Muncitorii nord-coreeni trimiși în Rusia de Kim Jong-un lucrează în condiții de sclavie modernă. „Lucrează noaptea, pe întuneric, fără echipamente de protecție adecvate“

Muncitorii nord-coreeni trimiși în Rusia de Kim Jong-un lucrează în condiții de sclavie modernă. „Lucrează noaptea, pe întuneric, fără echipamente de protecție adecvate“

Într-un colț al lumii în care granițele ideologice încă dictează viețile indivizilor, mii de nord-coreeni sunt trimiși de regimul de la Phenian în Rusia, să muncească în condiții pe care unii le descriu drept „aproape de moarte”.

Nord-coreenii, trimiși la muncă în Rusia/FOTO:X

Nord-coreenii, trimiși la muncă în Rusia/FOTO:X

O investigație realizată de BBC, pe baza unor mărturii directe și informații furnizate de oficiali sud-coreeni, conturează un tablou sumbru, dar revelator: bărbați obligați să muncească până la epuizare, supravegheați de agenți ai regimului, izolați de orice contact cu lumea exterioară și lipsiți de drepturi elementare.

Moscova, confruntată cu o acută criză a forței de muncă – accentuată de mobilizarea militară și exodul tinerilor apți de muncă –, recurge tot mai des la sprijinul aliatului său ideologic din Extremul Orient. Dacă până acum Nordul furniza arme și muniții pentru frontul ucrainean, acum exportă ceea ce are mai de preț: oameni.

Nord-coreeni pe șantierele de construcții

Informațiile obținute de jurnaliști indică o prezență tot mai vizibilă a muncitorilor nord-coreeni pe șantierele de construcții din întreaga Rusie. Majoritatea trăiesc și lucrează în condiții care sfidează nu doar legislația internațională, ci și limitele rezistenței fizice și psihice. Munca începe la ora 6 dimineața și se încheie la 2 noaptea, cu doar două zile libere pe an. Supravegherea este constantă, iar tentativele de evadare sunt descurajate printr-un sistem strict de control și teroare.

„Nu aveam voie să vorbim cu nimeni. Ne-au spus că lumea de afară este dușmanul nostru”, povestește Jin, unul dintre muncitorii care a reușit să fugă. Transportat direct de la aeroport la șantier, Jin a fost pus la muncă fără nicio pauză, sub ochiul vigilent al unui agent nord-coreean.

Majoritatea muncitorilor dorm în containere metalice, supraaglomerate, infestate cu insecte, sau chiar pe podelele nefinisate ale clădirilor în construcție. În caz de accident – și sunt multe – accesul la îngrijiri medicale este aproape imposibil. Nam, un alt muncitor intervievat, povestește cum a căzut de la patru metri înălțime, și, deși era grav rănit, nu i s-a permis să părăsească șantierul.

„Lucrează noaptea, pe întuneric, fără echipamente de protecție adecvate“

Profesorul Kang Dong-wan, care a cercetat fenomenul direct în Rusia, atrage atenția asupra pericolelor la care sunt expuși muncitorii. „Lucrează noaptea, pe întuneric, fără echipamente de protecție adecvate. Condițiile sunt inumane.”

Oficial, prezența acestor muncitori ar fi trebuit să se încheie în 2019, după ce ONU a interzis utilizarea forței de muncă nord-coreene ca parte a sancțiunilor impuse regimului Kim Jong Un. În realitate, fenomenul a cunoscut o renaștere. Doar în 2024, peste 13.000 de nord-coreeni au intrat în Rusia – cei mai mulți pe vize de „student”, un pretext, spun sursele, pentru a ocoli embargoul internațional.

Anul trecut, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a recunoscut public că 5.000 de muncitori nord-coreeni vor fi trimiși să reconstruiască regiunea Kursk, afectată de război. Oficialii sud-coreeni avertizează că un număr și mai mare ar putea fi dislocat în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.

Majoritatea banilor sunt confiscați de statul nord-coreean sub forma unor „taxe de loialitate”

Realitatea financiară a acestor muncitori este și ea tulburătoare. Deși unii pornesc la drum cu speranța că vor câștiga suficient pentru a-și întreține familiile, majoritatea banilor sunt confiscați de statul nord-coreean sub forma unor „taxe de loialitate”. Ceea ce rămâne – adesea între 100 și 200 de dolari pe lună – nu este înmânat lucrătorilor, ci notat într-un registru și promis la întoarcerea în țară. O altă formă de control.

„Am aflat că muncitorii din Asia Centrală primeau de cinci ori mai mult pentru aceeași muncă. Mi-a fost rușine. Mă simțeam ca într-un lagăr de muncă, o închisoare fără gratii”, povestește Tae, unul dintre puținii care au reușit să fugă, inspirat de clipuri YouTube despre viața în Coreea de Sud.

Fuga nu este ușoară. Mulți își strâng bani luni la rând pentru a cumpăra un telefon vechi sau a plăti un avocat. Cei care reușesc se ascund, călătoresc mii de kilometri și riscă totul. Din 2022 până în prezent, numărul celor care au reușit să ajungă în Coreea de Sud s-a înjumătățit.

În replică, regimul de la Phenian a înăsprit măsurile de control: sesiuni ideologice mai dese, limitarea ieșirilor în oraș, monitorizare permanentă. „Odată puteau ieși în perechi. Acum, doar în grupuri de cinci, cu supraveghetori”, spune Kim Seung-chul, un activist din Seul care ajută muncitorii să scape.

Pentru regimul Kim, acești muncitori sunt o sursă vitală de valută. Pentru Putin, sunt un colac de salvare economică într-un război care a lăsat Rusia fără brațe de muncă. Împreună, cele două regimuri au pus bazele unei alianțe cinice, cimentată cu sudoarea – și, uneori, sângele – celor mai vulnerabili.

„Acești muncitori vor fi, poate, cea mai durabilă moștenire a prieteniei de război dintre Kim și Putin”, avertizează Andrei Lankov, expert în relațiile Nord Coreea–Rusia.

About The Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *