Surprize in dosarul Veranda?

Așa cum ne-a obisnuit în ultimii 4-5 ani, justiția română, de data aceasta Curtea de Apel Iași și Înalta Curte se pregătesc să mai salveze câțiva mafioți politici, de data aceasta din Iași. Dosarul unul oarecum celebru la vremea lui, a fost intitulat de presă ”Veranda”, o mare parte din el fiind dedicate eliberării de documente urbanistice de primarul Iașului, Mihai Chirica și clica lui din Primărie. Dosarul, însă, este mult mai vast și a fost constituit de DIICOT din sesizările unor cetățeni împotriva mafiei imobiliare ieșene. Pe viitor, vom dedica un episod întreg pentru a încadra corect mafia imobiliară ieșeană din perspectiva originilor, perioadei de angajare, relaționării și influenței locale și naționale.

Astăzi ne vom rezuma să arătăm cum un dosar bine instrumentat de procurori ajunge să fie dezmembrat de unii judecători prinși în această mafie imobiliară și politică ieșeană.

După cum se știe, în luna aprilie a anului trecut, Chirica, alături de alți 26 (!) de inculpați, mulți fiind trași după el din serviciile și direcțiile Primăriei Iași, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru mai multe infracțiuni de abuz în serviciu, infracțiunile primarului și celorlalți funcționari constând în emiterea de documente urbanistice în mod abuziv (autorizații de construire, certificate de edificare, procese-verbale de recepție, etc) pe numele marilor dezvoltatori imbiliari ieșeni. Acuzația îi vizează inclusiv pe directoarea Oțeleanu și pe arhitectul–șef Alexandru Mustiață. În aceeași cauză au fost analizate și unele documente obținute
de Zamosteanu Cristin atât de la Primărie, cât și de la alte autorități ale statului. Procurorii au găsit în agenda telefonică a omului de afaceri numere de telefon ale unor funcționari publici din Primărie, Poliție, Consiliul Județean, OCPI, ale unor ziariști cunoscuți, dar și ale unor magistrați locali. Mafia locală ieșeană e lesne de înțeles citind agenda telefonului lui Zamosteanu.

Revenind la dosar, acesta a ajuns, nu întâmplător, pe masa judecătoarei ieșene Andreea Grancea de la Curtea de Apel Iași. Spunem nu întâmplător pentru că, desi aparent a fost repartizat aleatoriu, conform legii, de fapt a fost repartizat infracțional de grefierul care manipulează/manipula ECRIS-ul. Pentru cine nu știe, aplicația ECRIS este responsabilă, printre altele, de repartizarea dosarelor intrate la instanță. Astfel, programul are în vedere unii parametri, precum: numărul de dosare aflate în lucru la un judecător, gradul de complexitate al dosarelor și, eventual, specializarea judecătorului.

În cazul de față, grefierul a trecut în aplicație doar 4 inculpați și 8 infracțiuni, în loc de 27 de inculpați și peste 100 de infracțiuni, așa cum era corect.

De ce a procedat astfel? Pentru ca dosarul să ajungă unde trebuie, adică la doamna judecător antemenționată. De ce trebuia ca dosarul să ajungă la doamna Grancea? Simplu: pentru că mafia imobiliară a aflat, între timp, cum trebuie procedat pentru a găsi un judecător ”binevoitor”. Mai mult, unul care este cunoscut că ”trântește” dosarele DIICOT, dar și că are legături nepotrivite atât personale, cât și profesionale.

Cine este doamna Grancea? Doamna judecător cu rang de Curte de Apel este fiica fostului om de afaceri ieșean Robert Grancea, trimis în judecată de aceeași structură de parchet, DIICOT, în anul 2009. Ulterior, acesta a fost condamnat la închisoare pentru infracțiunile pentru care fusese acuzat. Surse din interiorul sistemului susțin, însă, că inculpată în dosarul penal fusese și actuala judecătoare, care ar fi întocmit în fals facturile care formau obiectul dosarului de evaziune fiscală. Procurorul de caz ar fi evitat să o trimită, însă, în judecată, deoarece devenise deja
judecător, iar Grancea senior era mai dornic să colaboreze dacă fiica sa era ”uitată” în afara dosarului.

