Diplomație, interese și echilibru de putere. De ce s-au grăbit liderii lumii să apară în poză cu Donald Trump la Sharm El-Sheikh. Nu e doar despre pace

Summitul pentru pace de la Sharm El-Sheikh, desfășurat, luni, pe fondul unui conflict tot mai sângeros în Gaza, a devenit o scenă globală unde diplomația, interesele economice și calculele geopolitice s-au împletit vizibil.

Liderii prezenți alături de Donald Trump la summit-ul păcii pentru Gaza de la Sharm el-Sheikh/FOTO:X

Prezența numeroșilor lideri europeni, arabi și internaționali nu a fost doar un gest simbolic, ci o demonstrație de putere și de intenție strategică — un mesaj comun că lumea caută o ieșire politică dintr-o criză cu potențial regional major.

Europa: între solidaritate și calcul geopolitic

Participarea masivă a liderilor europeni reflectă atât preocuparea reală pentru încetarea focului, cât și dorința de reafirmare a Europei ca actor geopolitic relevant. Uniunea Europeană, confruntată cu efectele directe ale instabilității din Orientul Mijlociu — de la migrație la terorism și crize energetice — are un interes pragmatic în oprirea violenței. Dar summitul a fost și o scenă de repoziționare strategică.

Unii lideri europeni, mai ales cei pro-americani (ex: Marea Britanie, Polonia, Germania), au participat pentru a-și arăta sprijinul pentru inițiativa diplomatică a președintelui Donald Trump. Este un semnal că, în pofida diferențelor din trecut, Europa rămâne alături de SUA când vine vorba de securitatea globală.

Agenda internă și poziționare politică

Unii lideri (ex: Macron, Starmer, Meloni) au profitat de summit și ca oportunitate de imagine politică — pentru a se prezenta drept lideri internaționali capabili, implicați în crize globale. Este și o formă de „politică externă pentru uz intern”. Alții, precum Viktor Orban are un interes electoral, în primăvară are alegeri legislative și speră că laudele lui Trump îl vor ridica în sondaje.

Totodată, participarea are și o dimensiune internă: în capitalele europene, presiunea opiniei publice privind criza umanitară din Gaza este uriașă. Liderii au dorit să arate empatie față de civili și să transmită imaginea unei Europe angajate moral, nu doar strategic, în apărarea păcii.

Odată cu încetarea focului, urmează reconstrucția Gaza, iar Europa va fi chemată să contribuie financiar, logistic și politic. Participarea la summit asigură locul la masa deciziilor și acces la proiectele viitoare de reconstrucție.

Sprijin pentru eforturile SUA și recalibrarea relației transatlantice

Prezența unor lideri pro-americani, precum cei ai Marii Britanii, Poloniei sau Germaniei, indică și o dorință de a consolida relația transatlantică.

Decizia președintelui american Donald Trump de a convoca summitul oferă Europei o oportunitate de a susține inițiativa diplomatică americană, dar și de a-și recalibra propriul rol în parteneriatul cu SUA.

Într-un moment în care Washingtonul se concentrează tot mai mult pe rivalitatea cu China, europenii încearcă să arate că pot gestiona crize regionale complexe.

Această participare dublă — solidaritate cu SUA, dar și afirmare a propriei voci — ilustrează transformarea treptată a politicii externe europene dintr-una reactivă într-una mai asertivă.

Lumea arabă: între solidaritate, rivalitate și pragmatism

Pe partea arabă, summitul a fost la fel de important. Liderii din Egipt, Qatar, Turcia, Iordania și Arabia Saudită au venit pentru a-și reafirma statutul de mediatori indispensabili într-un conflict care afectează direct stabilitatea regională.

Egiptul, gazda reuniunii, joacă un rol cheie datorită poziției sale la granița cu Gaza și a contactelor istorice cu Hamas. Qatarul, principalul finanțator al Gazei, a încercat să-și confirme rolul de interlocutor între Occident și facțiunile palestiniene. Turcia, la rândul ei, a folosit momentul pentru a-și relansa ambițiile de lider al lumii musulmane.

Dincolo de solidaritatea declarată cu palestinienii, fiecare stat a urmărit și propriile obiective interne: calmarea opiniei publice, prevenirea radicalizării și protejarea stabilității politice. Pentru multe guverne arabe, protestele pro-palestiniene pot deveni o amenințare directă la adresa regimurilor lor.

