Cât de riscantă e numirea Oanei Gheorghiu pentru relația României cu SUA. Verdictul unui fost consilier al lui Trump

Premierul
Bolojan a vrut-o pe Oana Gheorghiu în funcția de vicepremier, dar
există voci ce susțin că acest lucru ar compromite relația cu
SUA, știut fiind că aceasta este o mare critică a
președintelui Trump. Politologul Greg Scărlătoiu, românul care
l-a consiliat pe Trump în primul mandat, și expertul în securitate
Hari Bucur Marcu explică, pentru „Adevărul”, ce riscă România
dacă premierul nu va renunța la această opțiune.

Sute de militari americani pleacă din România. FOTO: Arhivă

Prim-ministrul
Ilie Bolojan a trimis, marți, Administraţiei Prezidenţiale
propunerea pentru ocuparea postului vacant de viceprim-ministru, unde
a văzut-o cea mai potrivită pe Oana Gheorghiu, co-fondatoare şi
co-preşedintă a Asociaţiei Dăruieşte Viaţă. Propunerea lui
Bolojan pare că a fost primită cu deschidere de președinte, care a
și semnat miercuri, 29 octombrie, decretul de numire în funcție,
Gheorghiu urmând să depună joi dimineață jurământul la
Cotroceni.

O numire controversată

Numirea este una controversată, în condițiile în care
Gheorghiu s-a remarcat prin postări extrem de critice la adresa
președintelui Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance.

„Narcisismul, nebunia și impostura distrug lumea. Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Володимир зеленський, Volodimir Zelenski este incredibil cum doi golani, ajunşi la Casa Albă, tratează un om”, a scris Oana Gheorghiu atunci, fără să bănuiască măcar că într-o zi acest lucru ar putea să dăuneze relațiilor și așa greu încercate cu Statele Unite ale Americii.

Oana Gheorghiu

Astfel, există temeri că administrația de la Washington va percepe
această numire ca pe un gest profund antiamerican. Subiectul a
devenit și mai delicat, în condițiile în care în aceeași zi au
apărut informații cu privire la retragerea parțială a trupelor
americane staționate în România. Încă
de marți seara, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut
retragerea nominalizării Oanei Gheorghiu pentru funcţia
vicepremier, „pentru a evita să compromitem relaţia cu Statele
Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru
ireparabil diplomatic”.

Oana Gheorghiu a reacționat la criticile aduse de
Sorin Grindeanu și a postat pe Facebook câteva rânduri în care a
încercat să se explice.

„Nimic
din ceea ce am scris pe pagina mea personală de Facebook înainte de
preluarea funcției de vicepremier nu angajează în niciun fel
statul român sau Guvernul României. Toate comentariile și
postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean
român, membru al societății civile, care s-a exprimat pe contul
său de social media, în anumite situații, în virtutea dreptului
său la liberă exprimare. Postarea
care a stârnit acum reacții critice a fost făcută într-un
context emoțional foarte încărcat, întâlnirea din februarie, din
Biroul Oval, cu președintele Zelenski, ceea ce a avut un impact
direct asupra modului în care a fost formulată. Nu am fost singura
care a fost tulburată de acel eveniment.
Desigur,
privind înapoi, nu aș mai scrie în aceiași termeni, chiar și
fără să fiu numită într-o funcție publică.

Dincolo
de emoțiile de moment, rămâne respectul meu profund pentru Statele
Unite ale Americii, recunoștința pentru contribuția pe care SUA au
avut-o constant la securitatea euro-atlantică, deci, implicit, și a
României, precum și încrederea în parteneriatul strategic dintre
România și SUA. Dacă
voi fi numită în funcția de vicepremier, voi susține și voi
reprezenta cu loialitate poziția Guvernului României în relația
cu SUA și cu Administrația Trump”, a scris Oana Gheorghiu pe
pagina sa de Facebook.

Într-o
speță complicată, „Adevărul” apelează la doi cunoscuți
experți, politologul Greg Scărlătoiu și expertul în securitate
Hari Bucur Marcu.

