Comercială şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, fără însă a le absolvi. A făcut sport de performanţă – schi, atletism (probele viteză şi obstacole) şi rugby (la echipa Armata Pandurul). Debutul în cariera de jurnalist a fost în 1948, când a început colaborarea la ziarul ”Sportul Românesc” şi la emisiunile sportive ale Radiodifuziunii Române, în calitate de crainic sportiv. În 1953 a început să scrie la revista ”Stadion”, iar în perioada 1955-1965 a devenit corespondentul AGERPRES la Paris, oraş din care a transmis mai multe meciuri de rugby. A călătorit în Africa (unde a realizat un interviu cu Haile Selasie, împăratul Etiopiei, şi a transmis de la Oran, în timpul războiului din Algeria), a participat ca jurnalist la Procesul Eichmann, desfăşurat în Israel în 1961 şi la vizita lui Nikita Hrusciov în Franţa, în 1960 (prima vizită a unui şef de stat rus în Franţa, după 1917). În 1960, a fost prezent la Jocurile Olimpice de la Roma, alături de delegaţia României. Întors în ţară, a publicat împreună cu Radu Urziceanu volumul ”Jocurile Olimpice de la Roma”, iar ulterior alt volum – „Cu sportivii români la Melbourne”. În 1965, a început colaborarea cu Televiziunea Română, unde a deţinut, pe rând, mai multe funcţii: redactor-şef la redacţia Actualităţi, redactor-şef la redacţia Varietăţi/Divertisment, director de programe, director adjunct al TVR. A realizat mai multe emisiuni de divertisment, magazine culturale şi transmisiuni în direct – „De la A la… Infinit”, „Studio N”, „Mozaic duminical”, „Fotograme din realitate”, „Album duminical”, „Post Meridian”, programe de Revelion, transmisiunea în direct a aselenizării în 1969, interviuri şi reportaje cu şi despre personalităţi internaţionale şi româneşti – preşedintele Georges Pompidou, actorul Jean Paul Belmondo, poetul Tudor Arghezi, scriitorul Eugen Barbu, poetul Nichita Stănescu, actorii Amza Pellea, Leopoldina Bălănuţă, Margareta Pogonat, Mircea Albulescu, Colea Răutu şi mulţi alţii, caricaturistul Mihai Stănescu, Nadia Comăneci, personalităţi ale medicinei româneşti – prof. dr. Dan Setlacec. A fost iniţiator şi director al Festivalului Internaţional Cerbul de Aur – ediţiile 1968-1971. 1962: S-a născut actriţa Oana Pellea Fiica legendarului Amza Pellea s-a născut la 29 ianuarie 1962, la București. Între 1984-1987 a jucat pe scena Teatrului din Piatra Neamț, iar între 1987-1999 a fost actriță la Teatrul Bulandra din București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea Fiica marelui Amza Pellea nu voia să facă teatru după ce, toată copilăria, a dormit prin cabinele Teatrului de Comedie din Bucureşti. Nu îi plăcea nici mirosul fardului de scenă, pe care-l simţea tot timpul pe obrazul tatălui său. Prima experienţă pe scenă, într-un spectacol improvizat, de liceeni, a fost însă de ajuns să-i „schimbe destinul”. Hotărâtoare a fost, îşi aminteşte actriţa, reacţia spectatorilor la replicile ei, „drogul”, cum numeşte azi acel moment. Dacă nu ar fi luat însă acest „drog”, ar fi vrut să devină astronom: o fascina ideea de a calcula distanţele dintre stele. Este recunoscătoare „normalităţii” din familia ei, chiar dacă aceasta era departe de a fi o familie normală. „Eram fascinată de ideea că m-aş putea ocupa cu socotitul distanţelor dintre stele… Cert este că m-am trezit în acel spectacol de liceeni, am intrat pe scenă şi (ghinionul sau norocul meu, depinde cum vrei s-o iei), s-a râs… Şi a fost atât de neaşteptat, atât de ciudat, mi-a plăcut atât de tare sentimentul de a primi această reacţie… A fost o senzaţie atât de plăcută! Şi am ştiut. Eram în clasa a XI-a deja, aveam deci vreo 16 sau 17 ani… Iar până în momentul acela, totul era trasat în capul meu. Dar apare câte o clipă, o secundă, o fracţiune