Legea majoratului digital, între protecție pentru copii, „Big Brother” online și birocratizarea internetului

Legea majoratului digital, care prevede că până la 16 ani copiii vor putea accesa servicii online și își vor putea crea conturi doar cu acordul verificabil al părinților, stârnește critici. ,,Asociația pentru Tehnologie și Internet” atrage atenția că actul normativ ridică multe semne de întrebare cu privire la protecția datelor. Și, în plus, ar fi imposibil de aplicat. În forma actuală a legii, fiecare site ar trebui să verifice vârsta oricărui utilizator, ca să se convingă că nu e copil. 

Ce prevede legea ,,majoratului digital”

,,Până la împlinirea vârstei de 16 ani, minorul accesează comunicaţii electronice şi serviciile societăţii informaţionale şi creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil. Este interzisă furniizarea de servicii online minorului cu vârsta mai mică de 16 ani fără validarea prealabilă a acordului parental”, așa sună unul dintre paragrafele principale ale propunerii legislative care a trecut cu vot covârșitor de Senat și urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților. 

Legea nu explică cum va fi făcută identificarea sau validarea, ci doar că ANCOM va fi instituția responsabilă.

,,Modalităţile tehnice de acordare a acordului parental, de solicitare a suspendării sau a radierii conturilor minorului, precum şi de restricţionare a accesului la anumite pagini electronice care au conţinut dăunător se stabilesc prin ordin al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM)” scrie în propunerea legislativă. 

Jurist specializat în dreptul online: ,,E imposibil de pus în practică”

Bogdan Manolea, președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) și jurist specializat în dreptul online, aduce numeroase obiecții proiectului legislativ:

,,Pornește de la niște probleme care ar putea să fie reale și legitime, legate de accesul minorilor la conținutul online, dar conține niște obligații excesive, în special cum ar fi obligativitatea identificării tuturor utilizatorilor de internet în condițiile accesării unui site sau serviciu online. Pentru unicul scop de a stabili că nu sunt utilizatori care au sub 16 ani”.

Legea nici măcar nu poate fi pusă în practică, spune acesta, ci ar duce mai degrabă la haos:

,,Nu există mecanisme automate de verificare a vârstei. Cu atât mai puțin a identității unui utilizator. (…) Astfel de măsuri sunt imposibil de aplicat din punct de vedere tehnic sau creează o birocrație imensă. Eu cred că cei care au scris legea nu au avut reprezentarea a ceea ce va duce aceasta în realitate dacă trece în formula actuală. Ceea ce sper că nu o să se întâmple”.

,,Legea are elemente de Big Brother”

Legea nu face nicio diferențiere între platforme, ci se referă la orice serviciu online.

,,În momentul în care vorbim de obligația de identificare la orice serviciu online, da, are elemente de Big Brother. Gândiți-vă că inclusiv un serviciu media online intră în categoria asta. Deci cum ar fi ca înainte să intre un utilizator pe site-ul Adevărul, dvs să fiți obligat să fiți obligați să identificați cine este, doar în scopul de a vedea dacă are sub 16 ani sau nu. Și dacă are sub 16 ani probabil să îi blocați accesul la anumite secțiuni din site”, spune Bogdan Manolea.

Ca să fie utilă, legea ar fi trebuit să se axeze pe cele 10 mari platforme mondiale care sunt folosite de minorii din România, spune specialistul. Altfel, poate fi considerată chiar un instrument care ar putea controbui la supravegherea online.

,,SRI susținea din 2014 că ar fi bine ca fiecare calculator care se conectează pe internet să fie identificat. Este declarația publică pe care au făcut-o ei atunci, într-o dezbatere publică legată de legea securității cibernetice. Deci singurul care a cerut până acum identificarea tuturor utilizatorilor online este SRI-ul. Și asta este ceea ce face de facto acest proiect legislativ”, spune președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet. 

Referitor la desemnarea ANCOM ca supraveghetor, specialistul susține:

,,Iarăși este un non-sens, pentru că ANCOM nu are nicio atribuție în a stabili cine e părintele cui; sau al cui cont este; sau care e contul părintelui și care contul copilului. Deci nu are absolut nicio logică această reglementare”. 

Bogdan Manolea, președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet

Elevii: Protecția nu trebuie transformată  într-o restricție exagerată 

Și Consiliul Național al Elevilor vine cu atenționări cu privire la capcanele legii.

