Un sfert dintre copiii români suferă de obezitate, iar numărul este în continuă creștere. „Cifrele au ajuns deja la nivelul estimat peste 10 sau 20 de ani”

Numărul de copii supraponderali sau obezi, atât în România, cât și în lume, este în continuă creștere. Un sfert dintre copiii români suferă de obezitate, iar numărul lor este în creștere alarmantă, arată datele Federației Mondiale a Obezității incluse în Atlasul Mondial al Obezității 2024. Obezitatea infantilă este considerată una dintre cele mai grave probleme de sănătate ale secolul XXI.

Prof. dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog și președintele Colegiului Medicilor din România, vorbește despre o „epidemie de obezitate” ce riscă să devină „una dintre cele mai critice probleme de sănătate publică la nivel global”.

Estimările Federației Mondiale a Obezității incluse în Atlasul Mondial al Obezității,ediția 2024, indică pentru țara noastră o rată de creștere anuală de 3,1% a cazurilor de obezitate pentru perioada 2020-2035,România situându-se peste țările vecine precum Ungaria (2,5%) și Bulgaria (1,3%).

O jumătate de milion de copii români ar putea suferi de obezitate peste 5 ani

În lipsa unor măsuri eficiente, în următorii cinci ani, jumătate de milion de copii români cu vârste între 5 și 19 ani ar putea fi afectați de această boală, avertizează specialiștii.

În anul 2020, 3 din 10 copii cu vârsta de 7-9 ani din România erau supraponderali sau sufereau de obezitate, arăta un studiu realizat atunci de Institutul Național de Sănătate Publică, după protocolul European Chilhood Weight problems Surveillance Initiative.

Incidența obezității la copii a fost în ușoară creștere în România până în anul 2020, când a avut valoarea de 165.94%000 locuitori, apoi a crescut semnificativ până la 196.14%000 de locuitori în anul 2021, respectiv 173.02%000 de locuitori, în anul 2022, arată datele Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul INSP.

Dar „datele de prevalență și incidență pe care le avem la nivelul țării sunt mult mai mici decât cifrele reale. Studiile făcute de noi, medicii endocrinologi și colegii noștri cardiologi, arată că cifrele privind obezitatea sunt deja, în acest 2nd, la nivelul care era estimat peste 10 sau 20 de ani”, a declarat fresh prof. dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog și președintele Colegiului Medicilor din România, în cadrul dezbaterii „Să vorbim despre obezitate ca boală cronică”.

Pe primele locuri în Europa în ceea ce privește obezitatea infantilă

Semnalul de alarmă, potrivit medicului Cătălina Poiană, „este legat de creșterea exponențială a cazurilor de obezitate în următorii ani”.

În plus, „unul dintre elementele cele mai alarmante este legat de faptul că acest lucru se întâmplă și la copii: obezitatea în copilărie începe să fie la fel de alarmantă ca la grownup, cu atât mai mult cu cât, cel puțin în privința cifrelor de obezitate la copil, ne aflăm undeva pe primele locuri la nivel european”, afirmă prof. dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog.

Trăim o epidemie de obezitate – un copil care suferă de la o vârstă fragedă de obezitate va deveni foarte probabil un grownup cu probleme cronice de sănătate: hipertensiune, dislipidemie, diabet zaharat de tip 2, most cancers and loads others.

Cauzele obezității sunt complexe

Supraponderalitatea și obezitatea se definesc ca acumulare anormală sau excesivă de grăsime ce poate afecta starea de sănătate. Cauza obezității și a supraponderalității o reprezintă un dezechilibru energetic între caloriile consumate și caloriile cheltuite.

Atunci când vorbim despre obezitatea, cel mai adesea, recomandările sunt limitare a aportului de energie din hrană, creșterea consumului de fructe si legume, dar și practicarea regulată de activități fizice de intensitate moderată (cel puțin 60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute repartizate pe durata unei săptămâni pentru adulți).

Însă cauzele obezității nu sunt neapărat hrana nepotrivită și sedentarismul, ci factorii care duc la acest dezechilibru sunt complexe și multifactoriale, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Este acceptat pe scară largă faptul că profilul copilului privind statusul nutrițional este determinat de modelul ecologic: caracteristicile personale ale copilului și factorii de risc individuali sunt determinați de contextul familial, incluzând stilul de parenting și alte caracteristici familiale, ca parte a contextului familial și social în sens mai larg.

Factorii ereditari, factorii de mediu, metabolici, comportamentali, mentali, culturali și socio-economici joacă, împreună, un rol indispensable în dezvoltarea obezității.

„Persoanele cu obezitate nu au obezitate pentru că vor”

„Persoanele cu obezitate nu au obezitate pentru că vor. Când spun, spre exemplu, că corpul le cere dulce, asta se întâmplă din cauza unui dezechilibru de neurohormoni la nivelul creierului. Când spun că nu mănâncă, ei ar trebui să fie crezuți. Pot avea un metabolism foarte lent, în important din cauza factorilor genetici”, a explicat fresh dr. Andreea Ciudin Mihai, medic endocrinolog și nutriționist, coordonatoarea Unității de Tratament Integrat al Obezității de la Spitalul Vall Hebron din Barcelona, în cadrul dezbaterii „Să vorbim despre obezitate ca boală cronică”.

„Spre exemplu, un copil născut dintr-o mamă cu obezitate este programat genetic să dezvolte obezitate pe durata vieții”, a arătat dr. Andreea Ciudin Mihai.

Numeroase studii au demonstrat un aspect socio-financial al obezității la copii în țările moderne industrializate, prevalența obezității tinzând să scadă progresiv pe măsură ce statusul socio-financial crește.

Intervențiile pentru reducerea prevalenței supraponderalității și obezității, precum și pentru promovarea unui stil de viață sănătos trebuie susținute și extinse, iar cele mai mari eforturi ar trebui să se concentreze asupra claselor sociale mai defavorizate, sunt de părere specialiștii.

Prevenția este unanim recunoscută ca fiind opțiunea cea mai bună de combatere a supraponderalității și obezității, iar datele de supraveghere nutrițională sunt esențiale pentru proiectarea, implementarea și evaluarea în mod eficient a politicilor și strategiilor de contracarare a acestui fenomen.

În plus, spune prof. dr. Cătălina Poiană, medic endocrinolog, „Educația pentru sănătate trebuie să devină o prioritate astăzi și nu mâine. Educația pentru sănătate ar trebui să reprezinte o prioritate și să fie introdusă în școli încă din primii ani, iar ea ar trebui extinsă la toate aspectele, nu doar la ceea ce s-a discutat – la partea de sexualitate, care a și trezit nenumărate bariere în acceptarea ei de către părinți și decidenți.”

SURSA FOTO: Dreamstime.com