Trump și Congresul SUA se iau la „trântă”. Explicația de la Washington: cine susține România în bătălia politică americană

Congresul
SUA a adoptat, miercuri, o strategie de apărare diferită de cea
elaborată de oamenii președintelui Trump. Cercetătoare la
prestigioasa Universitate Georgetown din Washington DC, Antonia Pup
explică, pentru „Adevărul”, care sunt mizele și dedesubturile
acestei aparente confruntări de la distanță dintre Congres și
Trump.

Nicușor Dan și Donald Trump într-o discuție scurtă. FOTO: Președinția României

Congresul
Statelor Unite ale Americii l-a contrazis în mare măsură pe
președintele Donald Trump, în strategia de apărare adoptată
pentru 2026. Strategia Congresului este într-o măsură diferită
față de cea a Casei Albe.

Principala diferență, cel puțin în
ceea ce privește România și Uniunea Europeană, este că în
proiectul Congresului se reafirmă sprijinul pentru alianţele SUA în
Europa, în timp ce în strategia experților lui Trump este o
abordare diferită. Practic, proiectul de lege elaborat de Congres
prevede faptul că Statele Unite ale Americii vor avea o prezență
continuă în Europa. Pe de altă parte, strategia elaborată de
congresmani împiedică Pentagonul să reducă numărul de trupe
americane desfăşurate în Europa sub 76.000 de militari fără o justificare.
Iar argumentele trebuie aduse în faţa Congresului, care ar urma să
aibă ultimul cuvânt.

Donald Trump are drept de veto, dar lucrurile sunt complicate

Antonia
Pup este cercetătoare și predă la prestigioasa Universitate
Georgetown din Washington DC și a urmărit cu atenție duelul de la
distanță dintre cel mai puternic om din lume, președintele Donald
Trump, și cel mai influent Parlament, Congresul SUA. Într-o analiză
pentru „Adevărul”, Antonia Pup explică în ce măsură intră
în conflict cele două strategii și în ce măsură privește
această luptă pentru influență Europa și România.

Din
start, românca amintește că Donald Trump are dreptul de veto
asupra NDAA, conform legislației Statelor Unite. Asta înseamnă că
liderul de la Casa Albă poate refuza să promulge legea elaborată
de Congres. Există totuși și un „dar”, explicat de Antonia
Pup.

„Congresul Statelor Unite a trecut NDAA (National Defense
Authorization Act – Legea de autorizare a apărării naționale), o
lege adoptată anual de forul legislativ cu scopul stabilirii
bugetului, politicilor și direcțiilor prioritare de acțiune ale
Pentagonului. Este important să avem în vedere faptul că NDAA nu
alocă direct bani Pentagonului pentru diverse activități (acest
proces al alocării de credite bugetare se realizează prin legi
separate, de o comisie distinctă celei de apărare – «Appropriations
Committee»), dar autorizează modul în care pot fi cheltuiți banii
pentru apărarea Statelor Unite, stabilind priorități macro. NDAA
este una dintre cele mai importante legi adoptate anual de către
Congres deoarece arată prioritățile strategice ale SUA, așa cum
sunt ele văzute de aleșii națiunii. Președintele are dreptul de
veto asupra NDAA, putând refuza să o promulge, dar Congresul poate
trece peste acest veto cu două treimi din voturi. Odată adoptată
de Congres și promulgată de Președinte, NDAA devine obligatorie
din punct de vedere legal, iar Președintele Trump și Secretarul
Apărării, Pete Hegseth, vor trebui să respecte limitele și
condițiile prevăzute în act, de exemplu cum pot fi cheltuiți
banii pentru armată și ce programe pot fi finanțate”, spune
Antonia Pup.

Vești bune pentru Ucraina și Uniunea Europeană

Proiectul adoptat de Senat a venit cu oarecare întârziere,
din motive obiective. Pentru Uniunea Europeană, NDAA are câteva
vești bune, la fel și pentru Ucraina.

„NDAA
pentru anul 2026 a fost adoptată de Senatul american cu o
oarecare întârziere față de programul inițial, după o perioadă
în care activitatea Congresului a fost blocată de shutdown. Aceasta
include câteva vești bune pentru Europa, precum autorizarea
sprijinului militar în valoare de 800 de milioane de dolari pentru
Ucraina, un semnal important de la Washington care ne arată un
lucru: cauza Ucrainei se bucură de sprijin bipartizan. NDAA prevede
și obligația ca în continuare să avem un general american în
fruntea Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa
(SACEUR) al NATO, dar și o nouă Inițiativă pentru Securitatea
Statelor Baltice. Această inițiativă presupune ca Pentagonul să
realizeze o strategie pentru a asigura securitatea statelor baltice,
inclusiv pentru a consolida planificarea regională și cooperarea
între forțele militare ale țărilor baltice și pentru a descuraja
agresiunea Federației Ruse asupra acestor state”, mai spune
Antonia Pup.

România a fost ignorată și de Congres

Dacă
balticii sunt amintiți, Congresul nu face nicio referire la România,
care este „uitată” și de senatorii americani. Explicația
Antoniei Pup este că, spre deosebire de români, balticii au fost
mai implicați și mai influenți.

„Ne
aducem aminte faptul că în NDAA 2023 am regăsit o propunere
similară, dar pentru o strategie a SUA pentru securitatea Mării
Negre. Utilitatea acestei propuneri a fost chestionabilă: deși a
reprezentat un semnal politic puternic, ea nu a adus o mare schimbare
în termeni de capabilități pentru a securiza Marea Neagră.
Actuala NDAA nu prevede nici mențiuni cu privire la Marea Neagră,
nici mențiuni cu privire la România. Statele baltice s-au mișcat
mult mai bine pentru a-și asigura reprezentarea intereselor la
nivelul Congresului; acest activism a lipsit din jumătatea sudică a
flancului estic al NATO”, adaugă românca.

