România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei”

Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit și despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. Generalul (r) Dan
Grecu, șeful generalilor în rezervă, și chestorul Lucian Guran,
fost șef al Poliției Capitalei, avertizează că dacă vor fi luate
aceste măsuri, România va fi mai puțin sigură și în fața unui
invadator, dar și în fața infractorilor de toate felurile.

Armata are tancuri vechi și va avea și tot mai mulți militari demotivați. FOTO: Arhivă Adevărul

Guvernul
dă înapoi după ce a luat în calcul inițial reduceri de personal
sau de salarii, în cadrul a ceea ce se vrea reforma administrației
centrale. Deși premierul a declarat cu subiect și predicat că vor
exista reduceri ale anvelopei salariale, acum noua formulă folosită
de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, este
„reducerea bugetelor pentru cheltuielile de personal.” Potrivit
spuselor Ioanei Dogioiu, fiecare minister va decide felul în care se
va aplica măsura.

Totuși,
cele două variante – reducerile unor salarii, respectiv posibile
disponibilizări, rămân pe masă. A spus-o tot purtătoarea de
cuvânt a Guvernului: „Sporuri se pot reduce, desigur, după cum
pot fi făcute restructurări, despre asta e vorba. Dar nu va
exista…”, a arătat Dogioiu, la insistențele reporterilor.

Anterior, ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, afirmase tranșant că nu acceptă o reducere de 10% la cheltuielile de personal. Puțin mai târziu, Ilie Bolojan i-a dat replica și a subliniat că toate ministerele trebuie să participe la acest efort.

„E greu să te apuci să faci excepții și toți cei care suntem într-o funcție publică, toate ministerele, într-o formă sau alta, trebuie să fie parte la acest efort”, a spus premierul.

Ce spun experții

Chestorul
Lucian Guran este surprins de felul în care evoluează lucrurile și
avertizează că Ministerul de Interne are oricum probleme din cauza
subfinanțării. Ministerul are un deficit de personal important, iar
tinerii nu mai mizează pe o carieră de polițist sau jandarm din
cauza dificulății meseriei, coroborate cu veniturile mici. Toate
aceste probleme se traduc în final prin faptul că România riscă
să devină o țară tot mai nesigură și în interior. Chestorul
amintește și de pensiile militare, cărora politicienii le-ar fi
pus gând rău.

„Legat
de pensii militare, cred că oamenii s-au uitat la vechea lege. Am
impresia că s-a uitat. În anul 2023, prin legea 283, au fost aduse
o serie de modificări la legea pensiilor militare. De fapt, la toate
pensiile speciale care nu au principiul contributivității. În
noile prevederi se spune clar că vârsta standard este prevăzută
la 65 de ani. Deci a fost deja mărită această vârstă standard.
Nu știu la cât vor vrea să o aducă. De asemenea, tot în
modificările 283 se prevede că pe viitor calculul pensiei va fi
diferențiat de la an la an. Se va ajunge ca polițiștii și
militarii să aibă pensia pe contributivitate. Adică se va ajunge
ca baza de calcul să fie de 300 de luni. Media soldelor luate de
polițiști sau de militari în 300 de luni. Deci nu știu la ce ar
mai putea să mai umble legat de lucrurile astea. O să vedem acum
care este propunerea”, spune chestorul.

Referitor
la reducerea bugetelor pentru cheltuielile de personal, despre care
premierul Bolojan a spus că vor fi reduceri de personal, chestorul
Lucian Guran spune că există în acest moment un deficit de
personal de circa 20%.

„Acum
vorbesc de Ministerul de Interne, dar m-aș referi ulterior în special
la Poliție. Ministerul de Interne are un deficit general de circa
20% din personal. Dacă ne ducem la Poliție, cu siguranță
deficitul este mai mare. Având în vedere că vorbim de structuri
operative care trebuie să combată infracționalitatea. Și aici
când vorbesc de structuri operative mă refer la judiciar, ordine
publică, inclusiv dispecerate, diferența de personal este de
aproximativ 30%. Nu știu de unde ar mai putea să mai facă acele
reduceri de personal”, mai spune el.

