Europa îi cere lui Trump să trimită avioane de luptă F-35 în România, ca parte a garanțiilor de securitate pentru Ucraina

Țările europene vor ca președintele SUA Donald Trump să trimită avioane de luptă americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează ziarul britanic The Times, citând perspectivele luate în discuție de șefii militari.

Astfel, potrivit informațiilor obținute de The Times, responsabilii militari de rang înalt din Europa au discutat despre desfășurarea de avioane americane F-35 în România, unde NATO construiește cea mai mare bază aeriană a sa din Europa, pentru a descuraja Rusia să invadeze din nou.

Luni, Trump a exclus trimiterea de trupe americane pe teren în Ucraina, dar a declarat că este dispus să ofere sprijin „aerian” ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA.

După întâlnirea de luni de la Casa Albă, la care au participat liderii Europei și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, șefii militari s-au reunit la Washington pentru a discuta aspectele logistice ale sprijinului american.

Generalul Dan Caine, șeful Statului Fundamental al forțelor armate ale SUA, a găzduit o reuniune la Pentagon cu generalii de top din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a discuta despre garanțiile de securitate americane.

În prezent, NATO își desfășoară misiunile de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza aeriană Mihail Kogalniceanu din România, care a fost un hub valuable pentru forțele americane în timpul războiului din Irak și este cea mai probabilă locație pentru avioanele de luptă americane.

Dar pe lângă avioanele de vânătoare americane care să fie staționate în România, țările europene vor garanții privind utilizarea în continuare a sateliților americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina, scrie The Times.

Europenii doresc de asemenea un angajament din partea SUA de a furniza Ucrainei rachete de apărare aeriană Patriot și NASAMS pentru a intercepta atacurile rusești, precum și permisiunea de a zbura cu avioane spion deasupra Mării Negre.

RAF (Forțele aeriene britanice) a efectuat misiuni de recunoaștere cu avioane Rivet Joint încă din primele zile ale războiului, dar aceste aparate obtain de Boeing necesită aprobarea americană pentru a zbura.

Ca parte a așa-numitei Coaliții de Voință (coaliția țărilor dispuse să ajute Ucraina în războiul declanșat de Rusia asupra sa), Marea Britanie s-a oferit să trimită avioane de vânătoare Storm în vestul Ucrainei și o brigadă de 3.000-5.000 de militari pentru a instrui armata ucraineană. Franța, Canada și Australia ar putea trimite, de asemenea, trupe în vestul Ucrainei.

Amiralul Sir Tony Radakin, șeful forțelor armate britanice, a participat miercuri la discuțiile de la Pentagon. Radakin se bucură de încrederea ucrainienilor și a contribuit anterior la atenuarea tensiunilor dintre Kiev și Washington, subliniază The Times.

Radakin a luat de asemenea parte la o reuniune virtuală cu șefii apărării din NATO, în cadrul căreia aliații au discutat despre sprijinul lor pentru Ucraina, mai precizează ziarul britanic.

Rusia critică dur discuțiile din Occident despre garanțiile de securitate pentru Ucraina

Rusia se opune însă desfășurării oricăror trupe occidentale. Miercuri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut că Moscova și Beijingul ar trebui să aibă drept de veto asupra sprijinului militar occidental pentru Ucraina și a afirmat că discuțiile NATO despre la garanțiile de securitate sunt „un drum spre nicăieri”.

„Nu putem fi de acord cu faptul că acum se propune rezolvarea problemelor de securitate, de securitate colectivă, fără Federația Rusă. Acest lucru nu va funcționa”, a declarat el.

Lavrov a afirmat că garanțiile de securitate discutate între Rusia și Ucraina la Istanbul în 2022 sunt un „exemplu foarte bun” în legătură cu ceea ce ar aproba Kremlinul.

Conform acelor propuneri, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – China, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie și Franța – ar avea fiecare drept de veto asupra oricărui sprijin militar acordat Ucrainei.

Or, un astfel de acord ar permite Kremlinului să blocheze orice încercare de a ajuta Ucraina, punctează The Times.

Miercuri, Lavrov a fost evaziv şi în privinţa unei întâlniri între Putin şi Zelenski, după ce Casa Albă declarase luni că o astfel de întâlnire ar trebui să aibă loc înainte ca Trump să se ofere să medieze în cadrul unui summit trilateral. Lavrov a menționat doar că Putin „ia în considerare ridicarea nivelului şefilor delegaţiilor” trimise la negocierile existente între cele două părţi.

Cele trei runde de negocieri de poke de la Istanbul din acest an au înregistrat progrese nesemnificative și au fost în mare parte tratate cu desconsiderare de către Kremlin. Principalul negociator rus la aceste discuții a fost Vladimir Medinski, un fost ministru al culturii.