Seceta a crescut preţul terenurilor agricole irigabile sau compacte

Seceta înregistrată în acest an în judeţul Dolj a dus la creşterea preţului terenurilor irigabile sau compacte, deşi a contribuit la o scădere temporară a volumului tranzacţiilor în primele luni ale anului, susţin agenţii imobiliari.
Potrivit acestora, judeţul Dolj, cu o suprafaţă arabilă de circa 490.000 de hectare, rămâne una dintre cele mai active zone pentru vânzarea de terenuri agricole, clasându-se pe locul al treilea la nivel naţional în iulie 2025, cu 591 de tranzacţii, potrivit Agerpres.
„Instabilitatea economică şi climatică a blocat temporar piaţa, fermierii ezitând să vândă din cauza preţurilor în scădere în zonele neirigate. Astfel, în primele şase luni din 2025, numărul de tranzacţii în Dolj a fost cu circa 10-15% mai mic decât în 2024. De exemplu, în zonele afectate grav (cum ar fi Câmpia Băileştiului), vânzările au stagnat, fermierii preferând arendări pe termen scurt în locul vânzărilor. Pe de altă parte, seceta a dus la o apreciere a valorii terenurilor irigabile sau compacte, pe fondul interesului ridicat al investitorilor străini pentru aceste zone”, a declarat, pentru AGERPRES, agentul imobiliar Adrian Stamate.
Prețul mediu național a crescut
Potrivit acestuia, preţul mediu naţional a urcat cu 4,8% în 2025 (până la 8.400 euro/ha), iar în Dolj valorile au variat între 8.000 şi 12.000 euro/ha, în funcţie de calitate şi acces la irigaţii. Terenurile din sudul judeţului (Băileşti, Segarcea) au înregistrat cele mai mari creşteri (+5-7%), datorită fertilităţii solului, în timp ce cele din nord au rămas la 6.000-8.000 euro/ha.
„Cele mai multe achiziţii de terenuri au fost făcute de agricultori români (peste 90%), dar seceta a accelerat achiziţiile de către fonduri de investiţii, care pariază pe tehnologii de irigaţie şi culturi rezistente. De exemplu, în iulie 2025, o parcelă de 31 ha din Dolj s-a vândut cu 1,2 milioane lei (aprox. 8.000 euro/ha), reflectând interesul pentru suprafeţe mari. Doljul este vulnerabil la secetă, ceea ce erodează calitatea solului şi creşte riscul de deşertificare. Fără investiţii în irigaţii (doar 20% din terenuri sunt irigate), tranzacţiile viitoare ar putea încetini”, a mai spus Adrian Stamate.
În judeţul Dolj, culturile de porumb şi floarea-soarelui din zonele neirigate au fost calamitate în acest an în proporţie de 100% din cauza secetei prelungite. Potrivit datelor Direcţiei Agricole Dolj, la nivelul judeţului anul acesta au fost înfiinţate 66.892 hectare de grâu (în 2024 au fost 78.345 ha porumb) şi 89.611 ha floarea soarelui (în 2024 au fost 89.000 ha de floarea soarelui).