Mai puțini polițiști la București decât înainte de Revoluție

Și
asta nu este tot. Schema de personal a rămas identică față de
acum 20 de ani, deși în tot acest timp au apărut structuri noi.

„De
circa 15-20 de ani, schema de personal a rămas identică. Deci nu au
fost făcute măriri de scheme. Și vă dau un exemplu. Deși au luat
ființă noi structuri, și aș aminti aici, structuri gen combaterea
violenței în școli, structura de prevenire a criminalității,
structura de violență împotriva animalelor etc, acestea au luat
ființă prin redistribuire de personal. Deci nu au fost mărite
schemele. Schema a rămas exact cum era, numai că au fost luați
oameni de la celelalte structuri și au fost aduse în noile
structuri ființate. A fost o formă de reorganizare”, explică
chestorul.

Generalul
(r) Dan Grecu este președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă
din România (AORR) și a fost decorat de Armata Statelor Unite, dar
și de NATO și de ONU. A fost în Irak, Afganistan și Eritreea. El
a primit medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA
(US Army Commendation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver”
pentru misiunea UNMEE și medalia NATO pentru operații „non-Article
5”.

Și acesta critică măsurile pe care le consideră absurde și
vorbește despre o fractură de logică, amintind că autoritățile
se laudă permanent cu creșterea bugetului pentru apărare, însă
în același timp se gândesc la reduceri de personal și de
reducerea bugetelor pentru cheltuielile de personal.

Românii încep să fugă de armată

„Măsura
care vizează scăderea cheltuielilor de personal, implicit a
salariilor militarilor în activitate și veniturile pensionarilor,
reprezintă o măsură total neadecvată contextului contemporan. Nu
cred că mai trebuie să amintesc ce se întâmplă la doi pași de
noi, în condițiile agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Și cu atât mai mult, s-a vorbit deja enorm despre faptul că
efectivele forțelor armate române sunt oricum subdimensionate față
de dimensiunea aprobată prin documentele de planificare”, spune
generalul Grecu.

Evident,
toate acestea nu vor rămâne fără efect. În condițiile în care
oricum România se dovedește incapabilă să crească numărul
militarilor și să-i atragă pe tineri spre o carieră sub arme,
simplele discuții despre reduceri de personal și salarii nu vor
face decât să-i îndepărteze și mai mult pe români de armată și
de simpla idee de a se angaja sau de a fi voluntari în cadrul ei. În
același timp, el amintește că pensiile militare au rămas
neindexate de 10 ani, iar în multe cazuri un general câștigă la
nivelul unui simplu sergent.

„Cu
asemenea măsuri, chiar și cu simplele zvonuri. atractivitatea
profesiei va scădea la minimum. Iar nemulțumirea personalului aflat
la acest moment în rezervă și beneficiar de pensie va fi maximă
după ce timp de 10 ani de zile nu s-a aplicat nicio actualizare a
pensiilor militare de stat. Toate astea vor duce fără niciun fel de
dubiu la scăderea atractivității profesiei pe de o parte și la
dezangajarea românilor sau cel puțin dezangajarea rezerviștilor
vis-a-vis de obligațiile militare”, explică generalul.

Asta
înseamnă că vom avea o Românie mai slabă, cu militari demotivați,
ceea ce înseamnă o mai mare vulnerabilitate în fața Federației Ruse. Securitatea României
și apărarea ei riscă să fie astfel grav prejudiciate.

România se vulnerabilizează singură în fața Rusiei

„Nu
trebuie ca cineva să fie geniu ca să-și dea seama că indiscutabil toate aceste
măsuri vor crește vulnerabilitatea României din perspectiva
apărării naționale realizate de forțele armate, cu atât mai mult
cu cât această măsură vizează nu numai militarii din Ministerul
Apărării Naționale, ci toate structurile sistemului național de
apărare, ordine publică și securitate națională. O spun direct:
reducerea bugetelor pentru cheltuielile de personal e o mare tâmpenie
și va vulnerabiliza România și mai mult în fața Rusiei”,
precizează generalul.