„Insultele în relațiile internaționale costă mult”

Politologul
american de origine română Greg Scărlătoiu este CEO al
Comitetului pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (HRNK) din
Washington, D.C, și a fost consilierul administrației Trump, în
primul mandat, pe probleme ce țin de Coreea de Nord.

Expertul
avertizează în privința riscurilor pe care le poate implica
decizia autorităților române. „Insultele
în relațiile internaționale costă mult. În special în contextul
unei relații cu o supra putere mondială, aliatul principal al
României. Mare atenție. Nu vrem să sacrificăm securitatea
națională a României din pricina unor afirmații nesăbuite”,
punctează Scărlătoiu.

Greg Scărlătoiu în timpul unui discurs ținut la ONU. FOTO; Arhivă personală

Și
Hari Bucur Marcu, cunoscut expert în securitate, se arată surprins
de decizia premierului și spune că România nu a reușit deocamdată
să își justifice anumite decizii pe care americanii le consideră
profund anti democratice.

„Habar
n-am ce vor cei de la guvernare. Vorbim de o guvernare care nu are
nicio legătură cu mandatul parlamentarilor și nu are nici măcar
acordul președintelui ales al României pentru o mulțime de
lucruri. Funcția de vicepremier înseamnă acces la puterea
general-executivă. Pur și simplu se pare că Bolojan nu are cui
altcuiva să îi dea această funcție decât unei persoane care l-a
insultat public pe Trump.
Bine,
Bolojan putea să găsească pe oricine altcineva, că tot doamna e
un fel de sinecură”, spune Hari Bucur Marcu.

Antiamericanismul e tot mai puternic în România

Expertul
spune că acest lucru arată că partida antiamericană din România
este în ascensiune.

„Asupra
persoanei, asupra acestei doamne, nu mă pot pronunța, dar știm că
are o viziune despre politică pe care nu și-a manifestat-o până
acum prin intrarea într-un partid. Pe de altă parte, e îngrijorător
că în România foarte mulți intelectuali se exprimă foarte urât
la adresa lui Trump și a administrației americane, de parcă le-ar
fi făcut vreun rău sau i-ar fi afectat cu ceva. Culmea, asta în
condițiile în care Trump, într-adevăr, are niște rezultate de
excepție pe plan internațional. Sunt de neînțeles”, mai spune
expertul.

Hari
Bucur Marcu susține că americanii așteaptă în continuare anumite
lămuriri din partea Guvernului Bolojan.

„Americanii,
în continuare, așteaptă de la noi să-i lămurim ce a fost în
decembrie cu hotărârea Curții Constituționale a României de
anulare a actului electoral prezidențial, fără să existe un
mecanism pentru asta, o lege, o prevedere constituțională. Ceva
acum, cât de cât.  Guvernul care s-a format după 1 decembrie, mai ales după ce a venit
președinte domnul Nicușor Dan, nu a făcut absolut niciun gest de a
rezolva această problemă, ci din contră, l-au pus pe procurorul
general să vină el cu o explicație. Americanii nu sunt de acord cu
faptul că noi am decis să anulăm procesul electoral, să suspendăm
democrația reprezentativă prezidențială pentru 6 luni. Vă dați
seama că nu uită chestia asta, dar așteaptă cu
răbdare, că nu au un interes prea mare pentru România”, mai
spune Hari Bucur Marcu.

Cu
toate acestea, niciunul nu leagă decizia Statelor Unite ale Americii
de a-și retrage o parte din militari de numirea Oanei Gheorghiu în
funcția de vicepremier sau de alte eventuale neînțelegeri cu
administrația Trump.

Americanii nu ne vor abandona în ghearele Rusiei

În
ce privește discuția mai veche cu privire la faptul că Statele
Unite ale Americii ar fi dispuse să abandoneze România și alte
state est-europene în ghearele Rusiei, Greg Scărlătoiu spune că
este din start un mod greșit de a înțelege problema. Donald Trump,
mai spune el, nu își va abandona niciun aliat și nu se pune
problema să facă vreo concesie Rusiei.

