Un „colț de paradis” în agonie: Un mare ziar european scrie despre problemele din Delta Dunării despre care în România nu se vorbește aproape deloc
Pentru a ajunge la Chilia Veche, o localitate cu 1.700 de locuitori din Delta Dunării, trebuie să luați o barcă din Tulcea și să navigați mai bine de trei ore pe un braț al marelui fluviu european. Micul port pescăresc, alcătuit din căsuțe vechi și câteva blocuri de apartamente datând din epoca comunistă, este situat în inima acestei regiuni de la marginea Europei, unde râuri și canale curg printre lacuri, păduri, insulițe și întinderi de stuf, înainte de a se vărsa în Marea Neagră, relatează Le Monde pentru cititorii săi într-un reportaj în care scrie despre cum biologi și localnici observă efectele directe și indirecte ale războiului din Ucraina asupra faunei și florei Rezervației Biosferei Deltei.
Marele cotidian francez amintește că Delta Dunării, una dintre cele mai bine conservate ecosisteme de acest fel din lume, a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1991, apoi ridicată la statutul de rezervație transfrontalieră a biosferei, care acoperă 5.200 de kilometri pătrați.
S-au structure mai multe ecosisteme fragile, oferind refugiu pentru aproape 3.000 de varietăți de plante și 4.300 de specii de animale, inclusiv peste 300 de specii de păsări.
„În acest mic ‘colț de paradis’ a trăit dintotdeauna Mircea Ghiban, în vârstă de 50 de ani, președintele asociației locale de pescari și mândru descendent al unei minorități de ucraineni care s-au stabilit în această zonă cu câteva secole în urmă. Dar, din februarie 2022, acest ‘paradis’ a fost perturbat de războiul din Ucraina apropiată. Kilia, un oraș ucrainean de aproximativ 20.000 de locuitori, este vizibil pe malul opus, la aproximativ 200 de metri distanță în linie dreaptă”, scrie Le Monde în reportajul realizat după vizite la Chilia Veche, Sfântu Gheorghe și Tulcea de către unul dintre corespondenții săi speciali, Marine Leduc.
Plase de pescuit distruse
Porturile ucrainene de pe Dunăre, care au înlocuit Odesa pentru exportul de cereale și alte bunuri, sunt atacate în mod regulat de drone și rachete rusești, ale căror explozii asurzitoare se aud și pe partea românească.
În ciuda acestui fapt, brațul Chilia al Dunării a devenit unul dintre punctele de intrare pentru navele de marfă care călătoresc spre și dinspre râu, traficul maritim aproape triplându-se din vara anului 2022, își continuă Le Monde relatarea, adăugând că navele distrug plasele de pescuit amplasate de-a lungul rutei lor, iar pentru unii pescari a devenit aproape imposibil să-și proceed activitatea:
„Domnul Ghiban raportează o pierdere de aproape „20% până la 30%” din captura sa obișnuită”.
Deja amenințată de schimbările climatice și de activitățile umane, care au cauzat în mod notabil secarea lacurilor în timpul verii, biodiversitatea deltei suferă și de efectele indirecte ale războiului. Dl Ghiban observă declinul populației de sturioni, o specie protejată, în brațul Chilia al deltei. „Înainte, prindeam mereu câte unul din greșeală în plasele mele, pe care apoi îi eliberam. Acum, abia dacă mai au mai rămas ”, a declarat acesta pentru Le Monde.
Observația respectivă este făcută și de Iulian Nichersu, director științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDD) din Tulcea, pentru care războiul acționează ca un „șoc sistemic” ce riscă să exacerbeze amenințările climatice existente pe termen lung.
„În cazul sturionilor, aceștia sunt primele victime ale încălzirii [globale] din cauza pierderii conectivității dintre lacuri și a salinizării zonelor în care se reproduc”, a explicat biologul pentru cotidianul francez și publicul său. „Dar este adevărat că traficul maritim și exploziile, în special zgomotul, îi pot afecta, și nu doar această specie”, a subliniat el.
Deșeuri de plastic în brațele Dunării
O altă consecință a creșterii traficului maritim este creșterea cantității de deșeuri de-a lungul coastei și în canalele frecventate de navele de marfă. Pe plaja din Sfântu Gheorghe, ultimul sat pescăresc de la capătul unui alt braț al deltei, zeci de nave sunt vizibile la orizont.
Acestea așteaptă uneori două-trei săptămâni înainte de a se intra în canalul navigabil Sulina pentru a ajunge în porturile dunărene. Aici, localnicii și biologii au observat cantități tot mai mari de deșeuri de plastic și pungi menajere în apă din vara anului 2022, despre care cred că sunt aruncate whisper din nave.
Corespondentul special al Le Monde a vorbit și cu Nicolae Uncu, în vârstă de 61 de ani, care spune că adună gunoi de fiecare dată când merge la pescuit pe mare. El a fost martor la această proliferare, „ce a avut un vârf după distrugerea barajului ucrainean Kahovka” de pe râul Nipru în iunie 2023.
Tone de resturi au fost apoi deversate în Marea Neagră și, odată cu curentul care curgea de la est la vest, o mare parte din ele au plutit spre plajele sălbatice ale deltei. Mine marine și rămășițe de drone au fost, de asemenea, aduse de valuri de-a lungul coastei.
Pe lângă aceste deșeuri, mai mulți pescari de pe mare și din canalul Chilia au relatat că au văzut „pete” de ulei de motor, probabil vărsate de navele de marfă. Deși au raportat acest lucru autorităților, „nu s-a făcut nimic ”, au declarat aceștia pentru Le Monde.
„Cu toate acestea, dovedirea și confirmarea originii acestor deșeuri și poluări este dificilă, chiar dacă surse din cadrul autorităților rezervației recunosc că sunt conștiente de problemă”, scrie cotidianul francez.
La rândul său, dl. Nichersu deplânge lipsa resurselor și a autorizațiilor pentru a efectua studii și a măsura impactul războiului, „așa cum ar trebui”. Potrivit directorului INCDD, determinarea poluării cauzate de bombardamente sau de traficul maritim a devenit o sarcină complicată: cercetătorii au acces limitat la brațul Chilia al deltei și nu mai pot utiliza drone de observare pe întreg teritoriul.
Pelicanii se refugiază în partea românească a rezervației
De partea ucraineană, oficiali responsabili de rezervație afirmă că accesul în anumite zone ale deltei le-a fost strict interzis de la începutul războiului. Prin urmare, spun aceștia, ei nu pot evalua pagubele cauzate de bombardamente asupra florei și faunei. Ei spun însă că au observat „mult mai puțini pelicani ”, care „par să se fi refugiat pe partea românească”.
ONG-urile de mediu se străduiesc să își desfășoare proiectele cât mai bine posibil. Acesta este cazul Rewilding Ukraine, care implementează programe de resălbăticire și restaurare ecologică. În Delta Dunării, ONG-ul a introdus bivoli de apă, care, potrivit liderului echipei care s-a ocupat de proiect, Mihailo Nesterenko, „se descurcă bine”.
ONG-ul e aproape să finalizeze și un proiect de reconectare a lacurilor deltei, care fuseseră umplute în timpul erei sovietice. Procesul a fost întârziat din cauza dificultății de a găsi utilaje specializate, dar și „oameni care să sape canalele, deoarece mulți au plecat sau au fost recrutați”, adaugă dl Nesterenko. El subliniază că acestea sunt proiecte „importante” pentru comunitățile locale, despre care afirmă că susțin proiecte de restaurare și conservare a naturii.
FOTO articol: Radu Dumitrescu Dreamstime.com.
About The Author
