Victorie pentru albine: Justiția interzice folosirea pesticidelor controversate în agricultură

În anul 2025, folosirea semințelor de floarea-soarelui și porumb tratate cu trei substanțe interzise în Uniunea Europeană, dar pentru care fermierii români au primit succesiv derogări din partea Ministerului Agriculturii, este ilegală. Decizia a venit pe cale judecătorească, anunță două asociații care au dat în judecată ministerul.

Apicultorii spun că folosirea pesticidelor afectează puternic albinele FOTo: Pixabay

ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicole din România) și Asociația Eco Ruralis au obținut o victorie de etapă în războiul pe care îl poartă cu Ministerul Agriculturii pentru interzicerea folosirii de către marii fermieri a neonicotinoidelor, pesticide interzise în Uniunea Europeană.

„Înalta Curte de Casație și Justiție decide menținerea suspendării derogărilor pentru neonicotinoide. În anul 2025 folosirea semințelor de floarea-soarelui și porumb tratate cu Nuprid, Cruiser și Picus este ilegală”, au anunțat cele două asociații.

Conflictul între apicultori și Ministerul Agriculturii datează de aproape un deceniu, timp în care apicultorii au solicitat în mod constant ca substanțele care au fost interzise în agricultura europeană să fie scoase din uz și în România, motivând că folosirea acestora afectează puternic sectorul apicol.

Pentru că în atâția ani s-a dovedit că interzicerea folosirii acestor substanțe se poate greu obține, cele două asociații au schimbat strategia și au solicitat și suspendarea derogărilor pe care Ministerul Agriculturii le acordă temporar fermierilor pentru a putea folosi aceste substanțe. În ianuarie 2025, ROMAPIS, împreună cu Eco Ruralis – asociația țăranilor din România, a chemat în judecată Ministerul Agriculturii pentru suspendarea derogărilor pe care le-a emis în decembrie 2024. Prin respectivele derogări se autoriza temporar folosirea a trei produse fitosanitare având la bază două substanțe din categoria neonicotinoidelor, interzise în Uniunea Europeană. În 18 martie 2025, Curtea de Apel Cluj a pronunțat o hotărâre „istorică”, spune ROMAPIS, prin care s-au suspendat autorizațiile temporare. Ministerul a făcut apel, iar Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat și, în 29 aprilie 2025, a decis menținerea deciziei instanței de la Cluj.

„Era derogărilor pentru neonicotinoide în România s-a încheiat! La aproape 9 ani după ce am început acest demers, am reușit să obținem ceea ce era normal să se întâmple încă de la bun început”, spun contestatarii măsurilor Ministerului Agriculturii.

„Fermierii mari încă au posibilitatea să se reorienteze către semințe netratate”

„România trebuie să urmeze exemplul statelor europene care sprijină soluții agroecologice în locul pesticidelor toxice”, mai spun reprezentanții ROMAPIS, atrăgând atenția că prin folosirea acestor substanțe se poluează solul, aerul și apa, iar efectele sunt îndelungate.

„Există alternative și este timpul tranziției. Este important să înțelegem că această interdicție nu reprezintă un capăt de drum, ci o oportunitate pentru agricultura românească. Există mijloace legale pe piață pentru combaterea dăunătorilor (ex. Tanymecus dilaticollis sau Agriotes spp.), care s-au dovedit eficiente și durabile în alte state membre. Acestea trebuie numai înțelese, promovate și adoptate de fermele mari, așa cum se întâmplă în tot restul EU.

Fermierii mari încă au posibilitatea să se reorienteze către semințe netratate sau culturi mai puțin vulnerabile la dăunători, iar statul trebuie să joace un rol activ în sprijinirea tranziției prin informare, subvenții și cercetare publică. Nu este vorba despre abandon, ci despre responsabilitate colectivă pentru un sistem alimentar sigur, calitativ, legal și sustenabil”, menționează de asemenea Eco Ruralis, într-un comunicat pe site-ul propriu.

La substanțele pentru interzicerea cărora luptă cele două asociații s-a renunțat în Uniunea Europeană începând cu 2014, când s-a decis că semințele de rapiță, porumb și floarea-soarelui nu mai pot fi tratate cu insecticide din clasa neonicotinoidelor, pentru a fi astfel protejate albinele și alți polenizatori. Concret, s-a interzis folosirea a trei substanțe active: imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, considerate foarte periculoase pentru albine și alți polenizatori naturali. Ministerul Agriculturii, la presiunea marilor fermieri și a reprezentanților industriei pesticidelor, acuză apicultorii, a emis autorizații temporare prin care restricțiile au fost anulate. Lupta apicultorilor și a membrilor Eco Ruralis a fost în toți acești ani pe de o parte pentru a obține anularea derogărilor în vigoare, iar pe de alta, pentru a preveni emiterea de noi derogări în viitor.