de secundă în care ştii că ţi se schimbă destinul. Eu am ştiut, jur! Nu ştiu dacă este singurul moment de felul acesta, poate la pierderea părinţilor să mai fi simţit aşa… Dar atunci, acolo, am ştiut că mi s-a schimbat viaţa: „de aici încolo va fi cu totul altceva şi asta vreau să fac. Am rămas cu o plăcere… Eu tot mă uit la stele. Undeva, o parte din Oana Pellea suferă că n-a făcut Astronomie. Mi-ar plăcea foarte tare într-un Observator“, a povestit artista într-un interviu acordat cotidianului Adevărul. Oana Pellea mai mărturisea într-un interviu că a ales „partea care construieşte în loc de partea care distruge, am ales da-ul în loc de nu… Vreau ca la 400 de ani după ce plec de pe planeta asta să mă întâlnesc cu Micul Prinţ, lumea […]
...
DeepSeek, hoțul de identitate. Un expert în protecția datelor ne învață cum să evităm capcana seducătoare a inteligenței artificiale

Succesul fulminant al companiei chineze DeepSeek, cea care a lansat pe piață un produs AI care le depășește în tehnologie pe cele americane, a stârnit îngrijorare în întreaga lume, inclusiv în rândul rivalilor din China. Este motivul pentru care marile companii au început să-și actualizeze propriile modele AI. Alibaba, de exemplu, a anunțat lansarea unei noi versiuni a modelului său de inteligență artificială despre care spune că ar fi mai bun decât tot ce există în momentul acesta pe piață. China a lansat o platforma AI revoluționară care a speriat întreaga lume. Arhivă Această revoluție tehnologică din China a lovit precum o undă seismică întregul mapamond. A speriat Vestul, cum s-ar spune. Iar experții, după ce și-au revenit din șoc – cine s-ar fi gândit vreodată că ChatGPT va putea fi surclasat – s-au lansat în dezbateri aprinse. Subiectul însă este unul comun și anume: pericolul pe care îl reprezintă această armă tehnologică în mâna Chinei. Cine deține informația, deține puterea Concret, specialiștii se tem că datele utilizatorilor care vor descărca aplicația ar putea fi sustrase și folosite apoi în diferite scopuri. Practic, deținând aceste sisteme AI, statul chinez ar putea dezinforma și manipula cetățenii din întreaga lume. Iar de aici și până la a influența politica, economia, piețele financiare și siguranța altor state nu mai este decât un pas. „Cred că este bine să îl descarci și să îl întrebi despre performanța clubului de fotbal Liverpool sau să discuți despre istoria Imperiului Roman, dar să recomand să pui ceva sensibil, personal sau privat acolo? Absolut nu. Pentru că nu știi unde se duc datele”, consideră Michael Wooldridge, profesor care studiază bazele AI la Universitatea Oxford. Wendy Hall, un membru al organismului consultativ la nivel înalt al Organizației Națiunilor Unite privind inteligența artificială, continuă ideea profesorului britanic afirmând că orice companie chineză de tehnologie care se ocupă de informații este supusă regulilor guvernului chinez. „Ar trebui să fim alarmați”, a spus și Ross Burley, un co-fondator al Centrului pentru Reziliență Informațională, care este finanțat parțial de guvernele SUA și Marii Britanii. „Am văzut în repetate rânduri cum Beijingul își armonizează dominația tehnologică pentru supraveghere, control și constrângere, atât pe plan intern, cât și în străinătate”. Daniela Cireașă, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România a explicat pentru „Adevărul” că „cine deține informația, deține puterea”. Iar China, în acest moment, pare a fi lider de piață. Experții, prin urmare, nu sunt deloc departe de adevăr și au dreptate să se teamă: „Platforma chinezească DeepSeek oferă un produs nereglementat din punct de vedere GDPR”, continuă specialistul român. „Nimic nu este gratuit, căci plătești cu datele tale personale. Acest lucru ar