Totuși,
chiar dacă nici Trump și nici Congresul nu au nicio preocupare față
de România, una dintre prevederi este inspirată chiar de țara
noastră. Antonia Pup detaliază.

„O
altă prevedere importantă este inspirată de experiența României.
Experiența României ca stat aflat în avangarda redimensionării
prezenței militare americane în Europa a reprezentat un semnal de
alarmă pentru Congres, a determinat congresmani, inclusiv pe cei
republicani, să reacționeze ferm pentru a nu mai fi luați prin
surprindere de Pentagon. NDAA interzice Pentagonului să mai reducă
numărul de trupe staționate în Europa pentru mai mult de 45 de
zile dacă nu obține mai întâi aprobarea Congresului, introducând
și obligativitatea consultării aliaților NATO înainte ca o
asemenea decizie să fie luată”, susține Antonia Pup.

Strategia Pentagonului are prioritate

Chiar
dacă proiectul Congresului se suprapune aparent peste strategia
Pentagonului și intră mai mult sau mai puțin în contradicție,
diplomații americani vor continua totuși să se raporteze la SSN,
adică la strategia Pentagonului și nu la NDAA când vine vorba de
prioritățile strategice de politică externă ale Statelor Unite.

„Lecturată
în oglindă cu Strategia națională de securitate a Statelor Unite,
NDAA promite menținerea sprijinului pentru teatrul de operații
european, pentru alianța NATO și oferă un semnal politic
bipartizan pentru menținerea acestor priorități ca fiind vitale
pentru securitatea națională a SUA. Este și un semnal că acest
Congres nu mai vrea să fie luat prin surprindere de deciziile de
politică externă și de securitate ale administrației Trump și
este pregătit să-și îndeplinească serios rolul de monitorizare a
puterii executive. Birocrația federală, diplomații americani, vor
continua totuși să se raporteze la SSN și nu la NDAA când vine
vorba de prioritățile strategice de politică externă ale Statelor
Unite pe parcursul acestei administrații. Inițiativa de Securitate
pentru statele baltice este finanțată cu 175 de milioane de dolari
prin NDAA”, explică românca.

Trump vs. Congres și relațiile SUA cu România

Ea
a căutat și un răspuns la întrebarea care stă pe buzele multora, din
perspectiva europenilor dornici să știe cine se va impune și cine
e mai „tare” dintre Trump și Congres, în acest moment.

„Este o întrebare cu prea multe nuanțe ca să spun dacă X sau Y. Trump
poate bloca semnarea NDAA. Deci ar fi ca întrebarea cu oul sau
găina. Teoretic, Trump are acum majoritate în Congres. Congresul
poate cu o mobilizare masivă să blocheze anumite inițiative, dar
nu pe toate”, explică Antonia Pup. Există însă și o tendință,
observată de Antonia Pup: „Cred că pe măsură ce ne apropiem de
midterms (n.r. – alegeri intermediare din SUA) din 2026 Congresul va
încerca să devină mai asertiv în raport cu această
administrație”.

În
ce privește relațiile româno-americane, Antonia Pup a comentat
declarația comună adoptată, pe 11 decembrie, de SUA și
România. Este vorba despre o declarație comună în care cele două
aliate și-au reafirmat sprijinul pentru NATO. Totuși, tonul
americanilor a fost de această dată mult mai rece decât în
precedentele documente similare. În declarație nu apare absolut
nimic despre invazia Rusiei, dar nici măcar o mențiune despre
Moldova.

Antonia
Pup explică în ce cheie ar putea fi interpretat acest lucru.

„Putem
interpreta această declarație în cheia unui rol mai restrâns al
Statelor Unite în Europa de Est, în acord cu cele prezentate în
noua strategie de securitate națională. Actuala administrație
sprijină integritatea NATO, dar nimic mai mult pentru statele din
vecinătatea NATO (chiar dacă sunt partenere), fie că e vorba de
Ucraina sau Republica Moldova. Această administrație republicană
își organizează politica externă optând pentru bilateralism în
locul multilateralismului, iar eu cred că această declarație
reflectă cu fidelitate această preferință”, punctează ea.

Și europenii ne-au dat ignore

Antonia
Pup a lămurit și motivul pentru care România pare condamnată să
joace tot în „grupa mică”, lucru demonstrat de faptul că nici
președintele Nicușor Dan și nici premierul Ilie Bolojan nu au fost
invitați la Berlin, la summitul la care au participat „greii”
NATO, dar la care au fost în schimb chemate Polonia și Finlanda.

„Aceasta
este consecința faptului că nici sub președinția lui Nicușor Dan
România nu-și asumă un rol de lider regional în conversația
strategică despre cum va arăta securitatea europeană la finalul
războiului din Ucraina. Este un element de continuitate în raport
cu președinția Iohannis, acela de a fi mai degrabă spectatori
docili decât lideri antreprenoriali pe dosarul Ucraina. O altă
dezbatere europeană de actualitate în această săptămână în
care vocea României nu s-a auzit este cea privind folosirea
activelor înghețate ale Federației Ruse pentru a ajuta Ucraina.
Președintele Dan nu s-a exprimat privind modul în care va vota la
Consiliul European de joi pentru această inițiativă. Are sens să
nu fim invitați la aceste reuniuni dacă nu dorim să oferim nimic
în modelarea acestor conversații cu mare miză. Pe scurt, România
nu este condamnată – ne condamnăm singuri la a fi lăsați în
afara acestor cadre minilaterale de negociere”, conchide Antonia
Pup.