,,Considerăm că legea majoratului digital are o intenție bună la bază, aceea de a proteja tinerii adolescenți și de a asigura un mediu online mai sigur pentru aceștia. Într-o perioadă în care tinerii sunt expuși zilnic la riscuri precum hărțuirea online, manipularea, dezinformarea sau contactul cu conținut nepotrivit, măsurile de verificare a vârstei pot contribui la creșterea nivelului de siguranță digitală. Totuși, este important ca aplicarea legii să fie una echilibrată și realistă, pentru a nu transforma protecția într-o restricție exagerată a accesului la informație sau la exprimare liberă”, spune Daria-Ioana Ostachi, președintele Consiliul Național al Elevilor.

Măsurile restrictive nici nu au întodeuna rolul scontat, mai ales când vine vorba de copii și adolescenți. 

,,Credem că elevii, profesorii și părinții ar trebui să fie mai bine informați despre educația digitală, despre riscurile și avantajele spațiului online. Situația trebuie abordată prin dialog, consultare și programe de conștientizare, nu doar prin măsuri restrictive”, subliniază eleva. 

Daria-Ioana Ostachi, președintele Consiliului Național al Elevilor

Psiholog: Limitele eficiente nu se stabilesc prin control total

Psihologii spun că părinții sau cei care îi au în grijă pe copii sunt cei care trebuie să stabilească cu atenție limitele și să facă educația digitală, fără să interzică accesul la internet. 

,,Trăim într-o lume în care tehnologia face parte din viața de zi cu zi, iar a o interzice complet ar însemna, de fapt, să îi izolăm de o parte esențială a realității în care vor trăi și vor lucra. Limitele clare, în schimb, îi ajută să înțeleagă că internetul nu este nici bun, nici rău în sine, ci depinde de modul în care îl folosesc. Așa cum îi învățăm să traverseze strada în siguranță, tot așa trebuie să-i învățăm să folosească internetul cu discernământ, cu limite și cu respect pentru ei înșiși și pentru ceilalți”, ne sfătuiește psihoterapeutul Dorina Stamate.

Foarte important este și ca părinții să încerce să țină pasul cu adolescenții și copiii lor în ceea ce privește conținutul online. 

,,A ține pasul cu tehnologia nu înseamnă să știi fiecare detaliu tehnic, ci să rămâi conectat la copil și la lumea lui. Când copilul simte că părintele este interesat cu adevărat — nu doar de ce face online, ci de ce îi place, ce simte, ce îl atrage, cand iese o melodie noua de la trupa lui preferata, cand este urmatorul campionat de CS — apare încrederea. Iar încrederea este cea care face ca regulile să fie respectate. Poate nu vom ști niciodată toate aplicațiile noi care apar, dar putem ști mereu cum se simte copilul nostru, ce îl frământă, iar caesta conectare tine cont de nevoile emotioanle ale copilului”, subliniază psihoterapeutul.

Copiii utilizează rețelele sociale chiar și de la 5 ani

Potrivit unui studiu realizat de Salvați Copiii, 78% dintre copii utilizează internetul cel puțin patru ore pe zi. Iar vârsta de la care încep să folosească rețetele sociale este de doar 5 ani. Fără limite, internetul poate fi un loc înfricoșător și periculos. 

,,Problema nu este doar ce văd online, ci cum procesează ceea ce văd. Imaginile violente sau sexualizate pot provoca anxietate, teamă și coșmaruri, în timp ce standardele nerealiste promovate pe internet pot afecta imaginea de sine și stima de sine. De asemenea, contactul frecvent cu violența sau limbajul agresiv poate duce la desensibilizare și la scăderea empatiei, iar modelele toxice de relații pot distorsiona înțelegerea dragostei și respectului„, spune Dorina Stamate.

Părinți, anturaj sau lumea online. Cine influențează mai mult adolescenții

La vârsta adolescenței, mediul online devine și mai important. 

,,Familia oferă primele modele și baza educațională, școala contribuie la formarea gândirii critice, anturajul modelează comportamentele sociale, iar mediul online amplifică tot ceea ce tinerii văd și simt. În ultimii ani, influența mediului online a devenit din ce în ce mai puternică, uneori chiar peste cea a școlii sau a familiei, datorită timpului petrecut în mediul digital. Totuși, adolescentul de azi este rezultatul interacțiunii dintre toți acești factori, iar echilibrul dintre ei este esențial”, crede Daria-Ioana Ostachi, președintele Consiliul Național al Elevilor.

Psihologul concluzionează: ,,Platformele sociale, influencerii și modelele online au devenit „prieteni” invizibili, dar foarte prezenți. Ei pot modela percepțiile despre sine, despre frumusețe, succes sau iubire, uneori mai mult decât o face anturajul din viața reală. Pe scurt, cine cântărește mai mult? Probabil cel care este cel mai prezent în viața adolescentului — iar asta ar trebui să ne dea de gândit tuturor adulților din jurul lor”.

⁠