UE, păcălită cu gazele ruseşti. Preţuri preferenţiale pentru unii, facturi uriaşe pentru alţii. România, printre ţările taxate
Gazprom și competiția inegală pe piața gazelor din Uniunea Europeană. Prețuri preferențiale pentru unii, facturi uriașe pentru alții. Ce a făcut Lituania.
În ultimele decenii, dependența Uniunii Europene de gazele rusești a fost un subiect intens dezbătut, mai ales în contextul competiției economie și al regulilor pieței unice.
Un exemplu clar de dezechilibru în acest domeniu este modul în care Gazprom și-a folosit poziția dominantă pentru a impune prețuri diferențiale în diferite state europene.
Declarațiile politologului Adina Crișan, făcute în emisiunea „Anti-Mit” de la DC News, scot la iveală o realitate care a marcat piața energetică europeană, în special în estul continentului.
Germania, de exemplu, a beneficiat de gaze naturale la preț preferențial, în timp ce alte țări, precum România, Bulgaria sau statele baltice, plăteau mai scump, aducând gazul de la distanțe mai mari.
Această practică contravenea principiului competiției egale promovat de UE.
Situația a început să se schimbe în urma intervenției Comisiei Europene, care a deschis o anchetă împotriva Gazprom, finalizată în anul 2018. Totodată, inițiative independente, precum crearea unui terminal de gaz natural lichefiat în Lituania, au demonstrat că diversificarea surselor de aprovizionare poate influența semnificativ prețurile, forțând Gazprom să ajusteze tarifele.
„Dacă ne gândim că Germania beneficia de aceste gaze la un preț preferențial, alte țări plăteau mai scump, aduceau de la o distanță mai mare și regulile Uniunii Europene spun că ar trebui să fie egală competiția.
Gazprom a utilizat poziția sa dominantă pe anumite piețe din Uniunea Europeană, mai ales în estul Europei.
Și într-adevăr, la mijlocul anilor 2010 până în 2015 – 2016, gazul care sosea în România sau în Bulgaria sau în țările baltice era mai scump decât gazul care ajungea în Italia sau în Franța.
Lituania și-a creat la un moment dat un acces la gaz natural lichifiat.
Și-a creat un port dedicat care se numește “Independență” și de la o zi la alta prețul gazului rusesc a scăzut cu 30%.
Într-adevăr, era o distorsiune și Gazprom voia să utilizeze poziția sa dominantă, mai ales în piețele istorice din estul Europei. Comisia Europeană a deschis chiar o anchetă care s-a concretizat în anul 2018.
Și din acel moment Gazprom a trebui să respecte regulile pieței unice”, a declarat politologul Adina Crișan, în emisiunea „Anti-Mit” de la DC News.
Accesul României la gazoductul Transbalcan de la Isaccea
Mai mult, gazoductul Transbalcan, care intră în România prin Isaccea, nu a fost conectat mult timp la sistemul național de transport al gazelor. Abia în 2019, după finalizarea unei proceduri la nivel european, Rusia a fost obligată să permită accesul companiei Transgaz la această infrastructură.
Anterior, gazoductul era folosit exclusiv pentru transportul gazului rusesc către Bulgaria și Grecia.
„Ceva legat de România, avem un gazoduct care se numește Transbalcan, care intră în țară la Isaccea și o perioadă lungă de timp nu era legat de sistemul gazier românesc.
Din 2019, deci după finalizarea procedurii la nivel european, Rusia a trebuit să dea acces Transgazului la acest gazoduct.
Venea din Rusia și se ducea spre Bulgaria și Grecia”, a mai spus Adina Crișan.
Vezi emisiunea AICI:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți ZiarInfo și pe Google News
About The Author
