Ilie Bolojan, conferinţă de presă astăzi pe tema reformei pensiilor speciale. Ce măsuri pregătește Guvernul

Este greu să ceri reforme din partea cetăţenilor dacă se menţin pensiile speciale „la un nivel care înseamnă o mare injustiţie socială”, a spus premierul, într-o conferință de presă în care anunță modificarea legislației privind pensile speciale. Vârsta de pensionare va crește la 65 de ani pentru magistrați, urmând să crească și vechimea, de la 25 la 35 de ani, de la care pot ieși la pensie, a anunțat Bolojan.

• Pensia magistraților va fi maxim 70% din ultimul salariu uncover, față de 80% din salariul brut, cât este acum, a spus Bolojan.
• Bolojan a spus că au fost analizate hotărârile Curții Constituționale în privința pensiilor speciale, astfel încât noile criterii să îndeplinească ceea ce prevăd aceste decizii ale CCR. Amintim că au existat mai multe încercări de eliminare a pensiilor speciale, dar CCR a declarat neconstituâionale modificările.

NewsExpress a transmis în format LIVETEXT declarațiile premierului Bolojan:

• Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite în PNRR, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute ca România să rezolve această problelmă. Toate cele trei componente: operaționalizarea AMEPIP, dar și privind transparența privind CA-urile, să le putem rezolva avem nevoie de fonduri.
• În afară de asta, rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente importante. Unul ține de echitatea socială. În condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii, apare o nedreptate socială.
• Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumlat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul ethical, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită.
• Una dintre dintre fundamentele unui stat e sistemul justiție. E crucial să avem un sistem de justiție funcțional, de încredere.

• Care sunt problemele în zona de justiție? Aș puncta 3. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi dintre magistrați ies la pensie la 47,forty eight,49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat.
• Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
• O a doua problemă este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut 2 etape aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020, în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul uncover. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii deepest. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pesnie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro uncover. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.

„Guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem, după decizii ale instanșelor”

• A treia problemă: dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare neclare. Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.

• În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe: alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume care nu pot fi prevăzute. Nu ne mai putem permite. E nevoie să intervenim și pentru a interveni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, să fie clară. Nu să reducem salarii, ci pentru predictibiliate, stabilitate.
• Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la forty eight de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă. Sunt prevederi de natură să crească pensia de pensionare.
• Azi avem o mică parte care au preferat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta de pensionare. Dar vom avea întregul corp al magistraților în activitate și se va vedea prin calitatea actului de justiție.
• Al doilea part: cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferențe care sunt pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările UE. De asemenea, în ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente. În unele țări avem sistem de plată total contributiv.

„Propunerea este ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu uncover”

• În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu uncover, subliniez. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu uncover.
• Aducem într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește vârsta și pensia.
• Urmează să discutăm să vedem dacă sunt sugestii de modificări, astfel încât săptămâna viitoare să avem pachetul definitivat.
• Propunerile sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație. Au fost analizate deciziile CCR în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii.
• Un punct legat de investiții: asigurarea fluxurilor de investiții în România în perioada următoare este un obiectiv crucial. Aceste investiții pot contribui și la dezvoltarea industriei de apărare, o parte dintre ele fiind cu fonduri de la Comisia Europeană prin programul „Stable”. Lucrăm cu toate ministerele pe aceste proiecte să definitivăm listele de proiecte care ar urma să fie finanțate prin PNRR sau „Stable” și să discutăm cu Comisia Europeană pentru a clarifica condițiile în care putem accesa în maxim de avantaj pentru România aceste finanțări.

„În ceea ce privește PNRR acolo vrem să închidem lista de proiecte pentru cele 13,5 milioane euro care sunt pe componenta de grant”

• La sfârșitul zilei de azi, cel mai probabil, vom comunica Comisiei propunerile pe care le vom face pentru programul „Stable”. Țările care vor acești bani comunică Comisiei lista de proiecte și e va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde vor fi alocate pe țări. Din datele pe care le avem sunt cel puțin 20 de țări din UE care vor acești bani.
• Pachetul României va conține propuneri de la Ministerul Apărării, dar, de asemenea, propunem și proiecte de infrastructură militară civilă, deci cu o funcționare mixtă, cum sunt coridoarele de transport importante. Având în vedere volumul de lucrări pe autostrăzi, cel puțin două proiecte urmează să fie propuse în acest proiect pe această zonă.
• În ceea ce privește PNRR acolo vrem să închidem lista de proiecte pentru cele 13,5 milioane euro care sunt pe componenta de grant. Pentru ca până la sfârșitul verii anului viitor să putem consuma aceste resurse.
• Prin PNRR pe zona de împrumuturi aici ne propunem să accesăm cea mai mare sumă posibilă. Specificul PNRR este că aceste proiecte nu pot fi trecute pe altă linie de finanțare: dacă le-ai terminat, bine, îți iei banii, dacă nu, nu îți iei banii și trebuie să dai și penalități. De aceea, în această listă vor fi acele proiecte care se vor putea finaliza până anul viitor.

