Vladimir Putin, declarații dure la forumul Valdai: ce spune despre alegerile prezidenţiale anulate din România și moartea lui Charlie Kirk

Președintele rus Vladimir Putin s-a exprimat pe larg, joi seara, în cadrul forumului de discuţii Valdai, desfăşurat la Soci, unde a vorbit timp de aproape patru ore despre relaţiile internaţionale. El a lăudat rolul Rusiei, care apără o „lume multipolară” în faţa Occidentului, şi a declarat că observă „militarizarea Europei”, la care promite un „răspuns la ameninţări”, scrie news.ro.

Făcând din Europa şi NATO principalele ţinte pentru ameninţările şi criticile sale, liderul rus a vorbit inclusiv despre anularea alegerilor prezidenţiale din România, dar şi despre relaţiile cu SUA, despre războiul din Ucraina, situaţia economică a Rusiei, poziţia lui Donald Trump faţă de Gaza şi chiar moartea lui Charlie Kirk. 

ALEGERILE DIN ROMÂNIA

Liderul rus Vladimir Putin a făcut referire, joi, la alegerile prezidenţiale anulate din România, dându-le ca exemplu de „manipulare a voinţei poporului”.

„În unele ţări se încearcă interzicerea oponenţilor politici care au dobândit deja o mare legitimitate şi o mai mare încredere din partea alegătorilor”, a spus Putin. „Dar asta nu funcţionează. Interdicţiile nu funcţionează”, a adăugat el, citat de TASS.

Datele studiilor sociologice din ţările europene arată o respingere tot mai puternică a ambiţiilor excesive ale elitelor politice din aceste ţări, susţine liderul de la Kremlin.

„Establishmentul nu vrea să cedeze puterea, recurge la înşelarea directă a propriilor cetăţeni, agravează situaţia la nivel extern, recurge la orice şiretlicuri în interiorul ţărilor lor – din ce în ce mai des la limita legii sau chiar dincolo de ea. Dar nu se pot transforma la nesfârşit procedurile electorale democratice într-o farsă, nu se poate manipula voinţa poporului, aşa cum s-a întâmplat, să zicem, în România”, a subliniat liderul rus.

El a adăugat apoi că astfel de procese se observă în multe ţări.

INTERCEPTAREA PETROLIERULUI DE CĂTRE FRANŢA, UN ACT DE „PIRATERIE”

Vladimir Putin a calificat joi drept „piraterie” interceptarea în largul coastelor franceze a unui petrolier suspectat că face parte din flota-fantomă rusă, spunând că „nu ştie” dacă această navă are legătură cu Rusia. „Este piraterie. Pentru că (…) petrolierul a fost abordat în apele neutre, fără niciun temei. Evident, căutau ceva, mărfuri militare, drone sau lucruri de genul acesta. Dar nu există nimic de genul acesta acolo”, a declarat el.

„Petrolierul arbora pavilionul unei ţări terţe, într-adevăr, cu un echipaj internaţional. Sincer, nu ştiu în ce măsură este legat de Rusia”, a adăugat Putin. Liderul rus a considerat, de asemenea, că interceptarea acestei nave a fost o încercare a autorităţilor franceze „de a distrage atenţia” populaţiei, în contextul în care ţara se află într-o „situaţie politică internă dificilă”, relatează Le Figaro.

PUTIN OBSERVĂ „MILITARIZAREA EUROPEI” ŞI PROMITE „UN RĂSPUNS LA AMENINŢĂRI”

Kremlinul urmăreşte cu atenţie „militarizarea crescândă a Europei” şi promite un „răspuns la ameninţări”, într-un moment în care ţările europene îşi sporesc investiţiile militare.

„Răspunsul la ameninţări va fi, cel puţin, foarte convingător. Spun bine: răspunsul. Noi înşine nu am iniţiat niciodată o confruntare militară”, a asigurat el. „Toate ameninţările cu privire la o Rusie agresivă sunt vorbe în vânt, dar nu trebuie să ne provocaţi”, a avertizat liderul de la Kremlin.

„Europa este responsabilă pentru lipsa păcii pe teritoriul ucrainean. Ea va eşua în încercarea sa de a obţine o înfrângere strategică a Rusiei”, a proclamat liderul rus.

Acesta a acuzat apoi ţările occidentale că „furnizează Ucrainei informaţii, arme, instruire”, întrebându-se retoric dacă nu ar trebui luate „contramăsuri faţă de militarizarea Europei” şi asigurând, cu o notă de sarcasm, că Rusia „urmăreşte cu atenţie declaraţiile privind armata puternică a Germaniei”.

