Taxe Trump-UE. Ministrul de Finanțe al Germaniei are o nouă abordare: „Nu ar trebui să ne simțim provocați”
Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană au fost reaprinse după ce președintele american Donald Trump a anunțat vineri intenția de a impune, începând cu 1 iunie, un tarif vamal de 50% pe toate bunurile provenite din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Este cea mai dură propunere de acest tip de la declanșarea războaielor tarifare din perioada primului său mandat, iar consecințele riscă să fie majore pentru ambele economii.
Germania, ca principal exportator european către Statele Unite, se află în prima linie a acestui potențial conflict economic. Potrivit datelor oficiale, în anul 2024, Germania a exportat în SUA bunuri în valoare de 161 de miliarde de euro (circa 183 de miliarde de dolari), dominând categorii precum automobilele, echipamentele industriale, produsele farmaceutice și tehnologia de înaltă precizie.
În acest context tensionat, ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a adoptat o poziție prudentă, dar hotărâtă. Într-un interviu acordat duminică postului public german ARD, oficialul a declarat că „nu ar trebui să ne simțim provocați, ci să ne concentrăm pe ceea ce este în joc. Dorim o soluție comună cu SUA… și vreau să spun foarte clar aici că acest lucru este și în interesul Statelor Unite.”
El a subliniat că actuala criză nu ar trebui privită ca o confruntare, ci ca o oportunitate de dialog transatlantic. „Toate datele din SUA privind nivelul dolarului și obligațiunile americane arată că și ei ar trebui să fie interesați să colaboreze cu noi”, a spus Klingbeil, sugerând că o escaladare ar dăuna și economiei americane, nu doar celei europene.
Tarifele – o armă cu două tăișuri
Intenția administrației Trump de a impune tarife de 50% asupra importurilor europene se înscrie în linia sa de politică economică „America First”, prin care se urmărește protejarea industriei interne și reducerea deficitului comercial. Totuși, astfel de măsuri au avut consecințe controversate în trecut: au dus la scumpiri pentru consumatorii americani, la tensiuni cu aliați tradiționali și au generat reacții negative din partea piețelor financiare.
Nu este prima dată când administrația Trump recurge la asemenea politici. În primul său mandat, liderul de la Casa Albă a impus tarife pe oțelul și aluminiul provenite din UE, precum și pe o gamă largă de produse chinezești. În acea perioadă, Bruxelles-ul a răspuns cu propriile măsuri tarifare, însă ambele părți au reușit ulterior, în timpul administrației Biden, să ajungă la o reducere semnificativă a tensiunilor.
Acum, însă, revenirea lui Trump la Casa Albă pare să aducă din nou în prim-plan o viziune protecționistă, care pune presiune pe modelul economic al Germaniei și pe principiile pieței libere care stau la baza relațiilor transatlantice.
Industria germană, vizată direct
Printre cele mai afectate sectoare ale economiei germane în cazul aplicării acestor tarife s-ar număra industria auto – un simbol al exporturilor germane. Producători precum BMW, Mercedes-Benz și Volkswagen vând anual sute de mii de vehicule pe piața americană, iar o suprataxare de 50% ar face aceste produse mult mai scumpe pentru cumpărătorii americani.
Pe lângă industria auto, și sectorul farmaceutic sau cel al echipamentelor industriale ar putea suferi pierderi semnificative, în condițiile în care SUA este una dintre principalele piețe de desfacere pentru aceste bunuri. Analiștii economici avertizează că un astfel de tarif ar putea determina companiile germane să reducă producția, să disponibilizeze personal și să își regândească strategia de investiții.
Piața americană, la rândul ei expusă
Pe de altă parte, economia americană nu ar rămâne neatinsă. Un tarif de 50% ar însemna, în practică, o scumpire considerabilă a multor produse europene, ceea ce ar afecta direct consumatorii americani. Automobilele europene, medicamentele, utilajele industriale sau alimentele de proveniență europeană s-ar putea regăsi în magazine la prețuri semnificativ mai mari.
În plus, investitorii s-au arătat de-a lungul timpului sensibili la astfel de măsuri. La începutul lunii aprilie, după ce Trump a amenințat cu impunerea de tarife globale, piețele au reacționat negativ: dolarul s-a depreciat, iar obligațiunile guvernamentale americane au fost vândute masiv. Administrația a fost nevoită atunci să suspende temporar o parte dintre tarife pentru a calma piețele, menținând doar o taxă generală de 10% și o cotă revizuită de 30% pentru bunurile chinezești.
UE caută dialog, nu confruntare
În fața acestor provocări, Uniunea Europeană încearcă să mențină un ton conciliant și să evite escaladarea. Bruxelles-ul analizează în prezent impactul potențial al acestor măsuri și pregătește scenarii de răspuns, dar fără a închide ușa negocierii. Comisia Europeană ar putea convoca o sesiune specială a miniștrilor de comerț pentru a decide asupra unui plan comun de acțiune.
La Berlin, mesajul transmis de Lars Klingbeil a fost clar: Germania nu va cădea în capcana unei reacții impulsive. „Avem nevoie de stabilitate și de colaborare, nu de confruntări care ne-ar putea afecta pe toți. Economia mondială are deja suficiente provocări – de la inflație și lanțuri de aprovizionare fragile până la instabilitatea geopolitică provocată de războiul din Ucraina.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți NewsExpress și pe Google News
About The Author