Ilie Bolojan, întrebat despre vicepremierul Marian Neașcu: „Avem nevoie în toate pozițiile de oameni cu experiență”

Întrebări de la jurnaliști:

• Demisia domnului Anastasiu nu a apărut în Monitorul Oficial.

Demisia a fost înregistrată în cursul zilei de ieri. Astăzi am semnat să plece la Administrația Prezidențială.

• În guvern sunt 2 persoane care au mai avut probleme cu legea – Marian Neacșu și Radu Oprea. Nu este o dublă măsură? Considerați că ar trebui să plece și ei?

Am dat un răspuns la această întrebare într-un interviu, ieri. Așa cum am spus și ieri, fetch in thoughts că avem nevoie în toate pozițiile de oameni cu experiență, care pot pune reforme în mișcare, cu respectarea condițiilor legale. Orice om care a avut un incident, dacă e reabilitat, fetch in thoughts că își poate continua activitatea.

„European nu am încurajat și nu încurajez darea de mită sau plata unor atenții”

• Ați declarat că în anii 90 aveați o mică afacere și veneați la București pentru aprovizionare și că dădeați mită la poliție. Când ați dat ultima dată mită?

Nu am spus că am mită. Am spus că erau niște practici de a te opri pe drum și de a-ți căuta nod în papură: aveai posibilitatea să iei amendă sau să rezolvi altfel. Fiecare om a procedat cum a considerat de cuviință. European nu am încurajat și nu încurajez darea de mită sau plata unor atenții. Când a depins de mine, dacă am făcut ceva, și dacă vă uitați în 2005-2006 este că serviciile care erau pervetite: pașpoarte, înmatriculări, au fost operaționalizate.

Cred că noi avem obligația, atunci când ocupăm o funcție publică, ca aceste sisteme să nu mai funcționeze. E greu să ai sisteme perfecte, mereu vor fi probleme. Niciunii nu suntem perfecți, dar nu trebuie să tolerăm sisteme de tip industrial.

• Despre înghețarea transferurilor și detașărilor pe o perioadă limitată, ne puteți da detalii?

Trebuie să ne controlăm cheltuielile. Vă rog să vă gândiți că efectele Ordonanței care a fost dată la finalul anului trecut, din păcate au fost anulate de un pachet de 98 de memorandumuri care au creat excepții. Ce trebuie să facem este să anulăm aceste excepții care generează o grămadă de probleme.

• Prin legea 182/2002 se stabilește că anumite categorii nu trebuie să fie verificați pentru ORNISS. Înțelegem că domnul Anastasiu a avut acces la informații secrete. Știți ce verificări s-au făcut în cazul lui? Legea ar trebui schimbată?

Fără să existe o decizie imperativă pentru toate numirile din guvern am solicitat date suplimentare, pentru a ne asigura că nu sunt conflicte de interese.

„Oamenii din justiție vor mai munci 15 ani în loc să fie înlocuiți de alte persoane”

• Ați calificat sistemul right drept o mare injustiție socială. Legea pe care o propuneți se aplică pentru viitor. Cum răspundeți dvs. ca premier acuzației referitoare la faptul că această reformă nu rezolvă problema, ci doar o amână? Și dacă ne puteți spune când va intra în vigoare această reformă.

Vă rog să vă gândiți că oamenii din justiție vor mai munci 15 ani în loc să fie înlocuiți de alte persoane. Are un influence masiv, dar nu de pe o zi pe alta. Acest pachet va intra în vigoare imediat ce va fi adoptat. Zilele viitoare se va clarifica care va fi forma de adopotare, împreună cu proiectele anunțate săptămâna trecută.

• Când a izbucnit situația cu domnul Anastasiu reprezentanții guvernului au spus că a avut calitatea de avocat, reacția dvs. a întârziat. De ce în calitate de premier nu i-ați solicitat demisia?

Am explicat în interviul de ieri acest lucru și mai spun: caut să nu iau decizii de pe o oră pe alta. Am încercat întotdeauna să văd ce fac colegii din echipă, indiferent de partidul din care sunt, pentru a avea convingerea că cei din echipă se pot baza pe el.

