Viitorul papă, o posibilă surpriză? Ce spune un expert despre jocurile de culise din Vatican

Pe 7 mai, la Vatican
va începe conclavul pentru alegerea unui succesor al Papei
Francisc.„Adevărul” a
realizat un interviu exclusiv cu teologul italo-american Massimo
Faggioli, unul dintre cei mai reputați experți în
papalitate.

Conclavul va începe pe 7 mai FOTO X
Pe parcursul
interviului, acesta a vorbit despre
cât de diferit va fi acest conclav față de precedentele, dacă va
fi mai multă diversitate decât sinodalitate la conclav, despre ce
tip de papă are nevoie Vaticanul, dar și dacă am putea asista la o
revenire a papalității în Europa. Massimo Faggioli predă
la Universitatea Villanova din Pennsylvania.
Doctor în Teologie,
Massimo Faggioli a fost în 2014 directorul fondatorul al
Institutului pentru Catolicism și Cetățenie de la University of
St. Thomas in St. Paul (Minnesota), fiind de asemenea președinte
co-fondator (2012–2017) al grupului de studiu “Vatican II
Studies” pentru Academia Americană a Religiei.
Un grup de 135 de
cardinali, cunoscut sub numele de Colegiul Cardinalilor, urmează să
îl aleagă pe noul Papă. Pe 7 mai, cardinalii vor lua parte la o
liturghie solemnă la Bazilica Sfântul Petru, după care cei care au maximum 80 de ani se vor aduna în
Capela Sixtină pentru votul secret.
„Extra omnes” („Să iasă afară toți”) – este formula
istorică în limba latină ce marchează închiderea Capelei
Sixtine, și va fi pronunțată de maestrul celebrărilor liturgice
pontificale, miercuri 7 mai a.c. Aceasta
este ziua de începere a Conclavului. Cardinalii electori,
care nu au împlinit 80 de ani, înainte de
ziua decesului pontifului, vor fi izolați de restul lumii, în
interiorul Capelei Sixtine, până la fumul alb și „Habemus
Papam”, cealaltă celebră formulă în limba latină pronunțată
din balconul bazilicii Sfântul Petru, de către cardinalul
protodiacon, pentru a anunța lumii alegerea noului papă.
Adevărul: Cât de diferit va fi acest Conclav
de cele anterioare?
Massimo Faggioli: Ei bine, este diferit, în primul rând,
pentru că este conclavul cu cel mai mare număr de cardinali din
colegiul care sunt electori. Este mult, mult mai mare și mult mai
divers în ceea ce privește naționalitățile lor, dar și trecutul
lor, carierele lor sunt foarte diferite. Astfel, Papa Francisc a
deschis cu adevărat biserica la dimensiunea sa globală, iar acest
lucru a fost foarte vizibil în numirile de cardinali pe care le-a
făcut.
Așa că acest conclav este mai complicat de înțeles din
punct de vedere politic, cred, pentru că sunt cardinali care vin cu
sensibilități foarte diferite, cu așteptări diferite, chiar dacă
marea lor majoritate a fost creată de Papa Francisc. Deci acesta
este primul motiv. Iar al doilea este că, în comparație cu
conclavele din ultimii 50-60 de ani, acum există o situație
internațională care este mult mai puțin clară, mai nesigură,
pentru că nu știm încotro se îndreaptă Statele Unite, dacă va
fi o democrație aliată cu Europa, Uniunea Europeană, NATO, sau nu,
sau dacă este o Americă diferită care merge într-o direcție
diferită.
Asta schimbă puțin perspectivele Vaticanului asupra
lumii. Deci mai sunt și alte lucruri, dar cred că acestea două
sunt, în opinia mea, cele mai importante.
Va exista mai multă diversitate
decât sinodalitate la conclavul din 7 mai?
Este o întrebare
foarte bună. Nu știm încă cât de mult sinodalitatea va juca un
rol în discuții, pentru că unii dintre ei au fost foarte activi în
tot acest proces, iar alții mai puțin activi, sau alții nu au fost
foarte mulțumiți de sinodalitate. Cu siguranță, este conclavul
care are loc după procesul sinodal, care a fost un proces lung. Deci
cred că unele probleme au apărut, cel puțin în ochii unor
cardinali, din cauza procesului sinodal.
Și este foarte greu să
pretinzi că aceste probleme nu există. Așa că este o întrebare
bună. Este un conclav post-sinodal, iar acest lucru ar putea însemna
ceva în ceea ce privește candidatul care este ales, de asemenea, pe
baza a ceea ce a spus, a ceea ce a făcut cu privire la
sinodalitate.
De ce fel de papă are nevoie de fapt
Vaticanul, în opinia dumneavoastră?
Aceasta este o
întrebare foarte dificilă. Adică, în primul rând, a devenit mai
dificil să păstrăm Biserica Catolică unită la nivel universal,
pentru că acum este foarte diversă și, prin urmare, există
culturi catolice foarte diferite, așteptări diferite, de exemplu,
cu privire la rolul femeilor în Biserică, cu privire la problemele
de justiție socială.
Prin urmare, el trebuie să fie un
interpret al Bisericii Catolice globale, care este acum mult mai
puțin dominată de Vatican, mai puțin dominată de Europa. Acesta
este cel mai important lucru, pe lângă alte considerente, cum ar fi
un papă ca Francisc, un papă carismatic, care este un
administrator. Toate aceste lucruri sunt importante, dar cred că
marea diversitate din cadrul Bisericii este ceva ce papa trebuie să
interpreteze într-un anumit fel.
„Unele țări din Europa de
Vest au nevoie de un nou efort de evanghelizare”
Cardinalii
africani formează un bloc semnificativ de voturi în conclav. Cât
de important va fi rolul lor în alegerea viitorului papă?
Ei
bine, va fi important, pentru că am văzut în ultimii câțiva ani
că Biserica africană a devenit mai asertivă, mai încrezătoare în
sine în a spune lucruri atunci când nu este de acord.Așa că
mă aștept ca acest lucru să se întâmple și în conclav. Nu știu
dacă pot construi o alianță cu alte grupuri, deoarece Biserica
africană este foarte progresistă în termeni liberali în anumite
chestiuni. Este, de asemenea, foarte reticentă cu privire la alte
probleme liberale, astfel încât este dificil să o încadrăm
ideologic ca aliată cu unul sau altul, să spunem, partide.Este,
de asemenea, foarte divers, deoarece aveți africani care sunt,
adică, cardinali din Africa care sunt albi, cum ar fi din Africa de
Nord, din Africa de Sud, aveți cardinali subsaharieni care sunt
africani negri, nu? Și astfel ei tind să vadă lucrurile în moduri
ușor diferite.

