Structura

Structura învăţământului profesional, regândită. Elevii care termină clasa a XI-a la aceste şcoli se vor putea angaja

18/03/2025

13-02-2025 | 21:42 Shutterstock Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, afirmă că, prin prisma noilor legi care guvernează sistemul de...

Mai Mult

Trei avocați ai lui Navalnîi, condamnați la ani de închisoare într-o colonie penală din Rusia pentru „activități extremiste”

Trei avocați care l-au reprezentat pe fostului lider al opoziției, Alexei Navalnîi, au fost găsiți vinovați de către o instanță rusă, vineri, de apartenență la un grup extremist și au fost condamnați la ani de detenție într-o colonie penală. Avocații au fost acuzați de activități extremiste FOTO Arhivă Igor Sergunin, Alexei Liptser și Vadim Kobzev au fost arestați în octombrie 2023 și adăugați luna următoare pe lista oficială a „teroriștilor și extremiștilor”, transmite Reuters. Aceștia au fost condamnați la 3 ani și jumătate, 5 ani și respectiv 5 ani și jumătate, în urma unui proces desfășurat cu ușile închise în regiunea Vladimir, la est de Moscova. „Vadim, Alexei și Igor sunt prizonieri politici și trebuie eliberați imediat”, a scris Yulia Navalnaya, văduva politicianului, pe platforma X. Activistii pentru drepturile omului spun că urmărirea penală a avocaților care apără persoane critice față de autorități și războiul din Ucraina marchează un nou prag în suprimarea disidenței sub președintele Vladimir Putin. „Avocații nu pot fi persecutați pentru munca lor. Presiunea asupra avocaților apărării riscă să distrugă puținul care a mai rămas din statul de drept, pe care autoritățile ruse încearcă încă să îl mențină aparent,” a declarat grupul pentru drepturile omului OVD-Info într-un comunicat. Potrivit acestora, avocații lui Navalnîi au fost urmăriți penal „doar pentru că respectă litera legii și nu l-au lăsat singur pe acesta în fața mașinii represive”. Statele Unite au condamnat condamnarea avocaților „care pur și simplu își făceau meseria pentru a se asigura că un prizonier politic avea dreptul la reprezentare juridică”, a declarat Departamentul de Stat american. Navalnîi, care a murit în mod neașteptat la vârsta de 47 de ani într-o colonie penală arctică, în februarie anul trecut, fusese el însuși condamnat pentru extremism și alte acuzații, despre care spunea că erau fabricate de autorități pentru a-i reduce la tăcere criticile la adresa lui Putin. Kremlinul a declarat că nu comentează cazuri individuale. Autoritățile i-au descris de mult timp pe Navalnîi și pe susținătorii săi drept trădători susținuți de Occident, care urmăresc destabilizarea Rusiei.
...
Fostul șef al spionilor din România, despre Călin Georgescu și Donald Trump: „Cum se poate compara o broască oarecare cu un leu”

Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE), îl consideră pe Călin Georgescu drept „un caz clinic”, iar despre discursul său spune că „se poate defini după manualele moderne de psihiatrie”. Într-un interviu acordat pentru HotNews, Mihai Răzvan Ungureanu, fost ministru de Externe și fost premier în anii lui Traian Băsescu, a precizat că Georgescu „nu este atât de pur, neatins de politică”. „A avut o carieră destul de stranie, un drum destul de straniu, dar care l-a ținut în preajma Puterii, în unele cazuri destul de sus, aproape de vârful executiv al unui minister. Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a dat pe mână administrarea unei strategii de dezvoltare durabilă a României. Prezența lui în fundalul politic românesc s-a accentuat după 2008-2009. A început să fie foarte prezent și în rețelele sociale, în medii sociale, după 2012-2013 apărând și dispărând, în funcție de temperatura cu care își administra dorințele. El, pentru mine, este un caz clinic. Are un discurs care se poate defini după manualele moderne de psihiatrie”, a precizat Mihai Răzvan Ungureanu. Fostul șef al spionajului românesc a mai spus despre Georgescu că: „Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului. Sunt suferințe care se instalează gravissim în etapa finală a vieții pacientului”. Despre discursul lui Georgescu: „Un talmeș-balmeș” Fostul premier a adăugat că discursul lui Georgescu este „de o incultură crasă” și că mitomania pe care o practică este „fără nicio remușcare”. „Este de o incultură crasă, un talmeș-balmeș. Sunt aberații, sunt citate anapoda, sunt protocronisme, sunt minciuni. Cetățeanul este văzut ca un intelectual. Eu mă repet, atrăgând atenția caracterului clinic al cetățeanului. Este ceva care n-ar trece niciun examen serios măcar de școală generală”, a susținut Ungureanu, adăugând că Georgescu „este un pericol public”, și „un atentat la siguranța națională”. De ce tac Serviciile Secrete în cazul lui Georgescu Întrebat de ce tac Serviciile Secrete în cazul lui Călin Georgescu, fostul director al SIE a răspuns: „Mi-aș fi dorit ca decizia Curții Constituționale referitoare la anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale să invite instituțiile executive la un dialog accentuat cu publicul. Există o tăcere detrimentală. Ea este croită împotriva așteptărilor noastre. E sentimentul îngrijorător că toată lumea a fost luată prin surprindere. Or, este clar că n-ar fi trebuit să existe o asemenea stupoare, cel puțin în rândul celor avizați sau care s-au uitat microscopic la fenomenul electoral românesc”. Ulterior, acesta a adăugat: „Ce vă pot spune, din experiența mea, este că asemenea fenomene sunt întotdeauna semnalate de serviciile secrete. Apar informații care, la un moment dat, coroborate, pot duce la o avertizare ce ajunge sub ochii decidentului politic. Decidentul politic hotărăște ce anume se dezvăluie sau nu publicului”. Ungureanu a explicat cum a plecat Georgescu din Ministerul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a povestit pentru HotNews și despre perioada în care Georgescu a activat în Ministerul de Externe: „Mi-au spus prieteni din Ministerul Afacerilor Externe că Georgescu a funcționat o vreme consilier onorific al ministrului Mircea Geoană. Apoi, undeva pe finalul mandatului domnului Geoană, s-a transformat în director al uneia dintre direcțiile interne”. Fostul ministru de Externe a explicat că, odată cu venirea sa la conducerea ministerului, a cerut retragerea diplomaților cu legături cu fosta Securitate și a impus criterii clare pentru ocuparea pozițiilor. „Așa a dispărut și acest personaj, fără să-mi aduc aminte să-l fi văzut vreodată. Deci el a plecat, nu s-a supus examenului”, a precizat Ungureanu, adăugând că nu știe dacă Georgescu a avut vreo legătură cu fosta Securitate. Pentru că au fost foarte multe voci publice care l-au comparat pe Călin Georgescu cu Donald Trump, fostul ministru al SIE a spus că nu există grad de comparație între cele două persoane. „Cum ar putea să intre aici o comparație cu gândirea ciudată a candidatului Georgescu? Răspunsul ar veni din întrebarea cum se poate compara o broască oarecare cu un leu”, a conchis Ungureanu.
...
„Un teritoriu neexplorat”. Elon Musk și sprijinul său pentru extrema dreaptă din Germania