Vicepreședintele ROMAPIS, Constantin Dobrescu, spune că sentința reprezintă nu un succes, ci o intrare în normalitate. „Este mai repede o amărăciune că au trecut atâția ani în care nu s-a întâmplat nimic și a fost nevoie de atâtea eforturi ca să reușim să ajungem la o situație absolut firească, anume să se respecte legislația europeană și în România”, a declarat Dobrescu, pentru „Adevărul”. De fiecare dată până acum procesele pentru anularea derogărilor durau ani, în condițiile în care aceste derogări sunt emise pentru o campanie de însămânțare, așa că lupta a devenit fără sfârșit. S-a dovedit că decizia de a solicita și suspendarea aplicării acestor derogări, nu doar anularea, a fost o soluție mai bună.

„Suspendările deocamdată au fost considerate întemeiate. Acum urmează, de fapt, partea cea mai importantă, în care vom începe procesul acesta de anulare a derogărilor. Evident, va fi o anulare care nu își mai face efect, în sensul că deja se referă la niște perioade care au fost depășite. (…) Dar important este că există deja jurisprudență, pe care nicio altă decizie ulterioară a unei instanțe din România nu poate să o ignore”, a explicat Dobrescu.

Cum se pot acorda derogările

Și în Uniunea Europeană s-a decis mai întâi suspendarea folosirii acestor substanțe, timp în care au fost făcute cercetări, documentarea EFSA fiind realizată până în 2019, când s-a tras concluzia finală, mai spune vicepreședintele ROMAPIS. Așa s-a ajuns la interzicerea celor trei substanțe. În legislația europeană există în schimb o „portiță” care dă voie să fie folosite în situații de criză, adică acele situații în care nu există nicio altă modalitate de a interveni eficient pentru combaterea unor dăunători prin alte mijloace decât folosind substanțe care nu sunt autorizate.

Așa au apărut în România derogările, deși, acuză apicultorii, ar fi și alte soluții la îndemână pe care fermierii le pot folosi.

Au fost și ani în care pentru floarea-soarelui s-a mers fără derogări, în 2020-2021, menționează Constantin Dobrescu, ulterior revenindu-se, la fel cum au fost perioade în care derogări s-au acordat nu doar pentru porumb, rapiță și floarea soarelui, ci și pentru păioase, care se însămânțează în toamnă.

Cât despre motivele care au dus la interzicerea folosirii acestor substanțe, s-a pornit de la principiul precauției, explică reprezentantul apicultorilor.

„Atunci când folosesc un tratament fitosanitar, de exemplu, trebuie să am convingerea că el nu dăunează. Lucru care a fost contrazis de realitate”, spune Dobrescu.

Aceste insecticide sunt în fapt „otrăvuri constant prezente în mediu”, pe toată perioada de vegetație a culturii, de la însămânțare și până în momentul recoltării. Teoria inițială privind acțiunea neonicotinoidelor era aceea că odată cu dezvoltarea plantei concentrația din substanța cu care a fost impregnată sămânța din care această plantă s-a dezvoltat scade foarte mult. Apicultorii au observat însă, după ce neonicotinoidele au început să fie folosite, în anii ’90, că „se întâmplă niște fenomene pe care e greu să le explice”. Stupinele din preajma culturilor de floarea soarelui și rapiță se depopulau, spune Dobrescu. „Și răspunsul este că aceste substanțe sunt extraordinar de toxice, de o toxicitate imensă. Mai toxice decât DDT-ul, care a fost, de exemplu, primul pesticid inventat, de multă vreme interzis pentru că este cancerigen. Și aceasta este soarta tuturor pesticidelor. Apar, se folosesc, lumea le aplaudă, după care se descoperă părțile negative, (…) sunt abandonate sau interzise. Ceea se întâmplă și cu neonicotinoidele”, a precizat reprezentantul ROMAPIS.

Mai puțin de jumătate de kilogram de substanță din categoria celor interzise este de ajuns, spune Dobrescu, pentru a omorî toate albinele din România, or din datele folosite de comercianții de produse fitosanitare ca argument pentru pierderile pe care le-ar suferi se desprinde informația că se comercializează sute de kilograme/comerciant. Ajunsă în sol, substanța strică un echilibru natural, pentru că omoară atât dăunătorii, efectul dorit de fermieri, dar omoară și inamicii naturali ai acestor dăunători, în plus având remanență timp îndelungat în sol. Ajung de asemenea în pânza freatică, contaminând solul și cursurile de apă. Mai mult, utilizate în mod repetat duc la apariția rezistenței la unele tipuri de insecte, ceea ce le face în cele din urmă fermierilor din nou probleme.