Massimo Faggioli, expert în papalitate FOTO arhiva personală
Care sunt cardinalii favoriți, în opinia
dumneavoastră, pentru a fi următorul papă?
Nu vă pot da nume, serios. Eu nu fac asta. În mod clar, există,
vreau să spun, am văzut în aceste ultime zile câteva liste. Cred
că ei sunt cei care se află probabil în frunte. Conclavele sunt
întotdeauna pline de surprize, așa că s-ar putea întâmpla din
nou. Se va întâmpla mai ales dacă grupul de cardinali numiți de
Francisc se va împărți în grupuri diferite. Asta ar putea duce la
un alt tip de surpriză.
Așa că întreaga întrebare este dacă
majoritatea cardinalilor numiți de Francisc rămân împreună,
adică în jurul unui singur nume. Aceasta este întrebarea.
Ar
putea declinul în creștere
al credinței în Occident să influențeze alegerile?
Eu
cred că da. Adică, cardinalii sunt foarte conștienți de faptul că
unele țări din Europa de Vest au nevoie de un nou efort de
evanghelizare. Acest lucru este foarte clar. Așa că papa trebuie să
fie acum un administrator, dar și un evanghelizator, o față
convingătoare a credinței catolice. Asta este sigur. Așadar, nu
mai există nicio îndoială că zona din lume care are nevoie de mai
mult efort misionar este probabil Europa, mai mult decât Africa sau
America.
Cât de posibilă este întoarcerea papalității în
Europa?
Este posibilă. Este foarte posibil. Într-un anumit
sens, Papa Francisc a fost pe jumătate european. Adică, din punct
de vedere cultural a fost pe jumătate italian. Dar aveți dreptate.
Ar fi diferit să avem pe cineva care s-a născut în Europa și este
un cardinal episcop din Europa. Este posibil. Există, de asemenea,
unii europeni care au petrecut mult timp în afara Europei sau la
marginea Europei. Deci totul depinde, pentru că Europa ar putea
însemna Italia, ar putea însemna Europa de Vest, ar putea fi Europa
de Est.Cred că acum sunt diferite tipuri de Europa.