„Trebuie să luați o decizie. Vreți partidul lui Olaf Scholz? Sau sunteți de partea noastră, cu Elon Musk și Donald Trump? Care dintre tabere vă atrage mai mult?”, a declarat Maximilian Krah, un flesh presser controversat al partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), pentru CNN. Declarațiile politicianului german au fost făcute pentru CNN în timp ce AfD își lansa campania electorală națională în fața a 4.000 de susținători în oraşul Halle, unde Elon Musk și-a făcut apariţia prin videoconferință. Miliardarul a spus că e „foarte încântat de AfD” şi a încurajat susţinătorii să lupte pentru un viitor mare al ţării. Potrivit CNN, în sala de conferințe, unde a avut loc evenimentul partidului de extremă dreaptă, liderii AfD și-au exprimat admirația pentru Donald Trump și noua sa administrație. Însă, în afara de Elon Musk, care și-a arătat, în ultimele luni, susținerea față de AfD, noul președinte al SUA nu a vorbit despre alegerile din Germania sau despre partidul de extremă dreapta care pare hotărât să creeze o alianță. Laude la adresa lui Trump Unul dintre motivele pentru care AfD vrea o alianță este că atât SUA, cât și Germania au probleme similare legate de migrația în masă și de dificultățile economice, probleme pe care ambele părți le-au pus pe seama partidelor „liberale”. Liderul partidului de extremă dreaptă, Alice Weidel, a declarat pentru CNN, după evenimentul din Halle, că le dorește lui Elon Musk, lui Donald Trump și lui JD Vance „cele mai bune urări pentru următorul lor mandat”. Tino Chrupalla, co-liderul AfD, care a participat la mitingul din Washington la ceremonia de investire a lui Trump, a vorbit, de asemenea, la eveniment în termeni elogioși despre președintele SUA. „Puteai simți optimismul și speranța. Poporul american s-a simțit eliberat. Trump și-a pus în aplicare promisiunile electorale. Asta este ceea ce eu numesc politică pentru popor”, a spus el. Alianța cu Musk, un beneficiu pentru AfD Matthais Quent, un cercetător și autor în domeniul extremismului, în special al AfD și al extremei drepte din Germania, spune că atenția acordată de Elon Musk este un teritoriu neexplorat pentru partid și că acesta o exploatează în beneficiul său. AfD a profitat de o oportunitate de a se normaliza, folosind administrația Trump ca etalon. „Să vezi că cea mai mare putere din lume are o conducere de extremă dreapta, asta le spune „bine, și noi putem atinge acest obiectiv””, a declarat Quent într-un interviu acordat CNN. Deși nu toți observatorii sunt de acord cu evaluarea administrației Trump în acești termeni, există o asemănare semnificativă în materie de politică și strategie. „Este naționalism, este populism, este anti-imigrație, este perturbare”, spune Quent. În întreaga Europă a existat un val de partide de extremă dreapta care au ajuns la putere pe baza unor platforme în mare parte populiste. Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, este un vechi susținător al lui Trump și a salutat revenirea acestuia la putere. Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei a declarat deschis că politicile sale se aliniază îndeaproape cu cele ale lui Trump. În ceea ce privește alianța Musk-AfD, Matthais Quent crede că partidul este flatat de interesul său și profită de o ocazie. „AfD nu a avut niciodată un sprijin atât de deschis din partea unui întreg guvern, sau din partea unui om apropiat de guvern. Au avut sprijin din partea unor oameni foarte bogați din Europa și din Germania, dar a fost ascuns și nu public. Sprijinul îi ajută să fie văzuți ca un partid politic fashioned, ceea ce este narațiunea tuturor mișcărilor populiste de extremă dreapta din lume”, a declarat cercetătorul. La evenimentul de campanie din Halle, Musk a repetat că AfD este „cea mai bună speranță” a Germaniei, înainte de a adăuga: „Este bine să fim mândri de cultura germană, de valorile germane și să nu pierdem asta într-un fel de multiculturalism care diluează totul”. De asemenea, miliardarul a provocat controverse săptămâna aceasta, când au avut loc ceremonii de comemorare la 80 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz. Musk declarat că există „prea multă concentrare asupra vinovăției din trecut și trebuie să trecem peste asta”. Observațiile lui Musk au reflectat poziția AfD, conform căreia Germania ar trebui să înceteze să ispășească pentru crimele comise de naziști în trecut. Comentariile l-au iritat pe Scholz, care a spus că declarațiile lui Musk sunt „dezgustătoare”. Impulsul de moment Cu toate acestea, cercetătorul se întreabă în ce măsură implicarea lui Musk ajută AfD în sondaje. El crede că ascensiunea partidului german de extremă dreaptă poate fi atribuită mai degrabă slăbiciunii guvernului și modului în care dezbaterile sociale se concentrează pe problemele majore ale AfD, cum ar fi migrația. În prezent, AfD se plasează pe locul doi în intențiile de vot, în spatele alianței conservatoare de opoziție CDU/CSU, și poate deveni a doua forță politică ca mărime din Germania. Potrivit CNN, există însă șanse mari ca AfD să fie exlus din guvern fiindcă între partidele mari din Germania există de mult timp un acord de a refuza formarea unui guvern sau adoptarea de legi cu ajutorul partidului de extremă dreaptă. Dar o situație recentă din Bundestag arată că lucrurile par să se schimbe. Miercuri, cu ajutorul AfD, partidul conservatorilor a promovat o moțiune de înăsprire a politicii de migrație. Deși proiectul de lege a fost respins vineri, mulți au văzut implicarea inițială a partidului extremist ca pe o victorie. Indiferent de modul în care alegătorii văd implicarea SUA, Quent spune că, „în fashioned, conducerea AfD este în favoarea lui Trump și simte că are un impuls în acest moment”. Germanii sunt chemați la urne pe 23 februarie pentru a alege un nou Bundestag după destrămarea coaliției guvernamentale tripartite conduse de Olaf Scholz.
...
Limitarea timpului de vot în diaspora poate genera un ”tsunami” electoral. Ponta a pățit-o în 2014