• Domnul Anastasiu spunea că statul trebuie să fie un partener al companiilor deepest. Vă întreb dacă tăierile din Anghel Saligny este un gest loial. Și vă întreb despre listarea la bursă a unor companii.

Listarea la bursă va începe anul acesta. În ceea ce privește asigurarea fluxurilor de plăți pentru cei care lucrează pentru stat prin programe finanțate de guvern sunt două aspecte clare: știu toți constructorii din România că în momentul de față bugetul pe Anghel Saligny este epuizat. În primele 6 luni am încasat mai puțin decât ne-am propus și am cheltuit mult mai mult, înseamnă că nu avem posibilitatea să facem rectificări pozitive.

Cred că este corect ca în anii următori să avem un concept multianual în care să se știe pe fiecare an care este alocarea pe care România o poate face pe acest program și în funcție de aceste alocări să se stabilească pentru fiecare în parte. Fiecare constructor să știe ce capacitate de plată are statul român, iar primăria sau constructorul au mai multe posibilități. Vor să termine mai repede: bine, să contracteze credite și când vor primii banii de la stat să poată achita acele credite. Când ai un contract trebuie să-l respecți.

• Cine se va ocupa de reforma companiilor de stat?

Trebuie să numim un responsabil și voi prelua ecu până la numirea unei alte persoane care să ocupe poziția de vicepremier.

• NewsExpress: RISE Mission a arătat ieri că o firmă a lui Dragoș Anastasiu a fondat o afacere cu o firmă controlată de Nicu Gheară, un nume asociat cu lumea interlopă. Asta pe lângă mita la ANAF. Pornind de la cazul informațiilor pe care le-ați avut la dispoziție când l-ați numit pe Dragoș Anastasiu, dar extinzând vă rugăm discuția la nivelul cetățeanului român, cum vedeți dvs. activitatea SRI în România în acești ani? Sunteți mulțumit?

Acum nu știu dacă există o legătură între activitatea unei instituții – SRI – sau altă instituție și cunoștințele de-a lungul unei cariere sau relațiile pe care la un moment dat un om care ocupă o funcție publică le are.

Vă puteți da seama că poți să ai relații mai bune, mai proaste. De când sunt premier când merg undeva mereu sunt oameni care vor să își facă poză cu tine. La un moment dat, acele poze pot apărea. Nu văd nicio legătură, mai bune sau mai proaste cu relațiile pe care le are cineva.

Ilie Bolojan nu a vrut să răspundă dacă îl descalifică cooptarea lui Anastasiu în Guvern

• Nu ați clarificat cum a fost posibil să nu știți de acest caz. De ce nu ați fost înștiințat?

Cei care benficiază de activități cu date cu caractez clasificat trebuie să urmeze o procedură.

• Vă califică sau descalifică numirea sa?

Vă rog să respectați regula, o singură întrebare.

• Care este suma pe care România o va solicita prin programul „Stable” și ce companii vom lista la bursă?

Sunt companii din energie și transporturi și în prima săptămână din luna august vom face publice companiile care vor fi listate. Listarea este un lucru bun, din punctul meu de vedere, pentru că crește și capacitatea de finațare și transparența.

În ceea ce privește programul „Stable”, cele militare au caracter clasificat, iar la autostrăzi vor fi cele din zona Pașcani-Ungheni. România va putea fi un hub care să își valorifice potențialul.

• Cunoșteați cum a ajuns partenera de viață a domnului Anastasiu să aibă contracte cu statul?

Am fost 12 ani primarul Oradiei și am realizat mii de proiecte. Fiecare dintre aceste proiecte are nevoie de studii de fezabilitate și proiectare. Deci am lucrat cu zeci de proiectanți, de ingineri și așa mai departe. Am întrebat chiar zilele trecute și dânsa a avut 4 contracte în cei 12 ani. Deci dacă patru contracte vi se pare mult, să știți că nu sunt multe.

Nu există nicio legătură între fiica mea și această firmă. Fiica mea lucrează în Cluj. Nu există legături financiare așa cum încercați să sugerați. Toate contractele Primăriei Oradea au fost făcute ethical.

• Ați spus ieri că deciziile în Educație, cele privitoare din pachetul 1 nu au fost luate de ministrul Educației, ci de coaliție. Cine, concret, din coaliție? Cine a făcut parte din acest grup de lucru?

Așa cum știți, în programul de guvernare, în baza discuțiilor care au avut loc în mai multe grupuri de lucru, s-au adunat propunerile și s-a format acest program.