În procesul pe care apicultorii și țăranii din Eco Ruralis îl poartă cu ministerul, instituția guvernamentală ar fi motivat că fără derogări sute de fermieri riscă falimentul. În România sunt însă milioane de mici fermieri, zeci de mii de apicultori și, e adevărat, sute de mari fermieri,a trage atenția Dobrescu. „De ce pentru interesele acelor câțiva trebuie sacrificați toți ceilalți? E o bună întrebare la care cred că ar trebui să răspunde ministerul”, a mai punctat Dobrescu.

Pe de altă parte, derogările oferite de Ministerul Agriculturii din România sunt deja folosite ca argument de fermierii din alte state care cer să poată folosi și ei aceste substanțe.

„Știți care era argumentarea? Păi dacă în România se poate și ăia ne fac concurență, de ce să nu se poată și în Franța? Deci faptul că aici lucrurile intră în normalitate, cumva, asigură la nivel de Uniunea Europeană o anumită siguranță”, a mai spus Dobrescu.

„Seamănă cu ONG-urile acelea care opreau hidrocentrale, așa, dintr-un sadism”

Am stat de vorbă și cu un mare fermier care folosește pentru a controla atacurile dăunătorilor produsele contestate de apicultori. Teiu Păunescu spune că este deopotrivă fermier și apicultor și că vorbește din experiența proprie.

„Sunt neserioși apicultorii. Nu omoară neonicotinoidele, în special imidaclopridul, nu omoară albina. Cu atât mai mult folosirea la porumb. Albina nu vizitează porumbul, pentru că nu are floare. Rar albină care nimerește să ia un pic de polen de la porumb”, susține fermierul. Spune că s-au realizat cu mai mulți ani în urmă teste de laborator, la plantele de rapiță, folosindu-se plante din semințe tratate cu neoticotinoide și plante netratate.

„S-a făcut probă, păcat că Tabăra (n. red. – fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără) nu mai trăiește, s-a trimis plantă de rapiță. Sămânță tratată și netratată în laboratorul de la Yara. Răspunsul la fost următorul: nu au descoperit în niciuna urme de imidacloprid. (…) Și nici nu e logic, la o bobiță așa puțină, care are o sutime de micron de substanță pe ea, care are efect până face rapița două frunzulițe, că după această fază nu mai mor gângăniile care o mănâncă. Se folosește contra unor gângănii care se află în pământ și atacă plantele de porumb, rapiță…”, a explicat Păunescu.

Problemele cu care se confruntă apicultorii ar fi în schimb generate de altceva. Păduchele Varroa și mierea de mană, o miere toxică pentru albine, spune Păunescu, ar genera mortalitate. Mai sunt de asemenea situații în care micii fermieri, care aplică tratamente fără să cunoască foarte bine tehnologia, folosesc insecticide fără anunțe și pot să apară și de aici mortalități în stupine. „Și ei aruncă treaba aceasta pe noi. Nu știu de ce au așa o plăcere. Seamănă cu ONG-urile acelea care opreau hidrocentrale, așa, dintr-un sadism”, mai spune fermierul.

Pentru a demonstra că produsele folosite pentru combaterea dăunătorilor nu sunt toxice pentru albine fermierul spune că este dispus să finanțeze teste de laborator, realizate la cel mai bun laborator, pe care să nu-l cunoască niciuna dintre părțile implicate, pentru a nu exista suspiciuni că se poate interveni.

„Ei sunt răutăcioși. Se bucură (n. red. – de decizia suspendării derogărilor) pentru că niciunul din apicultorii aceia nu sunt fermieri. Eu sunt ambele și trebuie să fac dreptate la ambele tabere”, mai spune fermierul.

Pe de altă parte, dificultățile cu care se confruntă marii fermieri sunt reale, atacurile viermelui sârmă, care este unul dintre principalii dăunători pentru care folosesc aceste pesticide și care este mult mai prezent în România, putând compromite culturile, susțien fermierul. Cei mai mulți cu siguranță nu vor avea alte posibilități de a interveni la îndemână. Mai mult, ar putea să apară o piață neagră a acestor produse.

„Nu suntem pregătiți la scara largă, nu sunt pregătiți fermierii români să reziste. Dacă fac acest lucru (n. red. – interzicerea folosirii neonicotinoidelor) vor produce pierdere la cei cinstiți și la cei necinstiți nu vor produce. Pentru că le aduc pe alte căi”, a mai spus fermierul.