„Elitele aflate la putere în Uniunea Europeană continuă să alimenteze isteria spunând că „războiul cu ruşii este practic la porţile noastre”. Ei repetă aceste absurdităţi, această mantră, iar şi iar… Ori sunt incredibil de incompetenţi dacă chiar cred asta, pentru că este imposibil să crezi în aceste absurdităţi, ori sunt pur şi simplu lipsiţi de onestitate”, a afirmat Vladimir Putin.

RUSIA LUPTĂ ÎMPOTRIVA ÎNTREGULUI BLOC NATO – „UN TIGRU DE HÂRTIE”?

Liderul rus a acuzat, de asemenea, Europa că împiedică soluţionarea războiului din Ucraina şi că duce la „o escaladare permanentă” a conflictului. El consideră că Rusia luptă împotriva „întregului bloc NATO” în Ucraina şi că armata rusă avansează pe front.

„Tigrul de hârtie este NATO?”, a întrebat el ironic, reacţionând la această expresie folosită recent de preşedintele american Donald Trump pentru a descrie puterea militară rusă. „Este imposibil de crezut că Rusia ar putea ataca NATO”, a spus el audienţei sale.

FINLANDA ŞI SUEDIA ŞI-AU PIERDUT AVANTAJELE

Vladimir Putin, care s-a calificat drept „preşedinte ales” şi nu „ţar”, a calificat drept „proastă” decizia Suediei şi Finlandei de a adera la NATO. Liderul rus a precizat că Moscova nu a avut niciodată probleme cu aceste două ţări nordice şi că, prin aderarea lor la alianţa militară, „Finlanda şi Suedia au pierdut avantajele statutului lor neutru”.

DRONE ÎN DANEMARCA: „NU MAI FAC, PROMIT”, SPUNE IRONIC PUTIN

Vladimir Putin a ridiculizat acuzaţiile aduse Rusiei după mai multe incidente cu drone în Europa, afirmând că „isteria alimentată de europeni” în jurul dronelor ruseşti este fabricată pentru a „distrage atenţia de la problemele din Occident”. Pe un ton ironic, el a adăugat că armata rusă „nu are drone capabile să zboare până la Lisabona”.

Liderul rus a glumit, de asemenea, promiţând că nu va mai „survola Danemarca”, unde săptămâna trecută au avut loc închideri de aeroporturi. „Nu o voi mai face, promit”, a spus el ironic.

Moscova neagă orice responsabilitate, în timp ce Polonia şi aliaţii săi din NATO au doborât recent drone ruseşti în spaţiul lor aerian şi mai multe ţări europene vorbesc acum despre crearea unui „zid anti-drone”.

REPRESALII ASUPRA INFRASTRUCTURII ENERGETICE UCRAINENE

Vladimir Putin a acuzat armata de la Kiev că a efectuat atacuri în jurul centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, controlată de Rusia şi lipsită de alimentare externă cu energie electrică de mai bine de o săptămână, ameninţând că va riposta atacând infrastructura energetică ucraineană. „Ei (autorităţile ucrainene) mai au centrale electrice funcţionale, centrale nucleare de partea lor. Ce ne-ar împiedica să ripostăm? Să se gândească la asta”, a declarat el.

RUSIA „NU IMPUNE MOBILIZAREA” ÎN ARMATĂ, SPRE DEOSEBIRE DE KIEV

Liderul de la Kremlin a spus că Ucraina „ar face bine să caute un acord” de pace.

El s-a lăudat că Rusia „nu impune mobilizarea forţată”, spre deosebire de Kiev, şi i-a îndemnat pe ucraineni să dezerteze. El a recunoscut că şi Rusia „are dezertori”, dar a dat asigurări că sunt „mai puţini decât în Ucraina”, şi a spus că speră că „liderii ucraineni vor accepta să negocieze”.

ARMATA RUSĂ A INTRAT ÎN KOSTÎANTÎNIVKA

În cadrul unei informări despre avansul teritorial rus, Vladimir Putin a afirmat că Ucraina mai controlează doar 0,13% din regiunea Luhansk şi 19% din regiunea Doneţk, precum şi oraşul Pokrovsk. El a adaugat că armata rusă a intrat în Kostîantînivka şi controlează două treimi din Kupiansk. „Forţele militare ruse avansează pe întreg frontul ucrainean”, a conchis el.