• Dar a existat o fundamnetare a lor pe care să o faceți publică?

Este bazată pe exemple europene, iar în ceea ce privește bursele, pe faptul că au crescut mult în ultimii ani, care nu poate fi justificată în termeni de suportabilitate.

Ilie Bolojan, reacție la investigația Snoop despre Marius Pieleanu: Condamn orice fel de fapte de genul acesta

• Snoop a publicat mărturii despre comportamentul domnului profesor Marius Pieleanu. Dinspre SNSPA vine o tăcere asurzitoate. Cum vedeți noul scandal de la SNSPA? După cazul Bulai vine acesta.

Ce pot să spun, fără să am datele dvs, pentru că nu am apucat să citesc presa înainte de a veni, fiind în ședințe de azi dimineață. European deepest condam orice fel de fapte de genul aceasta. Cred că orice formă de agresiune trebuie combătută ferm, atât din punct de vedere al legii, dar și al unei instituții.

Sunt convins că dacă aceste date vor fi validate de realitate, insituția va lua deciziile care se cuvin.

• Credeți că trebuie schimbată legea?

V-am răspuns. Fiecare în domeniul lui trebuie să ia măsuri atât legale, cât și instituționale, pentru a descuraja astfel de măsuri.

• Revenind la pensiile magistraților. Puteți creiona totuși un calendar? Când ar urma să fie gata legea?

Foarte probabil până la finalul săptămânii veți avea un calendat anunțat public. Cu cât intră în vigoare mai repede, cu atât mai bine, pentru că odată îndeplinit jalonul ne putem ridica banii.

• Cine sunt persoanele care au redactat aceste propuneri? Cu cine v-ați consultat?

Încercați o sugerare de proiect de tip populist. Nu este un proiect populist. Este un proiect care este realizat în echipa guvernamentală în colaborare cu Ministerul Justiției. Va parcurge toată procedura legală. Un proiect necesar și un proiect bun.

• Două dintre legile apărării se află în avizare. Ultima dată aceste proiecte au ajuns la domnul vicepremier Neacșu. Când vor fi adoptate aceste proiecte? Aflate a treia oară la avizare.

Vă asigur că la începerea sesiunii parlamentare din toamnă aceste proiecte vor fi trimise de urgență spre adoptare.

„Sunt convins că și în anii următori mulți tineri din Româia vor intra în sistemul de justiție”

• Credeți că noile propuneri îi vor încuraja pe magistrați să rămână în sistem sau pe alții să intre în sistem?

European cred este onorant să fii judecător, inclusiv în România. E o onoare să lucrezi în sistemul de justiție. Sunt convins că și în anii următori mulți tineri din Româia vor intra în sistemul de justiție, pentru că este unul predictibil și, chiar și cu aceste modificări, are cel mai bun sistem de salarizare și pensionare din România.

Aceste prevederi se vor aplica doar pentru viitor, pentru că nu poți da legi retroactive.

Fiecare zonă din aparatul public a căutat să profite de diferite conjucturi, oporunități. Aceste lucruri practic ne-au adus în situația în care cheltuile de deepest în afară de faptul că au fost scăpate de sub retain watch over au creat și inechități.

• Această lege va fi aplicată doar pentru cei care intră în magistratură?

Nu. Și pentru cei care sunt în magistratură acum și nu au îndeplinit vârsta de pensionare.

–

Ilie Bolojan a declarat luni, într-un interviu acordat G4Media, că legea privind pensiile magistraţilor este finalizată. Proiectul prevede creşterea vârstei de pensionare şi faptul că, pe viitor, pensia nu va mai putea depăşi valoarea salariului. El a precizat că aceasta se va regăsi în pachetul care va fi adoptat în luna august.

„Crește vârsta de pensionare la vârsta identical outdated de 65 de ani, crește durata după care te poți pensiona și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un mannequin european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar cât privește și modalitatea la care se raportează”, a spus Ilie Bolojan.

El a precizat că aceste modificări se vor aplica doar pentru viitor „pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituțional”.

„Astăzi, din păcate, în sistemul de justiție avem un mecanism neclar, care a generat mii de procese cu sentințe care au costat statul român miliarde de euro și care trebuie modificat în așa fel, încât să fie un sistem clar, un sistem predictibil care să nu afecteze veniturile din această zonă, dar care să nu mai permită aceste procese și o neclaritate generală. Deci, calitatea actelor legislative care reglementează aceste zone trebuie îmbunătățită”, a mai spus Ilie Bolojan.