Expert Forum solicită Guvernului să abroge prevederile care scurtează programul de votare în străinătate în duminica alegerilor și pe cele care schimbă componența birourilor electorale. UPDATE: Președintele AEP, Toni Greblă, a afirmat, la Digi24, că, deși în unele state este redus intervalul de vot duminică cu câteva ore, vineri, acesta este prelungit în toată lumea cu 5 ore, când secțiile vor fi deschise la ora 07:00, nu la ora 12:00. Vezi și – Alegeri prezidențiale 2025: Schimbare în diaspora. Votul se închide la ora RomânieiExpert Forum acuză ”o politică care discriminează alegătorii din anumite țări”, cu privire la programul de votare, iar acest lucru ar putea face ca anumiți cetățeni români din unele țări din diaspora să se revolte.De exemplu, alegătorii din Los Angeles, San Francisco ori Vancouver vor putea vota în ziua principală de votare, duminică, doar 4 ore, respectiv de la 7 la 11. Acest lucru ar putea genera un val de nemulțumire similar cu ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din anul 2014, atunci când diaspora acuza Guvernul Ponta de la vremea respectivă că nu există suficiente secții de votare, stând la cozi uriașe pentru a-și exercita dreptul de vot. Arc peste timp, în 2025, diaspora ar putea genera un nou val de critici, care ar putea înclina decisiv soarta alegerilor prezidențiale.De asemenea, Expert Forum atrage atenția asupra modificărilor cu privire la componența birourilor electorale.”Expert Forum solicită Guvernului și Parlamentului să abroge articolul 5 din OUG privind organizarea alegerilor prezidențiale din 2025. Articolul stabilește că ”în ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21,00.” Acest articol, care a fost inclus la sugestia Autorității Electorale Permanente, introduce o politică care discriminează alegătorii din anumite țări, afectând dreptul alegătorilor la condiții egale de vot și creează premisele pentru favorizarea unor candidați. Introducerea unui regim diferit de închidere a secției față de vineri și sâmbătă – când secțiile se închid la ora locală 21 – creează confuzie în rândul administrației electorale și alegătorilor.Nu există nicio justificare logică pentru includerea unui astfel de amendament, iar aplicarea lui va genera în practică situații absurde. De altfel, motivația din spatele acestei modificări rămâne un mister: nota de fundamentare publicată după aprobarea OUG nu oferă nicio explicație și nici partea introductivă a OUG nu justifică de ce este necesară o astfel de măsură. Din declarațiile purtătorului de cuvânt al Guvernului rezultă că decizia a fost luată pentru a nu influența rezultatele votului, ”atunci când el s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secțiile care sunt la vest de România, pe fusurile orare aferente”. Nu este clar când au devenit problematice aceste reguli dupa care se desfășoară alegerile de ani buni. Până în acest moment subiectul nu a existat pe agenda publică. Solicităm Autorității Electorale Permanente să explice de ce a propus acest amendament, care poate limita posibilitățile unor alegători de a-și exercita dreptul de vot.De exemplu, alegătorii din Los Angeles, San Francisco sau Vancouver vor vota duminica (ziua principală de votare) doar 4 ore, de la 7 la 11. Dar și alegătorii din anumite state precum Marea Britanie, unde sunt numeroși alegători, vor avea un program de votare semnificativ mai scurt. Guvernul a extins, în schimb, votarea în ziua de vineri, astfel că va începe de la ora 7 în loc de ora 12. Însă vineri este o zi lucrătoare și nu oferǎ alegătorilor oportunități egale de exprimare a votului. De altfel, datele statistice de la alegerile precedente arată că numărul votanților în ziua de vineri este limitat.