TRIMIREA DE RACHETE TOMAHAWK, O NOUĂ ESCALADARE

Vladimir Putin consideră că eventuala trimitere la Kiev a rachetelor americane Tomahawk cu rază lungă de acţiune ar fi „o nouă escaladare” între Moscova şi Washington, oficialii americani având în vedere vânzarea acestor arme către europeni pentru a le livra Ucrainei.

„Utilizarea rachetelor Tomahawk este imposibilă fără participarea directă a militarilor americani. Aceasta ar însemna o nouă escaladare (…), în special în relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite. Ele nu ar schimba situaţia de pe teren, dar trimiterea lor ar fi periculoasă”, a avertizat liderul rus.

PUTIN VREA SĂ APERE O „LUME MULTIPOLARĂ” ÎN FAŢA OCCIDENTULUI

În discursul său introductiv de la Valdai, el a revenit şi asupra originilor conflictului, acuzându-i pe „cei care s-au considerat învingători” la sfârşitul Războiului Rece că au vrut să impună „tuturor concepţii unilaterale şi subiective despre securitate”.

„Aceasta a devenit adevărata cauză iniţială nu numai a conflictului ucrainean, ci şi a multor alte conflicte grave” de la începutul secolului XXI, a susţinut el, afirmând că apără o „lume multipolară” în faţa Occidentului.

El le-a mulţumit ţărilor care au ajutat Rusia în războiul din Ucraina, între care Belarus şi Coreea de Nord, spunând cu cinism că ele au contribuie la soluţionarea conflictului. „Suntem recunoscători tuturor ţărilor care au depus eforturi sincere pentru a găsi o soluţie la această situaţie în ultimii ani. Printre acestea se numără partenerii noştri: membrii fondatori ai BRICS; Belarus şi, de altfel, Coreea de Nord; lumea arabă în ansamblu şi în primul rând, Emiratele Arabe Unite, alături de multe alte ţări”.

„Din păcate, nu a fost posibilă oprirea luptelor, dar responsabilitatea pentru acest lucru nu revine majorităţii (ţărilor), ci unei minorităţi din Europa care escaladează constant conflictul”, a adăugat Putin, demonizând din nou Europa.

PUTIN L-A MENAJAT PE TRUMP

În timp ce preşedintele american Donald Trump a încercat, de la revenirea la putere, să se apropie de Moscova pentru a găsi o soluţie la războiul din Ucraina, liderul Kremlinului a avut un ton mai blând faţă de Washington. „Ţările noastre, după cum se ştie, au destul de multe divergenţe. Punctele noastre de vedere asupra multor probleme mondiale nu converg. Pentru marile puteri, acest lucru este normal”, a afirmat el liniştitor, considerând, de altfel, că administraţia Trump este ghidată de „interesele ţării” şi că are o „abordare raţională”.

„Donald Trump este o persoană care ştie să asculte”, a adăugat el, precizând că cei doi au discutat despre soluţionarea conflictului din Ucraina şi restabilirea relaţiilor dintre ţările lor în cadrul întâlnirii din Alaska din 15 august.

RUSIA VINDE URANIU CĂTRE SUA

„În ceea ce priveşte comerţul cu uraniu, da, acest comerţ continuă”, a confirmat Vladimir Putin.

„Până la sfârşitul anului 2025, acestea (livrările) vor avea o valoare de aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Anul viitor… undeva peste 800 de milioane de dolari… Americanii cumpără uraniul nostru pentru că este profitabil şi fac ceea ce trebuie. Suntem gata să continuăm aceste livrări în mod constant şi fiabil”, a dezvăluit Putin.

CUM MERGE ECONOMIA RUSIEI

Putin a vorbit şi despre situaţia economică a Rusiei, aflate deja în al patrulea an de război. „Trebuie neapărat să ne consolidăm şi mai mult sistemul financiar. Şi aici, două lucruri sunt cruciale. În primul rând, trebuie să consolidăm şi mai mult stabilitatea macroeconomică şi să reducem inflaţia, încercând în acelaşi timp să menţinem rate de creştere economică pozitive”, a arătat Putin.

„Dar la sfârşitul anului trecut, am spus că, da, pentru a combate inflaţia, trebuie să sacrificăm aceste rate de creştere record. Şi banca centrală a majorat rata de referinţă, ceea ce are, fără îndoială, un impact asupra economiei în ansamblu”, a recunoscut liderul de la Kremlin.