„Nu
se pune problema ca Trump să își lase aliații în brațele
Rusiei. Nici România și nici o altă țară din Europa nu trebuie
să-și facă griji în această privință. Eu nu văd acest risc
absolut deloc. Trump nu le-a spus în niciun caz europenilor să se
predea lui Putin cu arme și bagaje. Din contră, Trump le-a spus să
se înarmeze, să fie mai puternici. Și le-a spus asta încă de pe
vremea primei sale administrații, Trump
45. Le-a spus-o
clar tuturor. Și le-a spus europenilor că prea multă prietenie cu
Rusia nu duce la nimic bun. Le-a spus de exemplu germanilor că
dependența de gazele rusești este nesănătoasă și periculoasă,
iar drept răspuns nemții i-au râs în față și și-au bătut joc
de el. Acum vedem că tot ei au ajuns să țipe că America nu îi
mai apără, dar nu e așa. America va continua, și sub Donald
Trump, să fie cel mai important aliat al Uniunii Europene. O
retragere pe aliniamentul NATO din 1997 nu este în planul actualei
administrații de la Washington, nu este luat deloc în calcule”, a
explicat Greg Scărlătoiu.

Și
Hari Bucur Marcu consideră că americanii vor rămâne alături de
România. El consideră că nu se pune problema unui abandon.

„Americanii
au o prezență decisă bilateral. Adică, în acord cu România, pe
teritoriul României. Aici folosesc niște baze militare, pentru
misiuni naționale americane. Deci nu este ca și cum România, ca
țară gazdă, ar avea împreună cu americanii o misiune comună,
pornind de la baza Mihail Kogălniceanu”, adaugă Hari Bucur Marcu.

O decizie pornită de Obama și pusă în practică de Trump

În
plus, decizia americanilor de a se retrage treptat din Europa a fost
anunțată încă din timpul mandatului fostului președinte Barack
Obama. Tot atunci a fost luată decizia așa-numitului „pivot”
spre zona Indo-Pacific. Apoi, odată cu al doilea mandat al
președintelui Donald Trump, la Washington s-a decis doar să se
accelereze această politică.

Hari Bucur Marcu. FOTO: Adevărul

„Americanii
au convins cu greu națiunile europene să-și schimbe atitudinea și să crească propriile eforturi de
apărare, să facă ceea ce e necesar pentru a-și crește
puterea militară și să nu mai aștepte totul exclusiv de la ei. În ce privește baza de la Kogălniceanu, s-a
știut de la început că americanii sunt interesați să aibă acolo
o prezență militară pentru a-și susține efortul din Afganistan
și pentru Iran. Însă tensiunile s-au mai risipit, așa că
americanii nu mai consideră necesară o prezență la fel de mare în
baza Kogălniceanu. Asta nu înseamnă însă că pe viitor, în
funcție de ceea ce se va întâmpla, americanii nu își pot
suplimenta din nou prezența”, punctează Hari Bucur Marcu.

Expertul
precizează că trupele militare americane vor continua să fie
prezente și în bazele militare de la Câmpia Turzii și Deveselu.

„Să
nu uităm că americanii continuă să fie prezenți în alte baze
militare, nu se pune problema să plece toți. Pe de altă parte,
americanii și-au retras trupe și din alte state de pe flancul
estic”, adaugă expertul.

Un
caz interesant este Ungaria, țară cu care Statele Unite ale
Americii are o relație excelentă, la fel cum Donald Trump și
premierul ungar Viktor Orban au o relație privilegiată. Cu toate
acestea, americanii își retrag și o bună parte din trupele
prezente în Ungaria.

„Încă
o dată, Statele Unite ale Americii nu au absolut nimic cu România,
în sensul că nu au nimic împotriva noastră. Din contră. Acum,
trebuie să se știe că americanii se pot întoarce oricând e
nevoie în aceste state din estul Europei, inclusiv în România”,
încheie Hari Bucur Marcu.