De asemenea, doamna judecător Grancea este sora domnului Robert Grancea junior, care este asociat la o societate comercială. Acesta este cunoscut ca fiind apropiat de unii interlopi ieșeni, fapt pe care îl consideră o mândrie, atât timp cât postează poze cu aceștia pe rețelele de socializare. Aceeași judecătoare nu a înțelest să se abțină să judece cazul interlopului fotografiat împreună cu fratele său, interlop pus sub acuzare pentru tentativă de omor și pus în libertate de sora vecinului de fotografie. Judecătoarea este colegă de complet la Curtea de Apel Iași cu judecătoarea Gabriela Maria Stănculeanu, considerată o admiratoare a lui Mihai Chirica după două episoade care, aparent, nu au legătură unele cu altele: în 2016 a fost șef al Biroului Electoral Municipal Iași, atunci când a câștigat alegerile Mihai Chirica (nimic rău până aici), doar că în cele 60 de zile cât a fost pontată ca fiind la sediul BEM, aceasta a fost pontată și la instanță, cât își motiva hotărârile. Este ușor de verificat dacă cel care a semnat pontajele este chiar actualul director al Direcției Evidență Patrimoniu din Primaria Iași, Gabriel Teodorescu, cu care judecătoarea are realții dintre cele mai bune, unii spunând chiar că oarecum nepotrivite.

Am făcut această divagație pentru a reflecta cât mai fidel legăturile dintre mafia politico-imobilară și justiție, sau o parte din ea.

Revenind la obiectul articolului, după ce dosarul a fost înregistrat la judecătorul de camera preliminară Grancea Andreea, aceasta, în deplină cunoștință că dosarul nu trebuia să-I fie repartizat, a procedat ca și în cazul altor dosare pe care le-a avut de judecat: a căutat motive să-l destituie. De această dată, a fost nevoie de mult mai mult: judecătoarea s-a erijat în Curtea Constituțională a României, declarând prin încheiere mai multe texte de lege ca neconstituționale, fără a avea vreo competență, încălcând grav legea. Considerându-le neconstituționale, le-a
considerat și nelegale (desi acestea sunt în Codul de Procedură Penală!) și, ca atare, a anulat probe din dosarul DIICOT, dispunând restituirea cauzei la procuror. DIICOT a atacat această încheiere, considerând-o ineptă, dosarul ajungând la Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând a avea termen pe data de 30 ianuarie 2025.

Aici, însă, s-a scurtcircuitat ceva: Gabriel Harabagiu, inculpat în același dosar pentru infracțiuni săvârșite în exercitarea mandatului de viceprimar al aceluiași Mihai Chirica a încercat să-și liniștească colegii trimiși în judecată laudându-se că, după ce a rezolvat la Iași, va rezolva și la Înalta Curte, deoarece a reușit să discute cu celebra judecătoare Lia Savonea. Aceasta i-ar fi promis că dosarul va ajunge la un complet prietenos, care va respinge contestația DIICOT. Harabagiu a avensat două nume: Eleni Marcu și Andrei Rus, cunoscuți ca stând în siajul ”mamei justiției”. Ghinionul a făcut ca numai unul dintre cei doi să rămână în complet, alături de Iulian Dragomir, fost vicepreședinte al instanței supreme. Acesta, însă, nu este pe placul avocaților inculpaților, în special al avocatului Radu Chiriță, un apropiat al Liei Savonea, pentru că nu este controlat de această grupare. Dar despre această legătură, Chiriță-Savonea, pentru a nu plictisi, se poate scrie un amplu material în viitor.

Aceasta este povestea unui dosar în care mafia politico-economică penetrează justiția, cu consecințe dintre cele mai grave pentru societate.

Și acum, pentru ca și noi am rămas nelămuriți: dacă cei din conducerea Curții de Apel Iași au descoperit neregulile de repartizare (ne)aleatorie, de ce nu au anunțat parchetul și au preferat doar să dea afară (determinând demisia) grefierul corupt?

De ce i-au șters acestuia din telefon mesajele de la avocați care dovedeau legăturile lui cu avocații inculpaților in acest dosar?

De ce parchetul, informat, la rândul său, de această situație, nu s-a sesizat din oficiu pentru abuz în serviciu față de grefier?

De ce poliția tace și ea?

Vom urmări cu mare atenție acest dosar și vă ținem la curent.

About The Author