Toate
acestea arată un haos incredibil la nivelul politicienilor și a
autorităților române, mai ales că oficialii nu pierd niciun
moment ca să se laude cu alocările suplimentare pentru apărare. În
realitate, simplul fapt că s-a ajuns ca premierul să declare că
toate ministerele, inclusiv Apărarea, vor avea tăieri salariale
transmit un mesaj foarte prost.

„Putem
să spunem că măsurile astea și discuțiile pe această temă sunt
în contradicție cu angajamentele internaționale pe care România
și le-a asumat, respectiv de creșterea cheltuielilor pentru apărare
până în 2035 la nivelul a 3,5% din PIB pentru armată și de 1,5%
din PIB pentru infrastructură, uitând sau făcându-ne că nu vedem
că până la urmă, indiferent de necesitatea tehnologizării, care
este indubitabil necesară, factorul uman rămâne determinant”,
punctează generalul Dan Grecu.

La
rândul său, chestorul Lucian Guran vorbește despre problemele
uriașe cu care se confruntă polițiștii. Ca și cum nu ar fi fost
suficient că se au în vedere reduceri, între timp polițiștii au
primit noi atribuții.

Tot mai multă muncă pentru polițiști

„De
asemenea, tot de o perioadă lungă de timp, au fost date mai multe
atribuții noi Poliției. Și aici aș aminti două atribuții
esențiale, dar fără a fi completate schemele de personal. Și mă
refer la mandatele europene de arestare, unde polițiștii care
activează pe structura de urmăriri trebuie să
desfășoare activități multiple și în alte domenii.
Și de asemenea, structura
violența în familie,
pentru că și aici s-a făcut tot prin redistribuire de personal și
nu prin completarea schemelor. Având în vedere situațiile acestea,
iar nu îmi dau seama de unde ar putea să dea oamenii afară. Pentru
că la Poliție în
momentul în care dai afară, ai o singură posibilitate: ori îl
treci în pensie și atunci dacă l-ai trecut în pensie nu vei
rezolva nimic, pentru că sunt bani pe care îi vei cheltui cu el tot
de la bugetul de stat. Iar altă variantă e să comasezi
instituțiile, ceea înseamnă doar desființarea unor funcții de
conducere”, adaugă Guran.

Interesant
este că numărul de polițiști
din București este mai mic în prezent decât era înainte de
Revoluție, deși populația Capitalei a crescut de atunci foarte
mult. Și același lucru e valabil și în alte mari orașe.

„Eu
am fost șeful Poliției Capitalei, iar în 2010 am făcut o analiză. Și vreau să spun, înainte de 1989, deci pe
perioada lui Ceaușescu, Poliția, Miliția cum se numea atunci, avea
în structura organizatorică practic 8.000 de milițieni. Și câți
credeți că sunt azi? Vă spun eu, sunt 7.000 de polițiști. Doar
gândiți-vă cât de mult s-a dezvoltat orașul în acești ani și
care este numărul de locuitori, iar înainte
de 1989 existau
doar 5 sau 6 formațiuni. La ora actuală, într-o structură, există
cel puțin 10-12 formațiuni. Și când mă refer la formațiuni, mă
refer la servicii. De exemplu, servicii resurse umane, serviciul
juridic, serviciul informatic, serviciul prevenire, serviciul ordine
publică, serviciul arme. Toate astea nu existau înainte de 1989. Și
existau 8.000 de polițiști. Deci numărul polițiștilor este
redus. În schimb, atribuțiile au crescut enorm”, susține
chestorul.

El
vorbește și despre faptul că Bucureștiul, dar și alte orașe
practic și-au dublat populația, deși oficial nu apar cifrele
reale.

