Trump vrea pace, Putin vrea teritorii. BBC: Discuțiile SUA-Rusia, șanse mici să ducă la un armistițiu în Ucraina

În timp ce războiul din Ucraina face ravagii, în culise se pregătește o întâlnire între Trump și Putin, cu promisiunea unui potențial armistițiu. Totuși, diferențele majore dintre cererile Moscovei și poziția Kievului fac ca momentul încetării focului să fie foarte îndepărtat.  

Se fac pregătiri în culise pentru ca Trump și Putin să se întâlnească / Sursa foto: TASS

Războiul din Ucraina, declanșat de invazia la scară largă a Rusiei în februarie 2022, nu dă semne că s-ar apropia de final, scriu jurnaliștii BCC într-o analiză recentă.

În estul Ucrainei, Rusia continuă un avans lent și sângeros. Loviturile aeriene mortale au loc aproape în fiecare noapte în întreaga țară, în timp ce rafinăriile și instalațiile energetice ale Rusiei sunt atacate în mod constant de dronele trimise de Kiev.

Președintele american își dorește să pună capat conflictului 

În acest context, Kremlinul a confirmat că se pregătește o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin, care urmează să aibă loc în curând. „Sunt aici ca să pun capăt (n.r.: războiului)”, a declarat miercuri președintele american.

Trump pregătește un summit-șoc cu Vladimir Putin chiar săptămâna viitoare. La masa discuțiilor va fi invitat și Zelenski. Liderii europeni au fost informați 

Trei runde de negocieri între Rusia și Ucraina, organizate între mai și iulie, nu au reușit să aducă cele două părți mai aproape de pace, iar Trump ar putea spera că, preluând personal controlul asupra situației, ar putea duce în cele din urmă la un armistițiu.

Însă distanța enormă dintre pozițiile Kievului și Moscovei face ca până și negocierile mediate de Trump să pară insuficiente pentru a ajunge la un compromis.

Cererile Moscovei considerate inacceptabile de Kiev

Într-un memorandum prezentat ucrainenilor de către Rusia în luna iunie, Moscova și-a exprimat cererile maximale pentru o „reglementare finală” a conflictului. Acestea includ recunoașterea suveranității ruse asupra regiunilor ucrainene Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, precum și obligativitatea ca Ucraina să se demilitarizeze, să rămână neutră, să nu primească trupe străine și să organizeze alegeri noi.

„Partea rusă poate prezenta aceste cereri în zeci de forme diferite, creând impresia că este deschisă la concesii și negocieri serioase”, a scris analista politică rusă Tatiana Stanovaia. „Dar poziția de bază rămâne neschimbată: Rusia vrea ca Ucraina să se predea.”

Emisarul Statelor Unite a fost retrimis la Moscova pentru a găsi o soluție cu Putin

În urma unei întâlniri dintre Putin și trimisul SUA, Steve Witkoff, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că Washingtonul înțelege mai bine acum condițiile în care Rusia ar fi dispusă să pună capăt războiului.

Nu știm dacă aceste condiții s-au schimbat. Însă chiar săptămâna trecută, Putin – cel mai probabil făcând referire la acel memorandum – a declarat că Rusia și-a prezentat obiectivele în iunie și că acestea rămân valabile.

Prin urmare, în ciuda faptului că Kremlinul este de acord cu o întâlnire cu Trump, nu există motive să credem că Moscova este pregătită să renunțe la precondițiile sale dure.

Vladimir Putin speră să evite sancțiunile americane care ar putea lovi Rusia

Una dintre ipoteze este că Rusia speră ca prin angajarea într-un dialog, ar putea evita sancțiunile secundare pe care Trump le-a amenințat că le va impune partenerilor comerciali ai Moscovei, chiar de vineri. Kremlinul ar putea, de asemenea, să încerce să-l convingă pe Trump de validitatea cererilor sale privind încheierea războiului, sunt de părere jurnaliștii BBC. 

La începutul celui de-al doilea mandat, Trump părea mai apropiat de Rusia decât de Ucraina, numindu-l pe Zelenski un „dictator” și sugerând că el poartă vina pentru război.

Deși ulterior a dat semne de nerăbdare față de Putin – „mă duce cu zăhărelul”, spunea el în aprilie – Trump a evitat să spună clar dacă consideră că liderul rus l-a mințit cu privire la disponibilitatea de a negocia un armistițiu.

Fie dintr-o afinitate personală, fie dintr-o viziune politică comună, Trump a fost reticent în a-l condamna deschis pe Putin pentru acțiunile sale.

Când cei doi s-au întâlnit la Helsinki, în 2018, în timpul primului mandat al lui Trump, mulți au fost șocați să-l vadă pe președintele american aliniindu-se cu Kremlinul în fața acuzațiilor de amestec rusesc în alegerile din SUA din 2016 și asumându-și vina pentru tensiunile din relațiile bilaterale.

Este posibil ca, tocmai pentru a preveni ca Trump să fie influențat de Putin, Kievul să își dorească să fie prezent la orice negocieri privind un armistițiu.

Prin intermediul emisarului său, Steve Witkoff, Trump a propus și o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski. Însă președintele rus a respins aceste sugestii, afirmând că nu sunt întrunite condițiile necesare pentru o astfel de discuție.

Ucraina se teme că SUA ar putea accepta cererile Moscovei peste capul Kievului

Tot mai multe voci din Ucraina se tem că o întâlnire între Trump și Putin ar putea duce la acceptarea de către liderul american a cererilor Moscovei.

Deputata ucraineană Iryna Herashcenko a avertizat că este tot mai evident că vor fi puse pe masă cereri de concesii teritoriale din partea Ucrainei și a adăugat că excluderea Kievului de la masa negocierilor ar fi „foarte periculoasă”.

„Ucraina nu se teme de întâlniri și așteaptă aceeași abordare curajoasă și din partea Rusiei”, a declarat joi președintele Zelenski.

Însă distanța dintre Rusia și Ucraina rămâne uriașă.

Iar chiar dacă Kremlinul ar accepta, în cele din urmă, o întâlnire trilaterală, cererile sale pentru un armistițiu sunt atât de inflexibile, încât este neclar ce s-ar putea obține cu adevărat dintr-o discuție directă între Zelenski și Putin.

Kremlinul joacă dur: niciun pas înapoi în fața amenințărilor lui Trump privind oprirea războiului. Termenul-limită expiră în 48 de ore