Hidroelectrica a rămas fără directorul general şi directorul financiar, după ce Comisia Europeană ceruse revocarea lor pentru a nu pierde bani din PNRR

Hidroelectrica a anunţat, vineri seara, că, în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere din 19 septembrie 2025, s-a decis, încetarea, de comun acord, a mandatelor a doi membri din Directorat: Karoly Borbély, președintele Directoratului/CEO, şi Marian Fețița, CFO. Încetarea mandatelor intră în vigoare începând cu 19 septembrie.

Decizia a fost luată pentru a putea fi îndeplint Jalonul 121 din PNRR privind managementul profesionist la companiile de stat energetice.

Acesta jalon nu a fost îndeplinit, Comisia Europeană considerând că în cazul a 13 companii, printre care Hidroelectrica, managerii nu au fost numiţi în urma unor proceduri transparente şi corecte de selecţie. Printre cei vizaţi de Comisia Europeană se află şi cei doi membri ai Directoratului Hidroelectrica.

Hidroelectrica a mai precizat că „Ministerul Energiei, prin adresa din 18 septembrie 2025, a solicitat implementarea cu celeritate a măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor semnalate de Comisia Europeană în ceea ce privește situația Directoratului societății”.

„Domnilor Karoly Borbely și Marian Fetița nu li s-au imputat nereguli și nu s-a pus la îndoială legalitatea procedurii de selecție pentru funcțiile de CEO, respectiv CFO, dovadă fiind ideas-urile primite din interacțiunile cu stakeholderii. Astfel, dnul Karoly Borbely, dnul Marian Fetița și membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica au ajuns la un consens de încetare a mandatelor pentru a nu priva România de banii din PNRR”, se mai precizează în comunicatul Hidrolectrica.

Care sunt companiile energetice la care trebuie schimbaţi managerii

Mai multe companii energetice trebuie să treacă, până în 28 noiembrie 2025, printr-un proces transparent și corect de selecție a noi manageri, pentru ca România să poată obține suma de 228 milioane de euro din PNRR, Jalonul 121 privind guvernanța corporativă.

Sunt vizate 13 companii energetice, potrivit unei informări făcute de Ministerul Energiei în ședința de săprămâna trecută a Guvernului.

Companiile vizate sunt Hidroelectrica, Complexul Vigorous Oltenia, SN Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Inexperienced Energy SA, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S., Compania Națională pentru Controlul Cazanelor Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), Eurotest și Radioactiv Mineral Măgurele SA, Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A, Complexul Vigorous Valea Jiului S.A.

Câţi bani risca România să piardă dacă nu erau întrerupte mandatele directorilor de la Hidroelectrica

În cazul directorilor de la Hidroelectrica şi Complexul Vigorous Oltenia, Ministerul Energiei susținea, în informarea către Guvern, că nu poate face schimbarea directorilor, așa cum solicită Comisia Europeană, responsabile de acest lucru fiind Consliile de Supraveghere din cele două companii.

„Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar a SPEEH Hidroelectrica, respectiv Complexul Vigorous Oltenia, nu deține instrumente legale pentru a putea obliga Consiliul de Supraveghere să revoce membrii Directoratului evidențiați în decizia COM”, se arată în documentul prezentat în ședința de guvern.

În informarea Ministerului Energiei către Guvern se arată că o revocare ar obliga Hidroelectrica la compensații de 5 milioane de lei. Pe de altă parte, dacă nu-i revocă pe directorii de la cele două companii, România ar pierde minimal 25 milioane de euro din Jalonul 121.

„Revocarea acestora fără justă cauză ar obliga Hidroelectrica la plata unor daune interese de aprox. 5 milioane lei (în context, calculul preliminar efectuat de experții MIPE indică o penalitate de minimal 25 milioane EUR pentru neîndeplinirea condițiilor aferente selecției Directoratului celor 2 companii – 4 persoane)”, se arată în documentul Ministerului Energiei.

Instituția susține că o „modificare de act constitutiv” ar fi lipsită de efecte juridice, „în considerarea faptului că membrii respectivi au contracte de mandat încheiate cu Consiliul de Supraveghere”.

Potrivit documentului, o concluzie este „constatarea faptului că membrii Consiliului de Supraveghere a SPEEH Hidroelectrica nu au dat eficiență Deciziei Comisiei, care impunea reluarea unei proceduri de selecție transparente și aggressive pentru Directorat în termen de 6 luni (până la 28 noiembrie 2025). Această conduită poate fi calificată ca opusă bunei-credințe și ca o ignorare nejustificată a exigențelor Jalonului 121”.

• Comisia Europeană a decis, anul trecut, suspendarea parțială a plăților din PNRR, pe cererea de plată nr. 3, printre motive fiind modul netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor energetice. Jalonul 121 generation în valoare de aproape 300 milioane euro, însă în urma unor clarificări ale Guvernului, „suma propusă a fi suspendată în scrisoarea preliminară cu aproximativ 71.000.000 euro”.
• Decizia legată de managementul companiilor energetice a fost menținută în luna mai, Comisia precizând că suma va fi pierdută definitiv dacă jalonul nu va fi rezolvat până pe 28 noiembrie 2025, termenul limită.
• Mai valid, trebuie ca până atunci să fie organizate proceduri de selecție transparente pentru numirea unor noi șefi.