trebui să fie clar pentru toată lumea, indiferent de platforma online despre care vorbim”, mai spune Daniela Cireașă. Expertul se referă la rețelele sociale, diferite site-uri și platforme online, chat-uri, forum-uri până la produse de înaltă tehnologie precum cele din sfera inteligenței artificiale. Autoritățile italiene cer informații suplimentare cu privire la produsul DeepSeek DeepSeek, în vizorul autorităților italiene Platforma AI gestionată de compania chinezească DeepSeek nu oferă un nivel adecvat de securitate a datelor cu caracter personal, așa cum cer autoritățile europene în domeniu, a explicat specialistul consultat de „Adevărul”. Motiv pentru care nu este de încredere. „O companie din Uniunea Europeană care prelucrează date ale cetățenilor din Uniunea Europeană are anumite obligații, conform regulamentului UE. Nu putem spune însă același lucru despre organizațiile din țările terțe, la modul general și, în mod particular, despre China. Această platformă de inteligență artificială chinezească, în momentul în care începe să prelucreze datele cu caracter personal ale cetățenilor europeni, ar trebui să ne ofere un nivel de adecvare similar cu GDPR-ul. Concret, ca și primă interfață între persoana vizată și aplicație, ar trebui să existe o politică de confidențialitate”. Asta înseamnă că operatorul respectivei platforme trebuie să ne înștiințeze despre cine este, ce date ne prelucrează, care sunt scopurile acestei prelucrări de date, ce drepturi au utilizatorii, cum își pot exercita aceste drepturi, pe ce perioadă de timp ne sunt stocate datele, ce măsuri de protecție a datelor au fost luate, etc. „În cazul acestei platforme, în mod special, nu avem astfel de informații în momentul de față”. Lipsa acestei politici de confidențialitate ar trebui să fie un semnal de alarmă, iar Autoritatea pentru protecția datelor cu caracter personal din Italia s-a sesizat deja. Reprezentanții acestei instituții au început o serie de investigații în acest sens, iar primul pas a fost transmiterea unei solicitări către DeepSeek. Italienii cer companiei ca în termen de 20 de zile să ofere răspunsuri la întrebări precum: ce date sunt colectate și de unde sunt colectate, care este scopul colectării acestor date, care este baza legală care permite procesarea datelor, unde sunt stocate informațiile. Autoritățile italiene au cerut informații și cu privire la modul în care sistemul își informează utilizatorii despre colectarea datelor personale. Daniela Cireașă, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor din România Cum ne poate manipula inteligența artificială? Simplu și eficient! Inteligența artificială vine la pachet cu lucruri bune dar și mai puțin bune, consideră Daniela Cireașă. Iar, din acest ultim punct de vedere, China prezintă un pericol, un risc. „Cine are acces la date, are acces la putere. Iar puterea poate duce la manipulare și dezinformare în masă. Experiența României de la sfârșitul anului trecut, din perioada alegerilor, cred că este mai mult decât relevantă pe acest subiect”. Cum ne poate manipula inteligența artificială? Prin metode simple dar bine țintite și, prin urmare, eficiente, consideră expertul. „Pe astfel de platforme, oamenii, în timp, împărtășesc tot felul de informații personale, inclusiv legate de preferințele lor în anumite domenii. Fie că discutăm despre preferințele noastre în ceea ce privește marca sau brandul unui produs, fie discutăm despre preferințe pentru un anumit personaj, despre un anumit partid politic etc”. Însă, toate aceste informații pe care le livrăm în online pot fi utilizate ulterior în detrimentul nostru. Devin o armă cu care ajungem să fim controlați. „Ni se induc anumite mesaje și încet, încet ajungem să intrăm […]
...