RUSIA SUSŢINE PLANUL LUI TRUMP PENTRU GAZA CU O CONDIŢIE

Vladimir Putin a menţionat, de asemenea, situaţia din Gaza, calificând-o „oribilă” şi afirmând că „soluţia finală a conflictului” trece prin „două state”. El s-a declarat gata să susţină „în ansamblu” iniţiativa lui Trump pentru Gaza, dar numai dacă aceasta conduce la acest obiectiv.

În ceea ce priveşte propunerea unui organism internaţional condus de Tony Blair, el consideră că „este un politician experimentat care ar putea juca un rol pozitiv”, dar consideră că „ar fi mai bine ca Gaza să fie administrată de administraţia Abbas”.

Potrivit lui Putin, „întrebarea cheie este ce gândesc palestinienii, inclusiv Hamas”, adăugând că Rusia „este în contact cu Hamas” şi că este esenţial ca acesta din urmă să „susţină, de asemenea” iniţiativa. Potrivit lui, „problema Gaza nu poate fi rezolvată decât prin crearea unui stat palestinian”.

ASASINAREA LUI CHARLIE KIRK ILUSTREAZĂ „PROFUNDA DIVIZARE” DIN SUA

Vladimir Putin a calificat drept „respingătoare” uciderea activistului conservator american Charlie Kirk. Această tragedie ilustrează „profunda divizare” care împarte societatea din Statele Unite.

Purtătorul de cuvânt al tinerilor trumpişti a fost asasinat pe 10 septembrie, în timpul unei dezbateri în aer liber pe un campus universitar din Utah (vest).

„Este o atrocitate dezgustătoare, mai ales pentru că a fost transmisă în direct. Cu toţii am văzut-o. A fost cu adevărat dezgustător, îngrozitor. Transmit condoleanţe familiei domnului Kirk şi tuturor celor dragi lui. Suntem alături de ei şi le împărtăşim durerea. Ceea ce s-a întâmplat este un semn al unei profunde divizări în societatea (americană). În Statele Unite, nu cred că este necesar să se agraveze situaţia în exterior, deoarece conducerea politică a ţării încearcă să restabilească ordinea în interior”, a declarat el, cu subînţeles.

RUSIA AR EFECTUA UN TEST NUCLEAR, DACĂ O ALTĂ PUTERE NUCLEARĂ AR FACE ACELAŞI LUCRU

Liderul rus a vorbit şi despre prelungirea cu un an a tratatului de dezarmare nucleară New START, precizând că „dialogul cu Statele Unite nu este simplu, acum avem rachetele Oreşnik”. El a propus prelungirea voluntară a plafoanelor pentru focoasele nucleare dacă Washingtonul ar face acelaşi lucru, subliniind în acelaşi timp încrederea sa în scutul nuclear rus în cazul unui refuz american.

Vladimir Putin a insistat, de asemenea, asupra importanţei de a lua în considerare şi alte puteri în negocierile viitoare. „Dacă trebuie să includem China, de ce să nu includem şi Franţa şi Marea Britanie?”, a spus el, subliniind că „rămân multe întrebări, cum ar fi participarea Chinei”.

„Vom face la fel, dacă şi ei o vor face”, a mai spus el, referindu-se la testele nucleare.

TARIFELE SUA IMPUSE PARTENERILOR COMERCIALI AI RUSIEI AR PUTEA AVEA CONSECINŢE ECONOMICE NEGATIVE

Vladimir Putin a criticat presiunile americane asupra Indiei şi Chinei pentru a-şi reduce legăturile energetice cu Moscova. Potrivit acestuia, „impunerea de tarife mai mari partenerilor comerciali ai Rusiei va determina creşterea preţurilor mondiale”, va obliga FED să menţină rate ridicate şi va încetini economia Statelor Unite. „Nu are sens din punct de vedere economic”, a pledat şeful statului rus.

ECONOMIA MONDIALĂ „NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ PETROLUL RUS”

Economia mondială „nu poate funcţiona fără petrolul rusesc”, a dat asigurări Vladimir Putin, care a avertizat că, în cazul întreruperii aprovizionării, preţurile vor depăşi pragul de 100 de dolari pe baril. Comentariul s-a vrut a fi un răspuns la declaraţiile lui Donald Trump, care a cerut Europei, Indiei şi Chinei să înceteze să mai cumpere petrol rusesc, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a-şi finanţa războiul din Ucraina.