Concedieri, criză și muncitori străini: ce urmează pe piața muncii în 2026. Avertismentul patronatelor

Turbulențele economice din anul care se încheie își fac simțite efectele tot mai clar pe piața muncii și vor continua, cel puțin în prima parte a anului 2026. Disponibilizările au devenit tot mai frecvente, inclusiv în domenii-cheie pentru economia României, precum industria auto sau IT. Cu toate acestea, specialiștii spun că imaginea de ansamblu este mai nuanțată și avertizează că, dincolo de concedieri punctuale, problema majoră rămâne deficitul cronic de forță de muncă.

Concedieri inevitabile, dar insuficiente pentru a acoperi lipsa de personal

Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), afirmă că anul 2026 va continua sub semnul presiunii economice asupra firmelor din România. Potrivit acestuia, unele companii vor fi afectate serios de contracția economică, iar concedierile vor continua.

„În 2026 cred că tendința se va păstra, din păcate firmele din România vor fi afectate destul de tare de contracția economică, de această criză care ne încearcă”, a explicat el pentru Ziare.com.

Badea subliniază însă că impactul disponibilizărilor este limitat, în condițiile în care deficitul de forță de muncă se menține la un nivel foarte ridicat.

El amintește că, în anii anteriori, lipsa de personal era estimată la peste 600.000 de oameni, astfel că „atunci când se concediază 100–200 de oameni este o picătură de apă în ocean”.

De ce nu se vorbește, de fapt, despre șomaj

Pe acest fond, președintele PIFM consideră că este puțin probabil ca România să ajungă într-o zonă de șomaj real. El precizează că pentru un asemenea scenariu ar fi nevoie de „ceva foarte grav” și face o distincție clară între lipsa locurilor de muncă și situația celor care nu doresc să muncească.

În același timp, Badea spune că, în ciuda contextului dificil, vor exista în continuare slujbe disponibile pe piață.

Blocaje la importul de muncitori străini în 2026

Un element nou, care ar putea complica situația în prima jumătate a anului viitor, este legat de recrutarea forței de muncă din afara țării. Potrivit lui Romulus Badea, importul de muncitori străini ar putea fi temporar blocat, din cauza unui pachet legislativ aflat în pregătire, care modifică semnificativ regulile privind migrația în scop de muncă.

Până la clarificarea noilor reguli, avertizează acesta, vor exista întârzieri și blocaje administrative.

Dispute privind contingentul de muncitori străini

Romulus Badea face referire și la discuțiile din noiembrie, din cadrul Consiliului Național Tripartit. Atunci, premierul Ilie Bolojan ar fi avansat un contingent de 90.000 de muncitori străini pentru 2026, în timp ce ministrul Muncii a susținut un plafon de 75.000.

„Patronatele au susținut că nevoia de forță de muncă este mult mai mare”, explică Badea, dar adaugă că, în contextul disponibilizărilor anunțate mai ales în sectorul public, autoritățile vor să transmită mesajul că persoanele concediate vor avea șansa de a se angaja în economie.

Nu există concurență directă între bugetari și muncitorii asiatici

În opinia președintelui PIFM, nu se poate vorbi despre o competiție reală între angajații disponibilizați din sistemul public și muncitorii veniți din Asia.

„Nu îi văd pe cei care au lucrat în instituții publice să lucreze în construcții sau în HoReCa, la spălat vase”, spune Romulus Badea, subliniind că este vorba despre tipuri de locuri de muncă diferite.

El mai amintește că legislația prevede clar că un angajator nu poate recruta un străin dacă există cetățeni români dispuși să ocupe postul respectiv, aspect care a fost luat în calcul și în reducerea contingentului la 90.000 de persoane.

2025, încă un an de deficit cronic de personal

Referindu-se la anul care se încheie, Romulus Badea afirmă că 2025 nu a adus schimbări majore pe piața muncii. Deficitul de forță de muncă a rămas la un nivel similar cu cel din anii anteriori, cu variații minore.

Completarea posturilor vacante continuă să fie dificilă, în condițiile în care nu există suficienți muncitori disponibili pe piața internă. În acest context, angajatorii încearcă să automatizeze procesele, iar acolo unde acest lucru nu este posibil, apelează la recrutarea din străinătate.

Domeniile cele mai afectate

Potrivit lui Badea, construcțiile, producția industrială și HoReCa sunt domeniile cu cele mai mari probleme în privința forței de muncă, însă deficitul se resimte, în realitate, în aproape toate sectoarele economiei.

„Sunt căutați oameni pe toate nivelurile, de la muncitori necalificați până la oameni specializați”, arată președintele PIFM. El menționează atât meserii cu calificare medie – zidari, fierari, mecanici – cât și specialiști și ingineri.

Integrarea muncitorilor străini, o provocare nouă pentru România

Romulus Badea a comentat și declarațiile ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, privind integrarea muncitorilor străini. Spre deosebire de statele occidentale, care au zeci de ani de experiență în acest domeniu, România abia începe să gestioneze migrația în scop de muncă.

El subliniază că situația României este diferită de cea a țărilor vestice, unde migrația este legată de fostele colonii.

150.000 de muncitori străini, sub 1% din populație

În prezent, în România sunt aproximativ 150.000 de muncitori străini cu permis de ședere pentru muncă, adică mai puțin de 1% din populația totală. În acest număr sunt incluși și cetățeni din Republica Moldova, Ucraina sau Turcia, nu doar lucrători din Asia de Sud-Est.

Din acest motiv, Romulus Badea consideră că nu există, în acest moment, motive serioase de îngrijorare, dar atrage atenția că statul ar trebui să aibă politici clare de integrare.

„Există studii care arată că un muncitor integrat este mai eficient”, spune el, adăugând că acest lucru este în interesul tuturor.

Migrație ciclică, nu stabilire definitivă

Președintele PIFM explică faptul că muncitorii din Asia de Sud-Est au, de regulă, o migrație ciclică. Aceștia lucrează câțiva ani, se întorc în țara de origine, apoi pleacă din nou la muncă, nu neapărat în aceeași țară.

„Cred că gradul de acumulare a cetățenilor străini în societatea noastră nu va fi foarte rapid”, estimează Romulus Badea.

Salariul minim și echilibrul fragil

În final, Romulus Badea a comentat și subiectul creșterii salariului minim brut, stabilit la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025. El spune că Guvernul încearcă să găsească un echilibru între presiunile angajatorilor, afectați de contracția economică, și solicitările sindicatelor, care invocă inflația și scăderea puterii de cumpărare.

Potrivit lui Badea, Executivul încearcă să ofere timp angajatorilor pentru a se adapta, dar și un venit suplimentar salariaților, chiar dacă „aproape jumătate din creșterea salariului brut pleacă la stat sub formă de impozit și contribuții sociale”.

„Dacă e să ne gândim, această creștere păstrează un echilibru cât de cât în contextul acesta”, concluzionează președintele PIFM.