Poziționare regională și revendicarea rolului de mediatori

Liderii din state ca Egipt, Qatar, Turcia, Iordania și Arabia Saudită au venit la summit pentru a-și consolida statutul de actori indispensabili în soluționarea conflictului israelo-palestinian.

-Egiptul a fost gazda summitului și tradițional are un rol central în medierea între Israel și Hamas, având controlul asupra graniței din sudul Gazei (Rafah).

-Qatarul este principalul finanțator al Fâșiei Gaza și are legături directe cu conducerea Hamas.

-Turcia dorește să își reafirme influența în lumea musulmană și să se profileze ca lider regional.

-Iordania, custode istoric al locurilor sfinte din Ierusalim, are un interes religios și strategic direct.

Presiunea internă și solidaritatea simbolică cu palestinienii

Conflictele din Gaza generează presiuni populare uriașe în lumea arabă și musulmană. Prezența acestor lideri semnalează: solidaritatea cu cauza palestiniană, dorința de a calma opinia publică internă și de a arăta că nu sunt indiferenți la suferința populației din Gaza.

Temeri de destabilizare regională

Mai multe state arabe (ex: Egipt, Iordania, Liban, Irak) se tem de:valuri de refugiați palestinieni, reactivarea rețelelor islamiste radicale,

sau implicarea Iranului și a Hezbollah într-un război regional. Prezența lor la summit reflectă nevoia urgentă de a preveni extinderea conflictului.

Competiție pentru influență în lumea musulmană

Summitul a fost și o scenă de diplomație competitivă între marile puteri islamice:Turcia vs Arabia Saudită vs Iran (absent),Qatar vs Emiratele Arabe Unite. Fiecare stat a încercat să-și impună propria viziune și să câștige capital politic și religios în fața celorlalte.

Calcul geopolitic și relațiile cu SUA

Participarea la un summit condus de Donald Trump a fost, pentru unii, și un semnal către Washington: de disponibilitate pentru colaborare (în special din partea Emiratelor, Qatarului, Egiptului), dar și de presiune diplomatică (în cazul celor care au cerut mai multă implicare americană în susținerea Palestinei).

Acces la reconstrucția Gazei

În mod pragmatic, unele state din Golf (ex: Qatar, EAU, Arabia Saudită) vor să joace un rol în reconstrucția post-conflict, cu interese economice, logistice și de imagine în procesul de refacere a infrastructurii din Gaza.

Coordonare pentru o eventuală soluție politică durabilă

Mulți lideri au venit nu doar pentru încetarea focului, ci pentru a impulsiona o relansare a procesului politic – în special în jurul ideii unei soluții cu două state, care să implice Israel și un stat palestinian suveran. A mai fost prezent și președintele Indoneziei, statul cu cel mai mare număr de musulmani. Nu au lipsit nici liderii statelor unde Donald Trump spune că a adus pacea de când s-a întors la Casa Albă: Armenia și Azerbaidjean și India și Pakistan.

Lideri prezenți la Summitul pentru Pace Sharm El‑Sheikh

Statele Unite – Donald Trump (președinte)

-Egipt- Abdel Fattah al‑Sisi (președinte)

-Turcia – Recep Tayyip Erdoğan (președinte)

-Qatar -Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani

-Iordania- Regele Abdullah II

-Bahrain-Regele Hamad bin Isa Al Khalifa

-Palestina-Mahmoud Abbas (președinte OEP)

-Azerbaidjan- Ilham Aliyev (președinte)

-Indonezia-Prabowo Subianto (președinte)

-Franța-Emmanuel Macron (președinte)

-Germani- Friedrich Merz (cancelar)

-Marea Britanie- Keir Starmer (premier)

-Italia- Giorgia Meloni (premier)

-Spania – Pedro Sánchez (premier)

-Grecia -Prim‑ministrul Kyriakos Mitsotakis (premier)

-Armenia- Nikol Pașinian (premier)

-Ungaria – Viktor Orbán (premier)

-Pakistan – Shehbaz Sharif (premier)

-Canada -Prim‑ministrul Mark Carney (premier)

-Norvegia- Jonas Gahr Store (premier)

-Irak Prim‑ministrul Mohammed Shia al‑Sudani

-Emiratele Arabe Unite- Vicepreședintele Mansour bin Zayed Al Nahyan

-Oman-Ministrul de Externe Badr bin Hamad Al Busaidi

-Organizații internaționale-António Guterres, Secretar‑General ONU

-Organizații internaționale-Ahmed Aboul Gheit, Secretar‑General al Ligii Arabe

-Organizații internaționale-António Costa, Președintele Consiliului European