„Vedem
că fiecare oraș s-a dezvoltat enorm. Când am intrat eu în
Poliție, Bucureștiul se termina înainte de linia de centură, cu
mult înainte chiar.
Uitați-vă
unde se termină acum Bucureștiul. La fel și Clujul, cel mai probabil că la fel și
alte orașe importante. Eu sunt sigur că la ora actuală în
București sunt peste 3.500.000 de locuitori, deși oficial cifrele
sunt mai mici. Dar eu sunt convins că în Capitală sunt peste
3.500.000, poate chiar 4.000.000 de locuitori”, adaugă chestorul.

Românii nu mai vor să lucreze în Poliție

Ca
rezultat al salarizării deloc de invidiat, mai ales raportată la
riscurile și dificultatea meseriei de polițist, tot mai puțini
tineri își doresc o carieră în domeniu, spune Lucian Guran.

„Nici
înainte nu se făceau angajări, dar în 2024 știu că s-au blocat
toate. Și acum, despre tineri. Dacă înainte, la școlile de agenți
și școlile de ofițeri, aveau aproximativ 7-8 persoane pe post,
anul trecut au fost cam în jur de 1,2 sau 1,5, persoane care doreau
să intre în poliție. Și dintre acestea, în urma examenului și
testărilor date, nu știu dacă până la urmă au rămas unul pe
loc sau mai puțin chiar. Oricum, tentația sau dorința tineretului
de a mai profesa în asemenea activități este foarte, foarte mică.
E vorba de salariu, care este mic în comparație cu multiple
restricții pe care le ai ca polițist, și de asemenea sunt riscuri
la care te expui. Plus că polițistul, să nu uităm că este 24 din
24 de ore la dispoziția unității”, explică chestorul.

În
același timp, susține chestorul, polițiștii fac foarte multe ore
suplimentare care nu le sunt plătite.

„Munca
suplimentară care nu se plătește. Dacă munca suplimentară este
în cursul săptămânii, aceasta nu se plătește. Și se plătește,
dar foarte puțin dacă sunt ore în plus lucrate în weekend sau în
zilele de sărbători legale”, adaugă chestorul.

O poliție slăbită va pierde strada

Pe
fondul acestor probleme, există riscul ca infracționalitatea să
crească tot mai mult, în condițiile în care numărul polițiștilor
va scădea. Iar riscul e enorm, susține chestorul. „Din momentul
în care poliția va pierde strada, nu știu cum va reuși să o mai
câștige”, e semnalul de alarmă tras de chestorul Guran.

De
altfel, România a mai trecut o dată prin același scenariu. S-a
întâmplat în timpul crizei din perioada 2009-2012, iar chestorul
amintește ce s-a întâmplat atunci. „Au fost dați oameni afară,
a trebuit să redistribuim personal. Un polițist care lucrează în
stradă sau la antidrog trebuie format în ani de zile, dar ajungi
în situația, dacă sunt împinși să plece sau să se pensioneze,
să redistribui personal din alte departamente și să-l pui pe cel
care lucra în birou cu actele să înfrunte infractori periculoși.
Și nu e normal, rezultatele vor fi catastrofale, pentru că nu poți
pune pe unul format pentru altă muncă să facă treaba unuia care a
fost pregătit să facă asta, dar care e dat afară sau obligat să
se pensioneze”, spune chestorul.

Soluțiile
sunt simple, spune chestorul. E nevoie de o analiză serioasă, iar
experții ministerului vor ști ce e de făcut. Însă vor avea
nevoie de acordul politicienilor, pe care nu îl au. „Din punctul
meu de vedere, singurii care pot să găsească soluțiile sunt cei
din Ministerul de Interne, alături de inspectorii șefi, șefii de
arme. Pentru că ei cunosc situația, ar trebui să iasă și să spună public tot ceea ce se
întâmplă. Și trebuie făcută o analiză, o analiză pertinentă,
o analiză obiectivă, iar atunci se va vedea clar cu cât au crescut
atribuțiile în acești ultimi 20 de ani și care este nivelul de
încadrare, dar și care este numărul de personal prevăzut în
schemă de organizare. Până nu faci aceste lucruri, e dificil”,
încheie chestorul Lucian Guran.