În același timp atragem atenția asupra modificărilor privind componența birourilor electorale, introduse prin art. 3 (4) din OUG, care stabilește că pentru procedurile de completare a birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice se aplică procedura prevăzută pentru BEC la art. 16 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, respectiv cea de la alin. (6), dacă rămân locuri libere. Adică, în prima fază birourile se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, iar în a doua cu reprezentanți ai formaţiunilor politice care nu sunt reprezentate în Parlament şi au propus candidat.În cazul partidelor neparlamentare, se trag la sorți partidele care vor intra în biroul electoral, în limitele numărului total de membri. Amendamentul nu este justificat și modifică un element cheie al legislației electorale cu puțin timp înaintea alegerilor, contrar standardelor prescrise de Codul de Bune Practici în Materie Electorală al Comisiei de la Veneția. Este inadmisibil ca la fiecare rundă de alegeri să existe modificări sau interpretări ale modului în care se formează birourile electorale, pornind de la interesele de moment ale partidelor de la putere.Procedura de completare menționată în OUG oferă un avantaj nejustificat partidelor politice parlamentare – unele dintre ele poate nici nu vor avea candidați desemnați la alegerile prezidențiale. Atât birourile electorale județene, cât și cele ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi, pe când procedura reglementată prin OUG face referire la pașii pentru formarea BEC, care prevăd completarea în primul rând cu reprezentanți ai fiecărui partid politic parlamentar, apoi ai altor partide neparlamentare. Dacă facem un calcul simplu, există riscul real ca partidele neparlamentare care propun candidați să nu aibă reprezentare.De exemplu, la nivel județean sau la nivelul secției de votare, biroul se completează cu 7 reprezentanți, fix câte partide parlamentare există (partidele din Grupul Minorităților nu sunt incluse). Menționăm și faptul că independenții nu pot desemna reprezentanți. Solicităm să se păstreze formula actuală de completare a birourilor electorale, prevăzută în Legea 370/2004 și nu cea adoptată prin OUG – legea trebuie să permită accesul competitorilor care au candidați la alegeri, nu să favorizeze partidele parlamentare.Reamintim că am criticat ieri deja, alături de alte organizații, modul netransparent în care a fost aprobată OUG și potențialul de a afecta drepturile alegătorilor. Elaborarea și discutarea netransparentă și fără consultarea actorilor cheie a unor reguli fundamentale legate de organizarea alegerilor din luna mai este de neacceptat. De asemenea, observăm că toate aceste modificări au fost făcute fără a avea o analiză reală cu privire la ceea ce […]
...